48,304 matches
-
plumb întreaga istorie a literaturii române de până la el, întrucât a parodiat toate stilurile poeților autohtoni, e caracterizată de Theodor Codreanu drept o invenție verbală epidermică, lipsită de profunzime, afirmația constituind o caracteristică generală a postmodernismului, motiv pentru care: "Cei talentați s-au salvat însă pe cont propriu, fie părăsind paradigma, fie apropiindu-se de ethosul transmodern." (Th. Codreanu) Azi, postmodernismul promovează kitsch-ul, pornografia, arta de tip "coca-cola" (desenele pe pereți, pungi de plastic, lenjerie intimă chiar cu chipul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și abstract în plină efuziune a materialității..."" (p. 96) etc., etc. Părerea însă a mai multor colegi de breaslă și a unor critici de valoare constă în faptul că elogiatul Cărtărescu este, pur și simplu, un parodist pur sânge, deosebit de talentat și vrednic de pana lui George Topîrceanu, acest aspect fiind argumentul forte al postmodernismului său. Oricum, N. Manolescu este sigur că Levantul lui M. Cărtărescu este capodopera cu rang de operă canonică centrală în literatura română din toate timpurile, ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu însuși, Maiorescu sau Veronica, Mite sau Henrietta ori Securitatea română, afectând narativul. De o valoare specială este și corespondența lui I. L. Caragiale menționată într-un studiu introductiv de Vasile Docea. Se spune că, C. Noica a fost cel mai talentat epistolar din generația sa („Scrisori” către Petru Comarnescu), imaginea lui apărându-ne, totuși, amputată chiar și în volumul care prezintă „Manipularea Arhivei Securității”, „Cărturari, opozanți și documente” de Gabriel Andreescu, Editura Polirom, 2013. Din carte reiese paradoxalul Noica - docilitatea savantului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pagini), sub îndrumarea profesorilor Luca Bejenaru și Vasile I. Schipor, apar până în anul 2002 alte șase numere din această revistă cu tradiție în Bucovina. În programul său, redacția acestei serii își propune descoperirea și promovarea unor valori culturale, încurajarea tinerilor talentați, în devenirea lor firească, fără a face concesii gustului comun, supus influențelor de suprafață, efemere și nesemnificative. Noua redacție nu-și propune să „fabrice” poeți, prozatori, critici literari, ziariști. Nici să-i învețe pe tineri să „fabrice” cărți. Ci doar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
victorioase. Politica Aliaților mersese deci prea departe; naționaliștii turci nu aveau multe de pierdut. Teritoriul fusese împărțit, iar un guvern tot mai nepopular și incompetent conducea țara sub evidenta supraveghere a Marii Britanii. În plus, mișcarea națională avea un nou și talentat lider. Mustafa Kemal fusese singurul comandant otoman care repurtase succese în timpul războiului; el a dovedit acum că avea și o mare abilitate politică. Kemal a reușit să reconcilieze facțiunile disidente și să găsească o bază de cooperare comună. În primăvara
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Și într-o seară m-am văzut cu el și mi-a spus că are talent. L-am chemat pe Daniel Condurache și i-am zis: "Daniel, uite, domnul profesor Mungiu vrea să..."; "Băi, dar fata am auzit că e talentată", zice Daniel atunci. Era în anii '80, când răspundeam de ei. Și după câteva seri vine Daniel și spune: "Are talent. Am pus-o să scrie un text. E OK. O introduc în colectiv." S. B.: A fost pe bune
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
repetiții la clubul institutului, de la draperia roșie a cortinei de la scenă și negrul de la geaca lui Nancy Brandes. S. B.: O informație inedită. Să revenim la FACS. D. T.: Da, festivalul evolua și am avut rezultate remarcabile, cu studenți foarte talentați. Și am avut și întâmplări de tot felul. Lazăr Băciucu a fost omul care în timpul festivalului s-a ridicat de mai multe ori, mai ales când a apărut formația de la Baia Mare care spunea: "Unii se ard cu flacăra, alții cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
B.: Și atunci se completau greu colectivele. Dar el propune ca la nivelul fiecărei facultăți și a fiecărui an de studii să fie corespondenți de presă. S-a lucrat cu schema asta a corespondenților de presă, căci nu toată lumea era talentată pentru presă? D. T.: Am rezolvat altfel lucrul acesta: am pus la cale organizarea internă a colegiilor redacționale ce viza ca fiecare persoană din colegiul redacțional să preia în monitorizare și abordare jurnalistică câte o facultate, cu tot ceea ce se
