51,587 matches
-
de la țară au fost mult timp subiectul favorit al scriitorilor români. Operele multor compozitori au fost parțial inspirate din muzica populară românească. Compozitorii George Enescu și Theodor Rogalski, sculptorul Constantin Brâncuși și scriitorul Eugen Ionescu sunt probabil printre cei mai cunoscuți artiști de origine română. Capodoperele lui Enescu, numite "Rapsodiile Române", sunt și ele bazate pe muzica populară românească. Câteva din sculpturile lui Brâncuși conțin elemente ale artei populare românești.
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
evrei, spre interiorul țării, condițiile de deportare sunt uneori teribile. În nici un momentul nu există tendința de a-i ucide. Acestor deportați li se adaugă câteva milioane de persoane care aleg să plece din zonele de conflict. Cazul cel mai cunoscut este însă acel tratament de otoman minorității armene. Genocidul armean. Turcia nu recunoaște merge pe ne intenție, spunând că ei nu au intenționat acest lucru. Cauzele principale: avem această relație conflictuală și care devine din ce in ce mai conflictuală. Se internaționalizează problemă armeana
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
mai ales în zonele urbane. În ceea ce privește intenția. Intenția și panificare se vede foarte bine în structurile prin care sunt aplicate aceste politici, după februarie, vedem o epurare, toate elemente slabe sunt înlăturate. Sunt create o serie de structuri, cea mai cunoscută fiind secția specială populată de criminali de drept comun și împărțită în unități de-a lungul rutelor de deportare, iar aceste unități erau responsabile pentru aplicarea soluțiilor violente. Autoritățile otomane creează o comisie de emigranți care pur și simplu făcea
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
unui armistițiu. Pacea se încheia după negocieri îndelungate cu Puterile Centrale. C. Argetoianu, care a discutat la Buftea, opinează că acolo "singurul lucru care ne-a preocupat a fost salvarea armatei sau a cât mai mult din armată". Mai departe, cunoscutul om politic apreciază că, la Buftea, s-a semnat "o prelungire de armistițiu pentru începerea tratativelor de pace și în actul semnat la Buftea se prevede numai principiul unor rectificări ale granițelor Carpaților fără nici o specificare și fără nici o hartă
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
marcat prima ofensiva a Aliaților, terminată cu succes. La 20 iulie 1918, forțele germane s-au retras până la pozițiile deținute înaintea Kaiserschlacht-ului. După ultima etapă a acestei serii de bătălii, armata germană nu a mai luat niciodată inițiativa. Contraofensiva Aliaților, cunoscută ca Ofensiva de o sută de zile a început la 8 august 1918. Bătălia de la Amiens a inclus: Armata a IV-a britanică - pe flancul stâng, Armata I franceză - pe flancul drept, și forțe canadiene și australiene - în centru. Aliații
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
(în , ), oficial, Republica Elenă (în ) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud. Conform recensământului din 2011, populația Greciei este de circa 11 milioane de locuitori. Cel mai mare oraș și capitala țării este Atena. se află amplasată
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Pakistan în est, și până în Egipt în sud. Înainte de moartea sa subită în 323 î.Hr., Alexandru plănuia și o invazie a Arabiei. Moartea sa a cauzat prăbușirea vastului său imperiu, care a fost divizat în mai multe regate, cele mai cunoscute fiind Imperiul Seleucid și . Printre alte stat fondate de greci se numără Regatul Greco-Bactrian și în India. Numeroși greci au migrat către Alexandria, Antiohia, și în numeroase alte orașe elenistice din Asia și din Africa. Deși unitatea politică a imperiului
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
considerate a fi ajuns la un apogeu în timpul perioadei elenistice. Comunitățile vorbitoare de greacă din estul elenizat au contribuit la răspândirea creștinismului timpuriu în secolele al II-lea și al III-lea, și primii lideri și autori creștini (cel mai cunoscut fiind apostolul Pavel) erau în general vorbitori de greacă, deși niciunul nu era originar din Grecia. Grecia însăși avea o tendință de a rămâne la păgânism și nu a fost un centru influent al creștinismului timpuriu: de fapt, unele practici
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
dezvolte. Împreună cu cântecul (bisericesc) bizantin, grecii au cultivat și împărțit în două cicluri, cel și cel . Cântecul acritic a apărut între secolele al IX-lea și al X-lea și exprima viața și greutățile (grăniceri) Imperiului Bizantin, cele mai bine cunoscute fiind poveștile asociate cu . Ciclul klephtic a apărut între perioada bizantină târzie și Războiul de Independență. Acesta din urmă, împreună cu cântecele istorice, "paraloghes" (balade), cântecele de dragoste, , cântecele de nuntă, cântecele de exil și bocetele exprimau viața grecilor. Există o
