51,074 matches
-
raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în "Livada", și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în "Livada", respectiv "Livada Mică". În 1968, la o nouă reformă administrativă, comuna a fost arondată județului Buzău, primind și satul Plevna; tot atunci, satul Herăști a fost inclus în satul Homești, iar satul Cristinești a fost inclus în satul Grebănu, comuna căpătând alcătuirea actuală. În comuna Grebănu se află fosta
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
exploatează roci utile (calcar cristalin), precum și a orașului Stei de factură industrială, a creat numeroase locuri de muncă în diverse domenii, ceea ce a dus la schimbarea orientării ocupațiilor în zonă, de la cele agrar-mestesugaresti la cele industriale. În actualele condiții de reformă economică a țării, asistăm la un nou proces de reorientare a ocupațiilor spre economia de piață, fapt ce necesită analize detaliate. Nu există unități industriale mari, doar mică industrie particulară și prestări servicii. Din păcate, oprincipalele ocupații legate de tradiție
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
modernizată a familiei Zichy (fermă model, struguri și pivnițerie, fabrică de coniac, etc.), evreii colonizați, Școala de vieri (1870), Corporația industrială formată din bresle, încetarea privilegiului nobililor, etc. Furtunile istorice din secolul XX (cele 2 războaie mondiale, modificarea granițelor, colonizările, reforma agrară din 1945 și colectivizarea împreună cu regimul comunist precum și tranzacția care a durat până în 1989) au slăbit capacitatea de încărcare social-economică a așezării. Din cele mai vechi timpuri Diosigul a fost renumit pentru cultivarea viței de vie. O mare contribuție
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
George Man în fruntea cetățenilor comunei va contribui la alungarea stăpânirii maghiare de pe Valea Ilișua. Același sublocotenent George Manu se va găsi și printre cei 1 228 de delegați care au semnat actul Unirii de la Alba Iulia. Făurirea României Mari, reforma agrară din 1922 au adus la prosperitatea populației care pe lângă agricultură au inventat ocupații noi pentru a-și extinde proprietatea funciara, « luid-o pe dinaintea satelor vecine » după cum arăta revista "Sociologie Românească" condusă de Dumitrie Gusti. Perioada celui de-al doilea război
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
băieți și foarte puține fete. începând cu anul școlar 1919-1920 s-a înființat Scoală din satul Cotu. Tot din perioada 1920-1922 numărul elevilor a crescut an de an, ajungând la 340 în anul școlar 1935-1936 (180 băieți și 160 fete). Reforma învățământului din anul 1948 a dat un nou impuls dezvoltării educației tinerilor din mediul rural. Au fost construite noi școli și grădinițe în toate satele, numărul elevilor fiind de peste 600 în anul școlar 2004-2005. In prezent își desfășoară activitatea 5
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
județelor, cea dintâi împărțire administrativ-modernă realizată în locul vechii împărțiri administrative feudale. Comuna Răchiți purta denumirea de comuna Popăuți și avea reședința la Mănăstirea Popăuți situată la nord-est. În curtea mănăstirii se afla și sediul primăriei. De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
preponderent majoritară atât cât privește numărul de locuitori cât și suprafața de teren deținută de aceștia. Trebuie specificat totuși că în decursul timpului au avut loc fluctuații în ceea ce privește creșterea sau descreșterea populației în toate satele actualei comune. Astfel începând cu reforma agrara în 1864, împroprietarirea „însurățeilor” de la 1888, numărul locuitorilor a sporit mereu ajungând în 1912 la 3.323 locuitori, în 1912 - 1950 caracterizată printr-un indece sporit de natalitate face ca numărul de locuitori să ajungă la 5.203, în
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului. În 1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comunei
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
de ele.... Pe lângă fragmentele de pictură din interiorul bisericii sau din ambrazurile ferestrelor, un important ansamblu de pictură se găsește într-o capelă din turnul de est. Pictura de aici, realizată între anii 1460-1470 a fost acoperită cu var după Reformă și curățată în anii 1920. Iconografia acestei picturi se evidențiază printr-o remarcabilă sinteză între pictura apuseană și cea bizantină. Tema dominantă a acestui ansamblu este Judecata de Apoi. Alte scene sunt inspirate din viața Fecioarei Maria, dar apar și
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
au intensificat și mai mult exploatarea țăranilor din satele comunei Todireni: de pildă, țăranii din satele Cernești și Iurești erau iobagi pe moșia arendașului Codrescu. Intensificarea exploatării țăranilor se accentuează și mai mult ca urmare a pătrunderii capitalismului în agricultură. Reforma agrară din anul 1864 s-a răsfrânt negativ asupra situației țăranilor, constituind în același timp un factor de ascuțire a relațiilor dintre moșieri și țărani. În Moldova existau 1792 proprietăți între 100ha - peste 5000ha. Ca urmare a exploatării nemiloase a
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
fost crearea acestei obști, printre primele din țară dar va intra curând sub conducerea totală a chiaburimii. Acest lucru va duce la sărăcirea și mai mult a țăranilor, în același timp chiaburii din satele comunei se vor înmulți și îmbogăți. Reforma agrară din iulie 1921 nu schimbă cu aproape nimic situația țăranilor din Todireni, mai mult, nici nu se terminase lucrările de împroprietărire și o parte din țărani au fost nevoiți să vândă parțial sau total lotul de pământ primit, motivul
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
zonă, un factor favorabil fiind și apropierea de Castelul Bran. Comuna Moieciu este una dintre cele trei comune administrative care alcătuiesc Zona Bran: Comuna a luat ființă, în actuala componență administrativă, în anul 1968 când în România s-a făcut reforma administrativă. Este alcătuită din șase sate, fiind comuna cu cele mai multe sate din zona Bran, după cum urmează: Sediul administrativ al comunei Moieciu este în satul Moieciu de Jos. Comuna Moieciu este situată în Țara Bârsei, care nu este altceva decât extremitatea
