47,696 matches
-
a ajunge la picioare (sau la coadă). Astfel, în constelația Orion de exemplu, Betelgeuse (α Orionis), care reprezintă umărul lui Orion, este clasată înainte de Rigel (β Orionis), piciorul, deși aceasta din urmă este cea mai strălucitoare dintre cele două stele. Stelele reprezentate pe cea de-a 49-a planșă (aceea care prezintă cele 12 noi constelații australe ale lui Keyser) nu au primit totuși denumiri din partea lui Bayer, semn probabil al calității mediocre a informațiilor de care dispunea. Stelele acestor constelații
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
două stele. Stelele reprezentate pe cea de-a 49-a planșă (aceea care prezintă cele 12 noi constelații australe ale lui Keyser) nu au primit totuși denumiri din partea lui Bayer, semn probabil al calității mediocre a informațiilor de care dispunea. Stelele acestor constelații nu și-au primit denumirile decât 160 de ani mai târziu, în 1763, de la Nicolas-Louis de Lacaille. În ediția originală din 1603, lucrarea (ale cărei foi mari măsoară 38x28 cm) cuprinde 56 de file. Ilustrațiile au fost gravate
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
astronomie”) și «"Herculi vetvstiss astronom discipulo"» ("literal": „Hercule, primul elev la astronomie”). Banda superioară reprezintă mai multe divinități grecești antice. Sus, în stânga se află Helios (Soarele), iar în centru Eternitatea pe carul său ceresc, purtând pe cap o cunună de stele și ținând doi lei în lesă. Selena (Luna) este reprezentată sus, în dreapta, acoperită cu o capă înstelată. În sfârșit, partea inferioară a gravurii este compusă de o reprezentare a constelației Capricornul, precum și o vedere din Augsburg, orașul în care a
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
12 constelații ale zodiacului apar de la a 22-a (Berbecul) până la a 33-a poziție (Peștii), următoarele 15 constelații fiind situate sub planul eclipticii. Fiecare ilustrație este înconjurată de o riglă divizată în grade pentru a permite determinarea poziției fiecărei stele cu o precizie de o fracțiune de grad. Aceste rigle sunt numerotate din cinci în cinci grade, iar o linie leagă riglele superioare de cele inferioare la fiecare 30 de grade. În sfârșit, rigla gradată este repetată de-a lungul
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
de-a lungul eclipticii. O bandă groasă întunecată, care se întinde între 8° la nord și 8° la sud de ecliptică, reprezintă zona în care planetele pot fi observate. Potrivit cutumei epocii, un desen artistic al constelației figura în filigran stele ale constelațiilor. Din motive necunoscute, mai multe personaje umane care reprezentau constelații figurează cu spatele și nu cu cu fața (poate că deoarece globurile cerești ale epocii arătau personajele cu fața, în timp ce „Uranometria” arăta constelațiile văzute de un observator situat
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
poate că deoarece globurile cerești ale epocii arătau personajele cu fața, în timp ce „Uranometria” arăta constelațiile văzute de un observator situat în centrul sferei cerești și nu în exteriorul acesteia, cum este cazul cu un glob). De aceea, anumite nume de stele care fac explicit referire la poziția lor în constelație au un nume în dezacord cu ilustrația. De exemplu, ilustrația constelației Cefeu arată personajul cu spatele, steaua cea mai strălucitoare (α Cep/Alderamin) fiind la nivelul umărului stâng, în timp ce etimologic numele
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
în exteriorul acesteia, cum este cazul cu un glob). De aceea, anumite nume de stele care fac explicit referire la poziția lor în constelație au un nume în dezacord cu ilustrația. De exemplu, ilustrația constelației Cefeu arată personajul cu spatele, steaua cea mai strălucitoare (α Cep/Alderamin) fiind la nivelul umărului stâng, în timp ce etimologic numele său semnifică „brațul drept”. De asemenea, în constelația Orion (imaginea alăturată) poziția spatelui vânătorului pune Rigel, situată în partea dreaptă a constelației, la nivelul piciorului său
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
dreaptă a constelației, la nivelul piciorului său drept, în timp ce etimologic numele său corespunde sintagmei „piciorul stâng [al uriașului]”. Lista constelațiilor antice date de Claudiu Ptolemeu: Fiecare hartă a constelației este precedată de un tabel care conține nomenclatura, descrierea și magnitudinea stelelor care o compun. Din nefericire, prima ediție a lucrării avea probleme serioase: tabelul și harta unei constelații erau tipărite pe aceeași filă, una pe față, iar cealaltă pe dos. Prin urmare, era imposibil să fie consultate amândouă simultan, reducându-se
