51,074 matches
-
care în acest an era dominată în Lunca Bradului de P.N.R. din Transilvania și P.N.L. Odată cu încheierea primului război mondial, s-au produs unele modificări și în viața social economică. Astfel în România, în anul 1918 începea „cea mai mare reformă agrară făcută vreodată în lume de un guvern burghez sau în orice caz de însuși proprietarii terenurilor agricole”21. Această reformă agrară nu a avut rezultate simțitoare , deoarece majoritatea terenurilor sunt acoperite de păduri, iar locuitorii erau angrenați în mare
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
au produs unele modificări și în viața social economică. Astfel în România, în anul 1918 începea „cea mai mare reformă agrară făcută vreodată în lume de un guvern burghez sau în orice caz de însuși proprietarii terenurilor agricole”21. Această reformă agrară nu a avut rezultate simțitoare , deoarece majoritatea terenurilor sunt acoperite de păduri, iar locuitorii erau angrenați în mare număr în activitatea forestieră. Sărăcia locuitorilor din localitate se reflectă în condițiile de muncă extrem de grele ale muncitorilor forestieri. Salariile muncitorilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
localitate locuitorii, foarte puțini care mai rămăseseră, în frunte cu un localnic fruntaș, numit Ciucă, s-au mutat pe aceeași moșie la estul ei, lângă Diaconești. De altfel și moșia unde era așezat se numea Strâmba, primită ca loturi la reforma agrară din 1864, a lui Alexandru Ioan Cuza. Moșia era comună cu a satului Betegi, ale cărei limite-hotar le-am arătat la satul Betegi. În partea estică a satului a mai existat un cătun de câteva case numit Chelușeii ( probabil
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc. Județul Turda, înființat la 24 iunie 1925, a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieș (1876-1925). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. Între 1918-1925 județul Turda a fost împărțit provizoriu în următoarele șase plăși: Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 (promulgată prin Decretul Regal nr. 1972 din 13 iunie 1925) județul Turda a fost
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
din firidele exterioare de pictorul Marcu M. din Zărnești-Neamț iar instalația electrică și porțile metalice de la intrarea în curtea Bisericii de către familia Ionel Purcaru Economia În istoria satului Băhnășeni , se menționează că aici a existat o mică platformă industrială . După reforma administrativă a domnitorului Alexandru Ion Cuza, din 1864, au fost organizate comunele Băhnășeni și Băsești din Plasa Tazlăul de Sus . Pe teritoriul comunei Băhnășeni funcționa în anul 1905, societatea Italo- Română , care folosea ca forță de lucru 25 de români
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
fiind citat, până în prezent, în 12 lucrări (ANR-DAIC, 1801; Alexandrescu - Urechiă, 1897; Erbiceanu, 1903; Ciaușanu, 1914; Diculescu, 1970; Năndrașu, 1970; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 1992; Leonăchescu, 2001; Leonăchescu, 2004; Oltean, 2007; Olărescu, 2008). În ceea ce privește practicile religioase se pot afirma următoarele: Reformele religioase întreprinse de către Deceneus se referă la riturile de înmormântare. Reforma lui Deceneus va anula posibilitatea defuncților de a reveni pe pământ și de a media în raporturile cu zeii. Drumul sufletelor era ascendent iar direcția era doar verticală. Singura
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
1897; Erbiceanu, 1903; Ciaușanu, 1914; Diculescu, 1970; Năndrașu, 1970; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 1992; Leonăchescu, 2001; Leonăchescu, 2004; Oltean, 2007; Olărescu, 2008). În ceea ce privește practicile religioase se pot afirma următoarele: Reformele religioase întreprinse de către Deceneus se referă la riturile de înmormântare. Reforma lui Deceneus va anula posibilitatea defuncților de a reveni pe pământ și de a media în raporturile cu zeii. Drumul sufletelor era ascendent iar direcția era doar verticală. Singura variantă prin care se putea separa esența sufletului de cea trupului
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Ștefan. S-a mers cu două steaguri, unul din ele s-a păstrat până în deceniile 60 -70 în biserica din Livadia de Coastă de unde nu se știe cum a dispărut. Alt eveniment: În anul 1923 guvernul Ionel Brătianu a făcut reforma agrară și locuitorii din sat care au luat parte la primul război mondial au fost împroprietăriți cu un iugăr de pământ începând de la țigani și apoi chiar și la cei mai înstăriți. Pământul a fost luat de la magnații unguri din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