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dezvoltare embrionară a omului, structura și funcționalitatea unor organe etc.). Atunci nici nu ne puteam imagina așa ceva, tocmai de aceea desenele efectuate la tablă aveau darul de a schematiza și esențializa structurile puse în discuție. Profesoara noastră era cu adevărat talentată, avea un har didactic rar întâlnit și știa să selecționeze și să dozeze informațiile astfel încât să nu fie obositoare. Ca urmare a calităților sale a devenit membru al Academiei Române și a primit numeroase distincții internaționale. Fiind una dintre cei mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
adevărată bijuterie de om. Se purta cu noi extrem de delicat și de manierat. Lucrările practice de „Fitopatologie” se terminau cu adevărate opere de artă plastică pe tablă și pe caietele noastre. Nu am mai întâlnit un cadru didactic atât de talentat și de iscusit în schematizarea și ilustrarea lecțiilor la tablă. În excursiile efectuate în natură se comporta ca un adevărat trubadur. Avea o voce foarte plăcută și talent inegalabil de a atrage în jurul său studenții, mai ales fetele. Șeful de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a publicat induce admirație și prețuire. Concretizând câteva, a publicat 25 de lucrări din domeniul special al istoriei biologiei ,aducând în lumina prezentului și înțelegerii activitatea esențială pentru progres și știință a unor mari biologi români, trecuți în neființă, precum talentatul profesor Constantin Motiș (“o mare personalitate a biologiei românești”), Academicienii Mihai Băcescu și Petre Bănărescu, apoi unii profesori deosebițți ai Facultății de Biologie, Iași, precum vestitul profesor Ioan Borcea, despre care mi s-a vorbit despre personalitatea sa vulcanică de către
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
elev fiind, apoi profesorii Mihai Constantineanu, Sergiu Cărăușu etc., cărora le-am ascultat gândirea, ca student. A publicat 30 de cărți în edituri din România, ca unic autor sau în colaborare cu distinsa sa soție, profesor universitar dr., Mustață Mariana, talentat vorbitor, cu unii colaboratori, cărți de sute de pagini, din domeniul biologiei, ecologiei, ecologiei somatice, entomologiei sau din filozofia religiei creștine, în perioada 1982 -2012. Majoritatea cărților sale sunt de sinteză, de generalizare, de comparație, de interpretare, de nuanțare, de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Țestoasă de uscat care se plimba nestingherită prin iarba îngălbenită. Până atunci am văzut-o doar naturalizată în laboratorul de biologie sau în atlase. Pe lângă calitățile remarcabile de om de știință și pedagog desăvârșit, domnul profesor mai este și un talentat bucătar, pregătind cu măiestrie mai multe specii de pește, dar este și o gazdă primitoare și generoasă. Îmi lasă și acum gura apă când revăd în memorie masa plină cu 3-4 feluri de pește ce arăta într-un mare fel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
vindecat de pasiunea jocului de fotbal și nu m-a înstrăinat definitiv de terenul unde mi-am trăit primele clipe de "glorie sportivă". Secția orădeană a Asociației Naționale de Fotbal luase inițiativa formării unei echipe selecționate formate din tineri jucători talentați care se integrau în cluburile active din oraș. Spre surprinderea mea, deși nu apucasem încă să mă asociez unui club oarecare din Oradea, am fost totuși invitat să particip la această echipă datorită reputației mele de jucător talentat, reputație cunoscută
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
tineri jucători talentați care se integrau în cluburile active din oraș. Spre surprinderea mea, deși nu apucasem încă să mă asociez unui club oarecare din Oradea, am fost totuși invitat să particip la această echipă datorită reputației mele de jucător talentat, reputație cunoscută de promotorul inițiativei, el însuși cu trecut beiușean. Între timp, fosta mea echipă din Beiuș, negăsind un jucător care să mă suplinească, insista, de fiecare dată când aveau o partidă importantă, să vin să joc cu ei. Nu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mai profundă a ceea ce urmăriți de fapt. - N-am zis nimic până acum deși m-am gândit la așa ceva, răspunde oarecum surprins Costică Talmaciu, de intuiția gazdei Maria, despre cântărețul de biserică. Apoi continuă: sunt fete în corul bisericii deosebit de talentate, cu voce, aș putea spune îngerească de frumoasă, catifelată, de se miră mulți preoți de talentul lor. Și nu numai atât, dar sunt și bune gospodine, cu pricepere în diverse preocupări de mare valoare meșteșugărească, ce le face de ne-ntrecut