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
într-o oarecare măsură, oficializate de Johann Boyer în „Uranometria”. Întrucât catalogul făcut de Keyser și de Houtman nu se ridica la calitatea celui realizat de Tycho Brahe, pe care l-a utilizat pentru emisfera nordică, Bayer nu a numit stelele de pe această planșă, în care să utilizeze noul sistem de desemnare creat pentru cele 48 de constelații boreale, ci s-a „mulțumit” să reprezinte stelele cu dimensiuni sensibil diferite, urmărind magnitudinea uneia sau a alteia. De fapt, această planșă nu
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
de Tycho Brahe, pe care l-a utilizat pentru emisfera nordică, Bayer nu a numit stelele de pe această planșă, în care să utilizeze noul sistem de desemnare creat pentru cele 48 de constelații boreale, ci s-a „mulțumit” să reprezinte stelele cu dimensiuni sensibil diferite, urmărind magnitudinea uneia sau a alteia. De fapt, această planșă nu este precedată de o nomenclatură a stelelor care sunt prezente aici, ci doar de o scurtă listă care prezintă noile constelații: Este de notat prezența
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
utilizeze noul sistem de desemnare creat pentru cele 48 de constelații boreale, ci s-a „mulțumit” să reprezinte stelele cu dimensiuni sensibil diferite, urmărind magnitudinea uneia sau a alteia. De fapt, această planșă nu este precedată de o nomenclatură a stelelor care sunt prezente aici, ci doar de o scurtă listă care prezintă noile constelații: Este de notat prezența pe această planșă a Marelui și a Micului Nor al lui Magellan; acestea sunt prezentate ca „adevărați” nori, contrastând cu desenul mai
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
trăit în / sau / după secolul al II-lea. Lucrarea, scrisă în latină, descrie 42 din cele 48 de constelații ale lui Ptolemeu, concentrându-se îndeosebi pe miturile asociate fiecăreia dintre ele, însoțite de discuții despre pozițiile relative și caracteristicile unor stele. Cele șapte corpuri ale Sistemului Solar cunoscute în epocă (Soarele, Luna, Venus, Mercur, Jupiter, Saturn și Marte, în această ordine) fac și ele obiectul unei descrieri. Constelațiile lui Ptolemeu care nu figurează în "" sunt: Prima versiune tipărită cunoscută a acestei
Poeticon astronomicon () [Corola-website/Science/333377_a_334706]
-
constelațiile pentru a însoți textul lui Hygin. Această ediție, prima care a fost ilustrată, a apărut sub titlul "Clarissimi viri Iginij Poeticon astronomicon: opus vtilissimmu". Ca și pentru cea mai mare parte a lucrărilor cu vocație astronomică apărute după aceea, stelele erau desenate deasupra unui motiv care reprezenta subiectul constelației în filigran. Totuși gravurile prezentate nu sunt nici pe departe hărți ale sferei cerești, pozițiile stelelor care sunt reprezentate nu au nimic în comun cu pozițiile reale ale acestora, și, de
Poeticon astronomicon () [Corola-website/Science/333377_a_334706]
-
Ca și pentru cea mai mare parte a lucrărilor cu vocație astronomică apărute după aceea, stelele erau desenate deasupra unui motiv care reprezenta subiectul constelației în filigran. Totuși gravurile prezentate nu sunt nici pe departe hărți ale sferei cerești, pozițiile stelelor care sunt reprezentate nu au nimic în comun cu pozițiile reale ale acestora, și, de altfel, nici cu descrierile pe care le dă Hygin. De exemplu, Triunghiul este reprezentat prin trei stele care formează un triunghi echilateral, în timp ce în adevărata
Poeticon astronomicon () [Corola-website/Science/333377_a_334706]
-
nici pe departe hărți ale sferei cerești, pozițiile stelelor care sunt reprezentate nu au nimic în comun cu pozițiile reale ale acestora, și, de altfel, nici cu descrierile pe care le dă Hygin. De exemplu, Triunghiul este reprezentat prin trei stele care formează un triunghi echilateral, în timp ce în adevărata constelație, triunghiul posedă o latură cu mult mai mică decât celelalte două. În acest sens, "Poeticon" nu poate fi considerat drept atlas stelar, deși este unul dintre precursori. Rezultat al inexactității flagrante
Poeticon astronomicon () [Corola-website/Science/333377_a_334706]
-
un triunghi echilateral, în timp ce în adevărata constelație, triunghiul posedă o latură cu mult mai mică decât celelalte două. În acest sens, "Poeticon" nu poate fi considerat drept atlas stelar, deși este unul dintre precursori. Rezultat al inexactității flagrante a poziției stelelor, "Poeticon" nu este folositor ca și ghid pentru observarea cerului înstelat. Totuși, ilustrațiile comandate de Ratdolt i-au inspirat și le-au servit de exemplu autorilor tuturor atlaselor stelare care au urmat.
