47,905 matches
-
un atac terorist, cum se zvonea inițial. Martorii oculari au spus că trenul se deplasa cu viteză mare înaintea accidentului. Rapoarte neoficiale arată că mecanicul de locomotivă rula trenul cu o viteză de 190 km/h și că limita de viteză în curbă era de 80 km/h. Mecanicul trenului, Francisco José Garzón Amo, în vârstă de 52 de ani, a supraviețuit accidentului, iar acum este anchetat. Prim-ministrul spaniol Mariano Rajoy a convocat o întâlnire ministerială de urgență, spunând că
Catastrofa feroviară de la Santiago de Compostela () [Corola-website/Science/329813_a_331142]
-
se schimbă, având o nuanță mai deschisă iarna și fiind mai roșiatică pe timpul verii. este una din cele mai rare subspecii de leoparzi, existând între 45-60 de exemplare în toată lumea, dintre care în jur de 20 în sălbăticie. Poate atinge viteza de 60 de km/h pe perioade scurte de timp și poate sări 6 metri în plan orizontal și 3 metri în plan vertical. Are in jur de 50 kg. Alimentație: se hrănește în special cu căprioare, porci sălbatici, căprioare
Leopardul de Amur () [Corola-website/Science/329815_a_331144]
-
Corpusculii lamelari generează acel potențial de acțiune doar în cazul în care pielea este rapid crestată, dar nu atunci când presiunea este constantă, din cauza straturilor de țesut conjunctiv care acoperă terminațiile nervoase. Se consideră că ei răspund la schimbări de mare viteză în poziția comună. Corpusculii lamelari desfășoară un câmp receptor larg pe suprafața pielii, cu un centru deosebit de sensibil.
Corpusculii Vater-Pacini () [Corola-website/Science/329841_a_331170]
-
mixt. Este procedeul cu cea mai mare utilizare pentru înotul utilitar (salvare de la înec, aplicații militare), curse de mare fond, triatlon, traversări de cursuri de apă etc. Pentru înotul de agrement, este unul din cele mai utilizate, mai ales datorită vitezelor pe care le poate dezvolta. Procedeul spate sau craul pe spate a fost folosit încă în urmă cu câteva secole. Acest procedeu era destul de des utilizat de către înotători, dar aceștia foloseau o tehnică similară brasului, cu corpul în poziția pe
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
studiat procedeul bras, unde a observat că înotătorul era încetinit semnificativ în timp ce ducea brațele spre înainte pe sub apă. În 1934, Armbruster a perfecționat metoda, aducând brațele spre înainte pe deasupra apei. Deși această tehnică era dificilă, a adus îmbunătățiri majore în ceea ce privește viteza. Un an mai târziu, în 1935, Jack Sieg, un alt înotător de la Universitatea Iowa, a dezvoltat o tehnică de înot într-o parte și cu bătaia de picioare simultană asemănătoare unui pește, modificând ulterior tehnica și înotând cu fața în
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
și înotând cu fața în jos. Armbruster și Sieg au combinat aceste tehnici, dezvoltând o variantă a procedeului bras, numită bras-fluture. Pe parcursul timpului, în special în secolul XX, tehnica brasului a suferit mai multe îmbunătățiri, în special referitoare la sporirea vitezei de înot, cele mai importante fiind înregistrate în cadrul școlii japoneze de înot. La jocurile olimpice procedeul bras se înoată în probele de 100 și 200 m.; este al treilea procedeu în probele de mixt individual și al doilea schimb la
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
FINA legiferează înotul fluture cu picioare delfin. La jocurile olimpice 1956 de la Melbourne toți participanții înoată delfin, iar din anul 1963, regulamentul permite doar mișcarea simultană a picioarelor în plan vertical. Cu timpul procedeul flutur devine al doilea procedeu de viteză după stilul liber. În programul jocurilor olimpice procedeul fluture se înoată în probele de 100 m 200 m; este primul procedeu în probele de 200 m și 400 m mixt individual și al treilea schimb la ștafeta de 4x100 m
Înot Sportiv () [Corola-website/Science/329929_a_331258]
-
în continuare ID3v1.1. Tag-ul extins este un bloc de date suplimentare înainte de un tag ID3v1, care extinde domeniile: titlu, artist și album cu câte 60 de bați fiecare, oferă un text liber pentru gen, câte un bait (valori 0-5) viteza și timpul de începere și de terminare a muzicii în fișierul MP3, de exemplu, pentru . Dacă nici unul dintre câmpuri nu sunt utilizate, acesta va fi omis în mod automat. Unele programe ce suportă tag-ul ID3v1 pot citi tag-ul extins, dar
ID3 () [Corola-website/Science/329963_a_331292]
-
de exemplu, ostinati care pot fi cântați pe sintetizatorul Roland TB-303 (care a fost inițial dezvoltat în 1982 de către "Roland" ca un "substitut" pentru chitara-bas). Având în vedere că Roland TB-303 poate fi controlat pentru a reda înregistrări la diferite viteze și are un "sequencer-model" foarte bun, este foarte ușor să cânți basslines-ostinato cu acest sintetizator și genuri ale muzicii electronice, cum ar fi "acid house" sau "trance psy". În India, pe vremea când oamenii cântau la un instrument numit Tabla
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
