48,727 matches
-
ce a dus la dispariția lui de pe piața noii industrii, "industria filmului". Însă în anul 1931 guvernul francez își aduce aminte de contribuția lui în cotextul cultural al republicii și-i acordă "Legiunea de Onoare". Henry Langois, cel care creează arhiva de filme și "Cinemateca Franceză", îi salvează marea majoritate a filmelor. Nu putem vorbi despre începuturile cinematografului fără a aminti și de un alt francez contemporan cu Frații Lumiére și Méliès, un pasionat al noii arte și industrii, Leon Goumont
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
e-mailuri. Leap.A a fost descoperit pe 14 februarie 2006 de compania de securitate Intego. Este un vierme care se răspândește prin intermediul programul de mesagerie iChat și este considerat ca fiind primul virus pentru platforma Apple. Când fișierul de arhivă latestpics.tgz este deschis pe un calculator ea încearcă să păcălească utilizatorii prin acunderea conținutului său într-un fișier JPEG. Acesta infectează fișierele de pe Macintosh OS X versiunea 10.4 care rulează pe Intel. Este un virus troian care a
Mac OS X () [Corola-website/Science/296562_a_297891]
-
pe diaconicon și prin împodobirea fațadelor de cărămidă cu două registre de arcade oarbe o capodoperă a arhitecturii muntenești. Construcția a fost, împreună cu turnul-clopotniță din secolele XVI-XVIII, translată din fosta incintă monastică în 1986. Clădirea mănăstirii, care adăpostise până atunci Arhivele Statului, a fost distrusă. Din secolul al XVI-lea datează și biserica mănăstirii Mărcuța (1586-1587), o ctitorie pe plan triconc cu turlă pe naos a marelui vistier Dan. În 1733 biserica a fost reînnoită și împodobită cu picturi murale, iar
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
camarazi. Cu toate că își vede tovarășii murind în luptă, Ivan nu se descurajează, ci se oferă să le ia locul într-o misiune foarte dificilă: traversarea unei mlaștini pentru a observa pozițiile inamicului. Băiatul dispare în misiune. La sfârșitul războiului, printre arhivele incendiate ale Cancelariei din Berlin, în lista celor executați în lagărele de concentrare, tovarășii săi de front descoperă fotografia lui Ivan.
Copilăria lui Ivan () [Corola-website/Science/298417_a_299746]
-
Gamzigrad - Romuliana, precum și Palatul lui Galerius, adăugat în 2007. De asemenea, există două memorii literare care au fost adăugate pe lista UNESCO ca făcând parte din lista Programului Memoriile Lumii : Scripturile Miroslav, manuscrise din secolul XII (adăugate în 2005), si arhiva Nikola Tesla (2003). Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 4 obiective din această țară. Nikola Tesla, fizician american de origine sârbă Ștefan Uros al IV-lea Dusan al Șerbiei, rege al Șerbiei(din 1331) și
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
în 1449 sunt menționați vlahi în localitatea Buje din Istria. Cuvântul "Cici" apare prima oară ca etnonim propriu-zis într-un document din 1463. Sub forma "Chichii", etnonimul reapare în documente în latină din anii 1517, 1524 și 1527, păstrate în arhivele orașului Triest. În acest secol se menționează așezări ale lor răspândite aproape peste tot în interiorul peninsulei, mai ales în zona localităților Žejân și Mune, la nord de muntele Učka, precum și în zona satului Sušnjevicę, la poalele de sud ale acestui
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
îi acordă dreptul de a practica avocatura. Lucrează ca avocat începând cu anul 1900 la Constanța, unde devine și primar al orașului în 1910. A fost redactor și colaborator a mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc. Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării ""Societății culturale dobrogene"" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
a fi descompletate, în imprejurările tulburi ale conflagrației. După retragerea trupelor române, guvernul maghiar i-a trimis suveranului român, pe căi diplomatice, o scrisoare de mulțumire, în care se exprima recunoștința pentru salvarea patrimoniului muzeului, scrisoare ce se păstrează în arhiva Muzeului din Sfântu Gheorghe. La 1 octombrie 1906, este numit director al "Muzeului etnografic, de artă națională, artă decorativă și artă industrială", muzeu devenit, în 1915, "Muzeul de artă națională Carol I". La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală
Alexandru Tzigara-Samurcaș () [Corola-website/Science/307100_a_308429]
-