Poeticon astronomicon () [Corola-website/Science/333377_a_334706]
-
Alderamin (α Cephei) este cea mai strălucitoare stea din constelația Cefeu. Numele său, "Alderamin" vine din arabă: (în , transcris: "Al Dhira al Yamin", semnifică: „Brațul drept”, amplasamentul său corespunde brațului drept al lui Cefeu). Este o stea albă, la sfârșitul vieții. Mai mare și mai masivă decât Soarele, ea posedă mai mulți companioni stelari. Una dintre singularitățile sale este viteza de rotație neobișnuit de ridicată (246 km/s la ecuator), ceea ce-i permite să execute o rotație
Alpha Cephei () [Corola-website/Science/333380_a_334709]
-
viteza de rotație neobișnuit de ridicată (246 km/s la ecuator), ceea ce-i permite să execute o rotație completă în mai puțin de o jumătate de zi. În comparație, Soarele face o rotație completă în aproape o lună. La alte stele din aceeași categorie, gravitatea tinde să separe elementele grele de elementele ușoare, concentrându-le pe primele în centru. În cazul stelei Alderamin, viteza de rotație pare să împiedice acest fenomen. Activitatea magnetică, pe care o lasă să se presupună radiațiile
Alpha Cephei () [Corola-website/Science/333380_a_334709]
-
puțin de o jumătate de zi. În comparație, Soarele face o rotație completă în aproape o lună. La alte stele din aceeași categorie, gravitatea tinde să separe elementele grele de elementele ușoare, concentrându-le pe primele în centru. În cazul stelei Alderamin, viteza de rotație pare să împiedice acest fenomen. Activitatea magnetică, pe care o lasă să se presupună radiațiile emise, este și ea neașteptată, la acest tip de stea. Aceste anomalii rămân puțin înțelese la ora actuală. Din cauza precesiei echinocțiilor
Alpha Cephei () [Corola-website/Science/333380_a_334709]
-
de elementele ușoare, concentrându-le pe primele în centru. În cazul stelei Alderamin, viteza de rotație pare să împiedice acest fenomen. Activitatea magnetică, pe care o lasă să se presupună radiațiile emise, este și ea neașteptată, la acest tip de stea. Aceste anomalii rămân puțin înțelese la ora actuală. Din cauza precesiei echinocțiilor, Alderamin va deveni steaua cea mai apropiată de Polul Nord ceresc, la mai puțin de 3°, în vreo 5.500 de ani.
Alpha Cephei () [Corola-website/Science/333380_a_334709]
-
rotație pare să împiedice acest fenomen. Activitatea magnetică, pe care o lasă să se presupună radiațiile emise, este și ea neașteptată, la acest tip de stea. Aceste anomalii rămân puțin înțelese la ora actuală. Din cauza precesiei echinocțiilor, Alderamin va deveni steaua cea mai apropiată de Polul Nord ceresc, la mai puțin de 3°, în vreo 5.500 de ani.
Alpha Cephei () [Corola-website/Science/333380_a_334709]
-
(n. 17 octombrie 1953, București) este un fost scrimer român specializat pe spadă și un antrenor de scrimă. Zidaru a început să practice scrimă la CSS Triumf cu antrenorul Ioan Halmagyi, apoi s-a transferat la CSA Steaua cu antrenorul Constantin Stelian. A absolvit la Academia de Studii Economice și a obținut diploma de doctorat la Academia Națională de Educație Fizică și Sport. Ca sportiv, a fost campion național în 1975 și vicecampion în 1978, 1980, și 1982
Octavian Zidaru () [Corola-website/Science/333405_a_334734]
-
la Academia Națională de Educație Fizică și Sport. Ca sportiv, a fost campion național în 1975 și vicecampion în 1978, 1980, și 1982, anul în care a câștigat și Cupa României. A cucerit unsprezece titluri naționale pe echipe cu CSA Steaua. A cucerit medalia de aur pe echipe la Universiada de vară din 1977 de la Sofia. A participat la Jocurile Olimpice de vară din 1980 de la Moscova. La individual s-a clasat pe locul 26. La proba pe echipe a ajuns în
Octavian Zidaru () [Corola-website/Science/333405_a_334734]
-
să între în finala și a încheiat concursul pe locul 4. În anul 1977 Zidaru a fost declarat „maestru al sportului” și în anul 1982 „maestru emerit al sportului”. După ce s-a retras ca sportiv a devenit antrenor la CSA Steaua, unde i-a antrenat, printre altele, pe Cornel Milan și Mikloș Bodoczi, vicecampion mondial în 1986. În prezent Zidaru este antrenor internațional pentru Federația Internațională de Scrimă, membru al Comitetului executiv al Confederației Europeană de Scrimă și director tehnic al
Octavian Zidaru () [Corola-website/Science/333405_a_334734]
-
(ε Peg / ε Pegași) este o stea în constelația Pegas. Ea poartă și numele tradițional de Enif. Este o supergigantă portocalie, de circa 175 de ori mai mare decât Soarele și de 11 ori mai masivă, aflată în ultima fază a evoluții sale stelare și poate fi
Epsilon Pegasi () [Corola-website/Science/333401_a_334730]