stabilit cu timpul aici și și-au întemeiat familii. Această așezare a luat denumirea de Letea-Veche, denumire asemănătoare cu cea din Ardeal. Despre existența celorlalte sate există date mai vechi. Câteve hărți atestă existența satului Ruși-Ciutea din 1867, imediat după reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ruși-Ciutea, așezare situată pe malul stâng al Bistriței, actualmente cu o populație de 2.390 locuitori are o vechime mai mare decât satul Letea-Veche. Pământurile din acest sat erau stăpânite de o boieroaica, pe nume Ciuta
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
avea o suprafață de 5.079 km și o populație de 352.029 locuitori. Era compus din 226 comune rurale (echivalente actualelor sate) și o comună urbană (orașul Cluj), dispuse în douăsprezece plăși: În anul 1929 are loc o nouă reformă administrativ-teritorială, ocazie cu care cele douăsprezece plăși anterioare sunt redimensionate într-un mod mai funcțional și o concepție diferită. Județul se va compune de acum din municipii, orașe, plăși, comune și sate. Reședința de județ rămâne la Cluj. Județul avea
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
El a introdus creștinismul și, deși a fost ucis ulterior, supremația norvegiană s-a menținut. Controlul norvegian asupra insulelor continuat până în 1380, când Norvegia a intrat într-o uniune cu Danemarca, care, gradat, a evoluat într-o dublă monarhie Danemarca-Norvegia. Reforma a atins în 1538. Când Norvegia a fost despărțită de Danemarca prin Tratatul de la Kiel în 1814, Danemarca a reținut posesia Insulelor Feroe. Monopolul comercial peste Insulele Feroe a fost abolit în 1856. De atunci, țara s-a dezvoltat înspre o națiune
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
succesorul său, Nikita Hrușciov (1955 - 1964). Malenkov fost forțat să demisioneze în februarie 1955, după ce a fost atacat pentru legăturile prea strânse avute cu Beria (executat în decembrie 1953, învinuit de înaltă trădare), cât și pentru ritmul prea lent al reformelor, îndeosebi în privința reabilitării foștilor deținuți politici. Malenkov a rămas unul dintre membrii Biroului Politic (cu denumirea schimbată în „Prezidiu”). În 1957, a fost nevoit din nou să demisioneze, după eșecul tentativei de înlăturare a lui Hrușciov din funcția de secretar
Gheorghi Malenkov () [Corola-website/Science/300720_a_302049]
-
lui este împărțit între județul Suceava și județul Iași. Se învecina la nord cu județele Suceava și Botoșani, la vest cu județul Câmpulung, la sud cu județele Neamț și Roman, iar la est cu județul Iași. A fost dezmembrat odată cu reforma administrativă comunistă din 1950. Județul cuprindea orașele Fălticeni și Pașcani și era organizat inițial în trei plăși: Ulterior, numărul plășilor județului a devenit patru, ca urmare a împărțirii plășii Moldova în două: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
teritoriul lui este împărțit între județele Sibiu și Brașov. Se învecina la nord cu județul Târnava Mare, la vest cu județul Sibiu, la est cu județul Brașov, iar la sud cu județele Argeș și Muscel. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. După Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918, pe baza Constituției din 1923 și a legii de unificare administrativă din 1925, a fost înființat județul Făgăraș, cu reședința în orașul omonim, fiind divizat în trei
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
fiind divizat în trei plăși. Ca și în alte zone ale țării, în 1945, o parte a populației săsești din județul Făgăraș a fost deportată în Uniunea Sovietică, de unde o parte dintre supraviețuitori au revenit după vreo cinci ani. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desființate județele și înființate regiunile și raioanele. În 17 februarie 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială pe județe, însă județul Făgăraș nu a fost reînființat. Teritoriul Țării Făgărașului a fost
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
Poitou, astfel că autoritatea să se întindea și asupra a mai mult de jumătate din teritoriul de atunci al regatului Franței. Domnia lui Henric al II-lea este una dintre cele mai însemnate din istoria Angliei. El a înfăptuit două reforme de o deosebită importantă, cea militară și cea juridică, prin care puterea centrală s-a întărit. Prima reforma menționată a constat în faptul că slujba militară datorată regelui, în principiu de toți oamenii liberi, dar în special de vasalii săi
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