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
continuă înrăutățire a situației țăranilor. Și aceasta în condițiile în care suprafața comunei era la sfârșitul secolului al XIX-lea de 9000 ha din care numai cca. 660 ha proprietatea sătenilor, iar restul de 8340 ha fiind ale boierului Cavadia. Reforma agrară din 1921, prin importantele ei consecințe asupra situației generale a țărănimii și asupra marii proprietăți, a marcat un moment de cotitură în dezvoltarea României interbelice. A creat relații noi, ce au contribuit la progresul agriculturii și a economiei naționale
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Filiu la 1830. Celelalte sate sunt menționate: la 1835 - Lișcoteanca, 1857 - Bordei Verde și 1906 - Șcheaua Nouă. Localitățile comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Prin reforma agrară din 1921 în comună s-au stabilit locuitori din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren, în urma exproprierii moșiei „Bordei Verde”, aparținând Eforiei Spitalelor Civile, fapt care va conduce la înființarea
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
perioada Crăciunului anului 1916 prima mare confruntare motorizată de pe teritoriul României dintre trupele Corpului Expediționar Otoman și aflat în compunerea Diviziei Rusești de Mașini Blindate, care apăra acest aliniament. Soldații care au luptat în război aveau să fie împroprietăriți prin reforma agrară din 1921. Împroprietărirea s-a făcut prin exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei/hectar terenul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin Bocșa, s-a inaugurat în decembrie 1887
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din Șmig, mai avea o casă mare, cumpărată de obște și apoi de Nicolae Fetean. Înaintea primului război mondial și a reformei agrare, Papp Kálmán avea în Șmig moșie întinsă, cu terenuri arabile, vie, pădure și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Nicolae Fetean. Înaintea primului război mondial și a reformei agrare, Papp Kálmán avea în Șmig moșie întinsă, cu terenuri arabile, vie, pădure și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Leontin Boian și altor localnici. Unul dintre urmași, Horváth Pál, a plecat, în toamna anului 1919, în Ungaria, de unde s-a întors în noiembrie 1921. Această deplasare i-a adus serioase prejudicii. A fost declarat absenteist și, conform Legii de reformă agrară, i s-a confiscat partea din moșia tatălui său care i se cuvenea. A obținut-o în instanță după lungi demersuri și sume fabuloase cheltuite cu avocații. De la mica biserică ortodoxă cu hramul Sfintei Treimi, drumul se bifurcă ducând
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
lăcașul de cult o strană, 14 bănci, patru lustre, un harmonium, un potir și un pahar iar în școală trei bănci, o hartă și patru tablouri. Pastorii care au slujit în biserica evanghelică din această comunitatea în primul secol de la reforma religioasă sunt vag cunoscuți. Documentele păstrate amintesc de Johann Zingeli, prin anul 1675, Johann Czekelius - 1681, Michael Weber - 1694 și Michael Henrici - 1708. Acesta din urmă a murit în acest an - 1708. După această dată, șirul lor este cunoscut cu
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,96%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,72%). Pentru 6,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După al II-lea război mondial, oamenii au fost împroprietăriți prin reforma agrara menita sa grabeasca comunizarea tarii, li s-au dat locuri de casă, între Călmățui, Poala Pădurii (resturi ale pădurii nebune) și Lacul Sava. Oamenii nu se poate spune ca au prosperat aici, în schimb, cei cu darul muncii și
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
doi erau romano-catolici. Un moment important din istoria satului a fost desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor din 1850. O conscripție de la 1808 surprindea nu mai puțin de 66 de sesii iobăgești vechi și 39 de sesii noi în sat. După reformă toate acestea au revenit în proprietatea familiilor din sat. În urma acestor schimbări starea socială și materială a foștilor iobagi s-a îmbunătățit, conducând la consolidarea gospodăriilor și formarea unei pături de săteni mai înstăriți. În 1890 trăiau în 159 de
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Alexe, Văleanu Ion si I. Costan. La sfârșitul lunii decembrie în sat intră armata română, garda națională este dezarmată și armele foștilor soldați ridicate. 1918-1940 Între cele două războaie mondiale satul Căpâlna cunoaște o activitate de refacere economică și socială. Reforma agrară din 1925 nu prea are efecte în sat pentru că pe hotarul satului nu se găsesc latifundii. Surplusul de forță de muncă din sat se îndreaptă spre orașe, spre activitatea industrială. Prin stăruința eminentului învățător și revizor școlar Centea Silviu
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
și în perioada anterioară, alături de înv. Burnea Alexandru. Ca urmare a creșterii numărului de elevi, în anul 1946-1947 se aprobă înființarea celui de-al treilea post de învățător, în persoana suplinitorului Biluca Miron. La data de 3 august 1948, prin reforma învățământului, este desființat învățământul confesional. Numărul tot mai mare de elevi impune înființarea celui de-al IV-lea post de învățător în sat, în anul școlar 1949-1950. Învățător-director era Dumitru Meseșan. Clasele V-VII funcționau la Bănișor, unde sunt înscriși
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
primele vii din localitatea Jac. Locuitorii, în majoritatea lor foarte săraci se ocupau mai ales cu păstoritul. Creșteau oi și bivoli și din trăiau din vânzarea produselor obținute de la acestea. Pământ arabil aveau foarte puțin, ei neprimind teren nici măcar la reforma agrara pentru că nu era de unde, așa că au fost nevoiți să-și ducă traiul fiecare așa cum putea. Într-o schița monografica făcută în anul 1973 de către învățătorul Birișan Grigore aflată în arhiva școlii, se arată că prin anii ʼ60 mulți din
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]