În secolul al XIX-lea hidraulica a cunoscut noi etape de dezvoltare. Astfel, în 1845 Stokes a scos în evidență discrepanța dintre relațiile de calcul stabilite pe cale teoretică și datele experimentale referitoare la mișcarea unei sfere într-un lichid la viteze mari. Stokes a avut o contribuție importantă și la stabilirea ecuațiilor generale care descriu mișcarea fluidelor vâscoase - "Ecuațiile Navier-Stokes", numite astfel după Claude-Louis Navier și George Gabriel Stokes, care le-au stabilit independent unul de celălalt. Saint-Venant a stabilit în
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
legile de conservare a masei ("ecuația de continuitate"), impulsului ("legea a II-a a lui Newton") și energiei. Legea de conservare a masei poate fi exprimată matematic printr-o ecuație cu derivate parțiale, numită ecuația de continuitate: unde v este viteza fluidului, ρ densitatea acestuia, iar formula 2 este operatorul diferențial nabla (în coordonate carteziene tridimensionale, R cu coordonatele ("x", "y", "z"), operatorul nabla se definește ca formula 3, unde (i, j, k) este baza standard în R). Modelul "fluidelor perfecte" ("ideale") se
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
se pot utiliza ecuațiile de mișcare ale fluidelor ideale în locul celor ale fluidelor reale (care sunt mult mai complicate). Legea de conservare a impulsului („cantității de mișcare”) este concretizată, în cazul fluidelor perfecte, prin ecuațiile lui Euler: unde v este viteza fluidului, ρ densitatea acestuia, p presiunea, iar 0 este vectorul nul. În cazul modelului "fluidelor reale" (fluide la care nu se poate neglija efectul forțelor de frecare ce apar între particulele de fluid în mișcare) și în ipoteza proporționalității tensiunilor
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
0 este vectorul nul. În cazul modelului "fluidelor reale" (fluide la care nu se poate neglija efectul forțelor de frecare ce apar între particulele de fluid în mișcare) și în ipoteza proporționalității tensiunilor tangențiale ale particulelor de fluid cu gradientul vitezei (modelul de „fluid newtonian”), legea de conservare a impulsului („cantității de mișcare”) este concretizată prin ecuațiile Navier-Stokes. Fluidele newtoniene au tensiunile tangențiale dintre două straturi vecine proporționale cu viteza de deformație, coeficientul de proporționalitate μ fiind numit coeficient de coeficient
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
în ipoteza proporționalității tensiunilor tangențiale ale particulelor de fluid cu gradientul vitezei (modelul de „fluid newtonian”), legea de conservare a impulsului („cantității de mișcare”) este concretizată prin ecuațiile Navier-Stokes. Fluidele newtoniene au tensiunile tangențiale dintre două straturi vecine proporționale cu viteza de deformație, coeficientul de proporționalitate μ fiind numit coeficient de coeficient de vâscozitate. Forma generală a ecuațiilor Navier-Stokes, într-un sistem de referință inerțial, este: unde v este viteza fluidului, ρ densitatea acestuia, p presiunea, formula 6 tensorul tensiunilor, iar f
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
Fluidele newtoniene au tensiunile tangențiale dintre două straturi vecine proporționale cu viteza de deformație, coeficientul de proporționalitate μ fiind numit coeficient de coeficient de vâscozitate. Forma generală a ecuațiilor Navier-Stokes, într-un sistem de referință inerțial, este: unde v este viteza fluidului, ρ densitatea acestuia, p presiunea, formula 6 tensorul tensiunilor, iar f reprezintă forțele exterioare (raportate la unitatea de volum) care acționează asupra fluidului. Câmpul vectorial f (forțele exterioare raportate la unitatea de volum) este reprezintat în mod obișnuit de forța
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
fundamentală în acest caz, cu ajutorul căreia se pot exprima lungimi, suprafețe și volume), iar indicii "p" și "m" se referă la prototip, respectiv la model. "Similitudinea cinematică" constă din asigurarea asemănării geometrice a spectrelor liniilor de curent și a proporționalității vitezelor în punctele omoloage ale modelului și prototipului; ea înglobează similitudinea geometrică atunci când frontiera domeniului mișcării este formată chiar din linii de curent. Poate fi exprimată înlocuind condiția de proporționalitate a vitezelor prin proporționalitatea timpului de pe prototip cu cel de pe model
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
geometrice a spectrelor liniilor de curent și a proporționalității vitezelor în punctele omoloage ale modelului și prototipului; ea înglobează similitudinea geometrică atunci când frontiera domeniului mișcării este formată chiar din linii de curent. Poate fi exprimată înlocuind condiția de proporționalitate a vitezelor prin proporționalitatea timpului de pe prototip cu cel de pe model, coeficientul de scară al timpului formula 9 fiind: formula 10. "Similitudinea dinamică" cere ca forțele de același tip să se afle în raport constant, în puncte omoloage. Coeficientul de scară pentru forțe are
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