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cântând (prost) la vioară, în salonul conjugal. O boală letală: vanitatea Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Lovește în proști (care devin fuduli) ca și în deștepți (care devin proști). Smintește, în egală măsură, pe urâți și pe frumoși, pe talentați și pe netalentați, pe credincioși și pe atei, pe politicieni și pe „simplii cetă țeni“, pe laici ca și pe aparținătorii clerului. Reușește să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura, amputează simțul ridicolului, inhibă orice urmă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
orice hermeneut poate „desco peri“ unghiuri de atac insolite, poate risca ingenioase tatonări printre rânduri. Cu condiția să nu creeze, prin efortul său inovator, un alt text și un alt autor. Adică să nu pretindă a fi mai deștept, mai talentat, mai profund decât însuși obiectul stră da niilor sale. Tot omul e pândit, astăzi, de cel puțin două maladii insidioase: suntem (mereu) foarte ocupați și vrem să fim (mereu) foarte inteligenți. Rezultatul e, în primul caz, o semnificativă pierdere de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vesele. Un „potpuriu de cântece populare românești” făcea introducerea la tabloul următor, intitulat ”Sărbătoare în colectivă”. Era doar la modă „colectivizarea” Un decor pictat în culori, foarte reușit, reprezentând o casă țărăneasca cu un gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
să improvizam una, și așa a ajuns Stelianu la pian, Puiu Tomorug la baterie, aici bătea și Baitan că rezervă, Dickman a devenit prim solist, un elev din clasele mai mici a venit cu acordeoanul, iar un băiat mai colorat, talentat a venit și el la orchestră. La început a venit și Wolf cu vioară lui, dar aici totul mergea după „ureche” și fără note... așa caWolfi a abandonat. Se știa acum cu ce începem, adică imnul FMTD și cu ce
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
saltele, exercițiile erau periculoase, însă până la urmă s-au găsit și aceste acesorii. Trebuiau decoruri, căci atunci nu se putea realiza un spectacol, fără un camion de astfel de decoruri. Aici am gasit rezolvarea prin Croitoru Elenă, care era foarte talentata la desen, și alte colege și împreună cu Bradateanu și Sorea de la băieți am inceput ceva. Pentru primul tablou, cu imnul FMTD și prima parte din spectacol, se întindeau pe fundal niște eșarfe simbolizând steagurile tineretului din diferite țări și ceva
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
spirit literar și unde elementul geografic se strecoară elegant printre cuvinte meșteșugite artistic. Este un „dar” pe care doamna profesoară ni-l prezintă în forma unor amintiri de suflet, dar lasă deschisă poarta sufletului domniei sale și pentru debutul unor copii talentați. Pentru doamna profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a propriului tău trecut. Sunt multe aspecte din existența doamnei profesoare pe care evident le descoperim acum, însă un lucru îmi certifică
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii alinau suferința și desființau durerea. Maria Schiopu, cunoscută în sat sub numele de Măriuța Nițului, nimeni alta decât fiica lui Lae Nițului, născută la 1906, măritată cu Octavian Schiopu, a moștenit darul compoziției dela talentatul său tată, fiind capabilă să improvizeze pe loc strigături la diverse nunți și petreceri, adevărate perle care făceau deliciul sărbătorilor la care participa întreaga suflare a satului. Creațiile ei au făcut obiect de studiu pentru diverse foruri de specialitate, din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din textul eminescian, cei care străbat văile eterne ale Cosmosului. Ecoul spațiului real se resimte cu precădere însă printr-un subtil indiciu temporal, prezent în versul al treilea: Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară. Orice poet, oricât de talentat, dar fără geniu, ar fi fost mulțumit, cu repetiția unuia dintre cele două verbe, indiferent dacă ar fi fost primul sau al doilea. Cu siguranță că hazardul ar fi operat cu primul care-i venea în minte poetului, așa încât forma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trebuie să fi fost, căci ce probă mai convingătoare decât mărturia fratelui său, Matei: Ilie. Blond, 'nalt, vesel, ochi albaștri, mare talent la desemn 289. Dar nu numai în Sărmanul Dionis Eminescu îl descrie pe fratele său ca un foarte talentat desenator, ci și în Cezara, dovadă constantă a unei veridicități de netăgăduit. Și asta cu atât mai mult cu cât impulsul era de nestăvilit; Ilie desena pe ce apuca: Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]