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
ales după ) a ajuns la o acceptare mai generală pe măsură ce asperitățile caracterului său evident subcultural au fost cizelate, uneori până la a deveni de nerecunoscut. El a stat la baza a ceea ce mai târziu a devenit (cântec din popor). Cei mai cunoscuți artiști ai genului sunt Apostolos Kaldaras, , , , și . În ce privește muzica clasică, prin Insulele Ionice (aflate sub guvernare și influență occidentală) au fost introduse marile progrese ale muzicii clasice din Europa de Vest către grecii de pe continent. Regiunea este notabilă pentru nașterea primii școli
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
î. Hr.). Odată cu distrugerea hitiților și declinul Asiriei la sfârșitul secolului 11 î. Hr., triburile arameice au preluat controlul asupra unei bune părți din interior, formând state precum Bit Bahiani, Aram-Damascus, Hama, Aram-Rehob, Arab-Naharaim și Luhuti. Din acest punct, regiunea a devenit cunoscută ca Arameea sau Aram. Aici a fost de asemenea o sinteză între arameii semiți și rămășițele de hitiți indo-europeni, ce a dus la fondarea unui număr de state siro-hitite în nordul centrului Aramului (Siria) și sudul Asiei Mici (Turcia modernă
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
înaltă a zeului arameu al soarelui, în Homsul modern din Siria. Un alt împărat roman care a fost sirian a fost Filip Arabul (Marcus Iulius Filipus), împărat din 244 până în 249. Siria este importantă în istoria creștinismului: Saul din Tars, cunoscut mai mult ca apostolul Pavel, a fost convertit pe drumul spre Damasc și a fost un personaj semnificativ în biserica creștină din Antiohia din Siria antică, de unde a pornit în multe din călătoriile sale misionare. (Fapte 9:1-43) Prima interacțiune
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Siria a fost Principatul de Antiohia. Regiunea montană de coastă a fost de asemenea ocupată în parte de ismaeliți nizariți, așa-numiții Asasini, care au avut confruntări și armistiții intermitente cu statele cruciate. Mai târziu în istorie, „nizariții au făcut cunoscute ostilitățile france; ei au primit sprijin de la Ayyubidi.” După un secol de conducere selgiucidă, Siria a fost cucerită (1175-1185) în cea mai mare parte de despotul războinic kurd Saladin, fondatorul dinastiei Ayyubide din Egipt. Aleppo a căzut în mâinile mongolilor
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
turc 'yaprak' care înseamnă „frunză”). Principalele feluri de mâncare ce formează bucătăria siriană sunt , humusul, , fatușul, labnehul, șaorma, , , , și baclavaua. Baclavaua este preparată din patiserie filo umplută cu nuci tocate și amestecată cu miere. Adesea, sirienii servesc selecții de aperitive, cunoscute ca "", înaintea felului principal de mâncare. , vita tocată și manakishul de brânză sunt aperitive populare. Pâinea netedă arabă khubz este întotdeauna mâncată împreună cu "". Băuturile variază în Siria, în dependență de perioada din zi și de ocazie. Cafeaua arabă, cunoscută și
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
aperitive, cunoscute ca "", înaintea felului principal de mâncare. , vita tocată și manakishul de brânză sunt aperitive populare. Pâinea netedă arabă khubz este întotdeauna mâncată împreună cu "". Băuturile variază în Siria, în dependență de perioada din zi și de ocazie. Cafeaua arabă, cunoscută și ca cafea turcească, este cea mai cunoscută băutură fierbinte. De obicei, este preparată dimineața la micul dejun sau seara. De obicei, este servită pentru oaspeți sau după masă. Arakul, o băutură alcoolică, este o băutură cunoscută servită mai mult
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
vita tocată și manakishul de brânză sunt aperitive populare. Pâinea netedă arabă khubz este întotdeauna mâncată împreună cu "". Băuturile variază în Siria, în dependență de perioada din zi și de ocazie. Cafeaua arabă, cunoscută și ca cafea turcească, este cea mai cunoscută băutură fierbinte. De obicei, este preparată dimineața la micul dejun sau seara. De obicei, este servită pentru oaspeți sau după masă. Arakul, o băutură alcoolică, este o băutură cunoscută servită mai mult la ocazii speciale. Alte exemple de băuturi siriene
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
ocazie. Cafeaua arabă, cunoscută și ca cafea turcească, este cea mai cunoscută băutură fierbinte. De obicei, este preparată dimineața la micul dejun sau seara. De obicei, este servită pentru oaspeți sau după masă. Arakul, o băutură alcoolică, este o băutură cunoscută servită mai mult la ocazii speciale. Alte exemple de băuturi siriene sunt Ayran, Jallab, cafeaua albă și o bere de producție locală numită Al Shark. Între 1979-2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 6 obiective culturale sau naturale