forța de inerție și forța gravitațională, pentru ultima se poate scrie: unde formula 25 este accelerația gravitațională, iar formula 8 o lungime caracteristică. Rezultă: formula 27 În expresia coeficientului de scară pentru forțele de inerție (formula 14) se poate introduce coeficientul de scară al vitezelor formula 20, coeficientul de scară pentru forțele de inerție putând fi scris sub forma: Egalând expresiile pentru formula 31 și formula 17 rezultă: formula 33, sau, revenind la notațiile cu "p" și "m" (referitoare la prototip, respectiv la model): formula 34 Raportul adimensional formula 35 se
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
forțe dominante ale fenomenului de modelat forțele de inerție și forțele de frecare interioară datorate viscozității fluidului, din legea lui Newton formula 37 (unde formula 38 este coeficientul de viscozitate dinamică a fluidului, formula 39 secțiunea pe care acționează forța de frecare, "v" viteza de curgere și "y" normala la direcția vectorului viteză) rezultă: Egalând formula 31 cu expresia coeficientului de scară pentru forțele de inerție (formula 30) se obține: Deci formula 46, sau, revenind la notațiile cu "p" și "m" (referitoare la prototip, respectiv la model
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
și forțele de frecare interioară datorate viscozității fluidului, din legea lui Newton formula 37 (unde formula 38 este coeficientul de viscozitate dinamică a fluidului, formula 39 secțiunea pe care acționează forța de frecare, "v" viteza de curgere și "y" normala la direcția vectorului viteză) rezultă: Egalând formula 31 cu expresia coeficientului de scară pentru forțele de inerție (formula 30) se obține: Deci formula 46, sau, revenind la notațiile cu "p" și "m" (referitoare la prototip, respectiv la model): formula 47 Raportul adimensional formula 48 se numește "număr Reynolds"; cu ajutorul
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
curgerii să fie același la model ca și în natură ("Re = idem"). Modelarea după criteriul de similitudine Reynolds este utilizată în special la studiul mișcării fluidelor în conducte, turbine și pompe, la sedimentarea particulelor fine, precum și în aerodinamică (în cazul vitezelor subsonice). Un instrument extrem de util pentru studiul fenomenelor legate de curgerea apei sub presiune sau cu suprafață liberă, legat de aplicațiile practice ale hidraulicii, îl constituie modelarea hidraulică, concretizată prin modele fizice și modele matematice. Datorită complexității fenomenelor hidraulice a
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
ecuațiilor complete ale hidrodinamicii care descriu curgerea apei într-un domeniu dat, în condiții inițiale și la limite cunoscute, cu relații între parametri de tip hidraulic, relații în care se admit aproximațiile tipice ale hidraulicii (se consideră mărimi medii pentru viteze, presiuni, debite, forțe; distribuții simplificate ale vitezelor, concentrațiilor etc.). Principalele instrumente ale modelării hidraulice sunt modelele fizice și modelele matematice. Modelele fizice se bazează pe criterii de similitudine, deduse din considerente hidraulice, în timp ce modelele matematice se bazează pe rezolvarea numerică
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
apei într-un domeniu dat, în condiții inițiale și la limite cunoscute, cu relații între parametri de tip hidraulic, relații în care se admit aproximațiile tipice ale hidraulicii (se consideră mărimi medii pentru viteze, presiuni, debite, forțe; distribuții simplificate ale vitezelor, concentrațiilor etc.). Principalele instrumente ale modelării hidraulice sunt modelele fizice și modelele matematice. Modelele fizice se bazează pe criterii de similitudine, deduse din considerente hidraulice, în timp ce modelele matematice se bazează pe rezolvarea numerică a unor ecuații simplificate, de tip relații
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
un domeniu dat, în condiții inițiale și la limite cunoscute, pentru unele subdomenii specifice ale hidraulicii sunt des folosite modele numerice simplificate, care utilizează așa numitele relații hidraulice - formule care descriu curgerea apei cu ajutorul unor parametri de tipul mărimilor medii (viteze, presiuni, debite, forțe etc.) și a unor distribuții simplificate ale vitezelor, concentrațiilor etc. Primele modele numerice realizate în domeniu hidraulicii au fost cele referitoare la curegerile permanente sub presiune în conducte și în rețele de conducte. Au fost urmate de
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
unele subdomenii specifice ale hidraulicii sunt des folosite modele numerice simplificate, care utilizează așa numitele relații hidraulice - formule care descriu curgerea apei cu ajutorul unor parametri de tipul mărimilor medii (viteze, presiuni, debite, forțe etc.) și a unor distribuții simplificate ale vitezelor, concentrațiilor etc. Primele modele numerice realizate în domeniu hidraulicii au fost cele referitoare la curegerile permanente sub presiune în conducte și în rețele de conducte. Au fost urmate de modele numerice pentru curgerile nepermanente în conducte și în rețele de
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]