1904, cu teza: "Contractul de locațiune în dreptul roman și român". În anul 1909, istoricul a publicat la București piesa istorică în versuri „Vasile Lupu”. În anul 1911, se stabilește la Iași unde se dedică studiilor de genealogie. El fondează revista "Arhiva genealogică" care apare de la 1 ianuarie 1912, care va fi, cum spunea Zotta, străină luptelor politice și departe de orice tendință snobistă de diferențiere socială. Din păcate după 1913 nu se mai tipărește din cauza lipsei de mijloace materiale ale editorului
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
apare de la 1 ianuarie 1912, care va fi, cum spunea Zotta, străină luptelor politice și departe de orice tendință snobistă de diferențiere socială. Din păcate după 1913 nu se mai tipărește din cauza lipsei de mijloace materiale ale editorului. Redacția revistei Arhiva Genealogică a fost la Mănăstirea Golia din Iași. La Arhiva Statului din Iași, în ale cărei bogate depozite Zotta începuse să cerceteze odată cu venirea la Iași, devenise vacant postul de șef al Arhivei, prin pensionarea în octombrie 1912 a lui
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Zotta, străină luptelor politice și departe de orice tendință snobistă de diferențiere socială. Din păcate după 1913 nu se mai tipărește din cauza lipsei de mijloace materiale ale editorului. Redacția revistei Arhiva Genealogică a fost la Mănăstirea Golia din Iași. La Arhiva Statului din Iași, în ale cărei bogate depozite Zotta începuse să cerceteze odată cu venirea la Iași, devenise vacant postul de șef al Arhivei, prin pensionarea în octombrie 1912 a lui Gheorghe Ionescu-Gion. Dimitrie Onciul, în calitate de Director General al A rhivelor
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
de mijloace materiale ale editorului. Redacția revistei Arhiva Genealogică a fost la Mănăstirea Golia din Iași. La Arhiva Statului din Iași, în ale cărei bogate depozite Zotta începuse să cerceteze odată cu venirea la Iași, devenise vacant postul de șef al Arhivei, prin pensionarea în octombrie 1912 a lui Gheorghe Ionescu-Gion. Dimitrie Onciul, în calitate de Director General al A rhivelor Statului, dorind să dea un impuls activității arhivistice de la Iași, propune forurilor superioare numirea lui în acest post. Pe 1 octombrie 1912, acesta
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
a lui Gheorghe Ionescu-Gion. Dimitrie Onciul, în calitate de Director General al A rhivelor Statului, dorind să dea un impuls activității arhivistice de la Iași, propune forurilor superioare numirea lui în acest post. Pe 1 octombrie 1912, acesta a fost numit director al Arhivelor Statului din Iași, funcție pe care a menținut-o până în 1934. În această perioadă a convins particularii să depună la arhive documentele pe care le păstrau. În acest mod au ajuns în depozite documente de la prietenul său Pavel Gore (1875
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Iași, propune forurilor superioare numirea lui în acest post. Pe 1 octombrie 1912, acesta a fost numit director al Arhivelor Statului din Iași, funcție pe care a menținut-o până în 1934. În această perioadă a convins particularii să depună la arhive documentele pe care le păstrau. În acest mod au ajuns în depozite documente de la prietenul său Pavel Gore (1875 -1927). De asemenea, bogata arhivă particulară, creată de Nicolae Rosetti-Roznovanu, a ajuns, pentru un anumit timp, în depozitele Arhivei din Iași
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
pe care a menținut-o până în 1934. În această perioadă a convins particularii să depună la arhive documentele pe care le păstrau. În acest mod au ajuns în depozite documente de la prietenul său Pavel Gore (1875 -1927). De asemenea, bogata arhivă particulară, creată de Nicolae Rosetti-Roznovanu, a ajuns, pentru un anumit timp, în depozitele Arhivei din Iași. A fost succesorul lui Ioan Tanoviceanu (profesor de drept în Iași, specializat pe genealogia familiei Prâjescu din satul Stolniceni). Devine membru corespondent al Academiei Române
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
depună la arhive documentele pe care le păstrau. În acest mod au ajuns în depozite documente de la prietenul său Pavel Gore (1875 -1927). De asemenea, bogata arhivă particulară, creată de Nicolae Rosetti-Roznovanu, a ajuns, pentru un anumit timp, în depozitele Arhivei din Iași. A fost succesorul lui Ioan Tanoviceanu (profesor de drept în Iași, specializat pe genealogia familiei Prâjescu din satul Stolniceni). Devine membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru onorific al „Comisiei Monumentelor Istorice” (la recomandarea lui Nicolae Iorga