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Ronald Wilson Reagan, cunoscut mai ales ca , () a fost cel de-al patruzecilea președinte al Statelor Unite ale Americii. Prin politica sa intransigentă în confruntarea cu Uniunea Sovietică în perioada războiului rece, a avut o contribuție hotărâtoare la prăbușirea imperiului comunist din răsăritul Europei și la afirmarea
Ronald Reagan () [Corola-website/Science/298217_a_299546]
-
de compromisuri. În 1983 ordonă invazia Grenadei iar în 1986 bombardarea instalațiilor militare din Libia. Susține lupta de guerilă împotriva guvernului pro-castrist din Nicaragua și a mujahidinilor afgani în lupta lor contra ocupației sovietice. Încurajează Inițiativa de apărare strategică SDI (), cunoscută (datorită concentrării asupra apărării spațiale împotriva rachetelor intercontinentale sovietice) sub expresia de "Războiul stelelor", în confruntarea cu Uniunea Sovietică, pe care o definește drept "Imperiul Răului" (Empire of Evil - Godless, Communists, Liars and Spies). În 1984, Reagan obține al doilea
Ronald Reagan () [Corola-website/Science/298217_a_299546]
-
Adonis. A avut mai mulți copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros și pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea virgiliană Eneida) etc. În legătură cu farmecul și puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei față de Hefaistos care, descoperind prin surprindere legătura ei cu Ares, a chemat toți zeii Olimpului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeița vrăjbei
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]
-
anii 1514-1521 trăiește în Basel (Elveția), părăsește însă orașul în timpul reformei lui Ulrich Zwingli, revine mai târziu la Basel, unde își sfârșește zilele la 12 iulie 1536. Erasmus a dedicat cea mai mare parte a operelor sale problemelor religioase. Devine cunoscut, în 1500, cu ""Collectanea adagiorum"", o colecție de proverbe și zicale latine și din Biblie, ""Enchiridion militis christiani"" ("Manualul combatantului creștin", 1503). Opera cea mai importantă este ""Encomium moriae"" sau ""Laus Stultitiae"" ("Elogiul nebuniei", 1509), dedicată lui Thomas Morus, o
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
de-a lungul secolelor pe cale orală, cele mai multe saga sunt texte de o mare complexitate, create și transmise în formă scrisă. Ele apar spre sfârșitul secolului al XII-lea - după răspândirea culturii scrise în Islanda - și au, în câteva cazuri, autori cunoscuți. Din punct de vedere tematic, putem distinge între "saga regale" (konunga sögur), care prezintă viața și faptele regilor norvegieni, "saga religioase" (heilagra manna sögur, postola sögur și biskupa sögur), "saga ale islandezilor" (íslendinga sögur), în care sunt prezentate preponderent conflicte
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
saga ale contemporanilor" (samtíðar sögur), care vorbesc despre islandezi și norvegieni de seamă ce au trăit în secolul al XIII-lea, și "saga cavalerești" (riddara sögur), în care se vorbește despre aventurile unor cavaleri cel mai adesea fictivi. Cele mai cunoscute și mai citite în ziua de azi sunt saga islandezilor, numite și „saga de familie”. Saga Islandezilor desemnează mai ales acea categorie a creațiilor epice în proză scrise în Islanda medievală care prezintă biografia unor islandezi de seamă ce au
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
aproximativ patruzeci de texte cunoscute sub numele de Saga ale islandezilor ("Íslendinga sögur"), care au fost scrise între secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea. Aceste saga au fost cultivate pe tot teritoriul locuit al Islandei. Cele mai cunoscute și apreciate saga sunt, în pătrarul de vest al insulei, „Saga despre Egill, fiul lui Grímr cel Pleșuv” ("Egils saga Skallagrímssonar"), „Saga despre frații de cruce” ("Fóstbrœðra saga"), „Saga despre Gísli, fiul lui Súr” ("Gísla saga Súrssonar"), „Saga despre Gunnlaugr
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
altele, saga scalzilor Grettir ("Grettis saga Ásmundarson"), Hallfreðr (Hallfreðar saga) și Kormák ("Kormáks saga"). În pătrarul de est a fost scrisă celebra „Saga despre Hrafnkell, goði-ul zeului Frey” ("Hrafnkels saga Freysgoða"), iar în cel de sud cea mai îndrăgită și cunoscută saga islandeză, „Saga despre Njáll” ("Brennu Njáls saga"). Pe lângă aceste texte de dimensiuni mai mari, s-au păstrat și numeroase "țættir" (la singular "țáttr"), episoade care prezintă doar o scurtă perioadă din viața unui personaj, povestiri care condensează o acțiune
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]