al regatului Franței. Domnia lui Henric al II-lea este una dintre cele mai însemnate din istoria Angliei. El a înfăptuit două reforme de o deosebită importantă, cea militară și cea juridică, prin care puterea centrală s-a întărit. Prima reforma menționată a constat în faptul că slujba militară datorată regelui, în principiu de toți oamenii liberi, dar în special de vasalii săi, putea fi înlocuită printr-o răscumpărare băneasca, "banii de scut". Cu sumele obținute astfel, regele putea să recruteze
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
principiu de toți oamenii liberi, dar în special de vasalii săi, putea fi înlocuită printr-o răscumpărare băneasca, "banii de scut". Cu sumele obținute astfel, regele putea să recruteze ostași mercenari, care urmau să se afle permanent la dispoziția să. Reforma judiciară a extins competența justiției regale asupra celei senioriale. Astfel, oricare om liber putea să ceară, în schimbul unei taxe, că procesul său să fie judecat de un tribunal regal. Reforma judiciară înfăptuita pe timpul domniei sale a constat și în definitivarea uniformizării
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
mercenari, care urmau să se afle permanent la dispoziția să. Reforma judiciară a extins competența justiției regale asupra celei senioriale. Astfel, oricare om liber putea să ceară, în schimbul unei taxe, că procesul său să fie judecat de un tribunal regal. Reforma judiciară înfăptuita pe timpul domniei sale a constat și în definitivarea uniformizării legislației și a procedurii juridice în întreaga Anglie, lucru realizat prin elaborarea "dreptului comun" (Common Law). Reforma judiciară a dus și la reducerea puterii ecleziastice și papale în favoarea celei regale
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
în schimbul unei taxe, că procesul său să fie judecat de un tribunal regal. Reforma judiciară înfăptuita pe timpul domniei sale a constat și în definitivarea uniformizării legislației și a procedurii juridice în întreaga Anglie, lucru realizat prin elaborarea "dreptului comun" (Common Law). Reforma judiciară a dus și la reducerea puterii ecleziastice și papale în favoarea celei regale. Statutele de la Clarendon, document elaborat în anul 1164, demonstrează dorința lui Henric de a supune Biserică și clerul justiției regale. Clerul nu mai avea voie să apeleze
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Brașov. Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sud-estul regiunii Transilvania. El îngloba și vechea Țară a Bârsei. Până la reforma administrativă din anul 1925, teritoriul județului a corespuns vechiului comitat omonim. Avea o suprafață de 1.491 km². Ulterior, teritoriul său a fost mărit. Teritoriul lui cuprindea partea estică din actualul județ Brașov și sudul județului Covasna de astăzi. Se
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
estică din actualul județ Brașov și sudul județului Covasna de astăzi. Se învecina la vest cu județele Făgăraș și Muscel, la nord cu județul Trei Scaune, la est cu județul Buzău, iar la sud cu județele Prahova și Dâmbovița. Până la reforma administrativă din 1925, Brașovul era împărțit în trei plăși, 23 de secretariate comunale - cărora le corespundeau 23 de comune rurale - și o comună urbană (Brașov). După 1925, suprafața județului a fost împărțită similar, în teritoriul orașului Brașov și trei plăși
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
în 1861. În 1925, comuna era inclusă în plasa Orașul a aceluiași județ, având 1674 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, după reforma administrativă, a trecut la județul Buzău.
Bălăceanu, Buzău () [Corola-website/Science/300793_a_302122]
-
Aninoasei a fost desființată și inclusă în comuna Târcov. După 1950, comunele au fost incluse în raionul Cărpiniștea al regiunii Buzău, apoi (după 1952) în raionul Buzău și (după 1960) raionul Beceni din regiunea Ploiești. În 1968, la o nouă reformă administrativă, a luat naștere comuna Berca actuală, arondată județului Buzău; satele Botanu și Târcov-Izvor au fost incluse în satul Băceni, satul Lotași în satul Rătești, satul Mucheni în satul Mănăstirea Rătești, iar satul Muscelu în satul Pleșești. În comuna Berca
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
În Primul Război Mondial, comuna a suferit de pe urma regimului de ocupație germană, locuitorii fiind obligați să predea alimente armatei de ocupație. Peste 200 de localnici din satele Găgeanu, Boboc și Roșioru au luptat în armata română în acest război, iar reforma agrară din 1921 a dus la împroprietărirea lor și a altor țărani stabiliți în zonă, care au înființat noul sat Târlele. În perioada interbelică, proprietățile țărănești s-au fărâmițat progresiv, sau au fost puse gaj pentru credite care nu au
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]