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Istorice” (la recomandarea lui Nicolae Iorga). În 1921, împreună cu istoricul Gheorghe Ghibănescu au înființat „Societatea de Istorie și Arheologie” din Iași. Zotta a desfășurat o bogată activitate publicistică bazată în primul rând pe tezaurul documentar al țării, adunat în depozitele Arhivelor Statului. Astfel sub egida Societății de Istorie și Arheologie, în luna octombrie a aceluiași an a început să apară la Iași revista "Ioan Neculce" în care se tipăreau studii și documente elaborate de el, G. Ghibănescu, Teodor Burada, Nicolai Andriescu-Bogdan
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
care au apărut între 1921-1933, Sever Zotta a publicat studii și comunicări despre trecutul Iașiului, între care se remarcă interesantul studiu istoric despre mănăstirea Golia. În afară de revista "Ioan Neculce," Sever Zotta a colaborat la diferite publicații cu caracter istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești, apariția revistei "Arhiva genealogică" a
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
1921-1933, Sever Zotta a publicat studii și comunicări despre trecutul Iașiului, între care se remarcă interesantul studiu istoric despre mănăstirea Golia. În afară de revista "Ioan Neculce," Sever Zotta a colaborat la diferite publicații cu caracter istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești, apariția revistei "Arhiva genealogică" a constituit un fapt cu
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
a publicat studii și comunicări despre trecutul Iașiului, între care se remarcă interesantul studiu istoric despre mănăstirea Golia. În afară de revista "Ioan Neculce," Sever Zotta a colaborat la diferite publicații cu caracter istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești, apariția revistei "Arhiva genealogică" a constituit un fapt cu totul remarcabil. Articolul-program
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Golia. În afară de revista "Ioan Neculce," Sever Zotta a colaborat la diferite publicații cu caracter istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești, apariția revistei "Arhiva genealogică" a constituit un fapt cu totul remarcabil. Articolul-program "Ce voim" este o adevărată profesiune de credință: "Scopul revistei de față este de a trezi și
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești, apariția revistei "Arhiva genealogică" a constituit un fapt cu totul remarcabil. Articolul-program "Ce voim" este o adevărată profesiune de credință: "Scopul revistei de față este de a trezi și a mări în cercurile largi ale societății românești, dincoace și dincolo de hotarele ei politice
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
trezi și a mări în cercurile largi ale societății românești, dincoace și dincolo de hotarele ei politice, interesul pentru istoria, viața și viitorul familiilor, pentru ca din interesul acesta special să profite interesul general pentru istoria, viața și viitorul neamului românesc." Toată arhiva cu lucrările sale se află în Arhivele din București și Iași (secția de genealogie). In Arhivele Naționale ale României din București se găsește fondul personal Sever Zotta , cu numărul de inventar 948. În acest fond se regăsește corespondența purtată de
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
ale societății românești, dincoace și dincolo de hotarele ei politice, interesul pentru istoria, viața și viitorul familiilor, pentru ca din interesul acesta special să profite interesul general pentru istoria, viața și viitorul neamului românesc." Toată arhiva cu lucrările sale se află în Arhivele din București și Iași (secția de genealogie). In Arhivele Naționale ale României din București se găsește fondul personal Sever Zotta , cu numărul de inventar 948. În acest fond se regăsește corespondența purtată de Sever Zotta cu personalitățile vremii, dintre care
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
interesul pentru istoria, viața și viitorul familiilor, pentru ca din interesul acesta special să profite interesul general pentru istoria, viața și viitorul neamului românesc." Toată arhiva cu lucrările sale se află în Arhivele din București și Iași (secția de genealogie). In Arhivele Naționale ale României din București se găsește fondul personal Sever Zotta , cu numărul de inventar 948. În acest fond se regăsește corespondența purtată de Sever Zotta cu personalitățile vremii, dintre care pot fi menționate scrisorile de la Nicolae Cartojan, Nicolae Docan
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]