47,058 matches
-
Dan Pavel, Alină Mungiu Pippidi, Lucian Boia (2014), Cristian Pîrvulescu, Alexandru Climescu (2014, 2015), Adrian Cioroianu. Au fost dezbateri academice sau media. După 25 de ani, constat cu luciditate și amărăciune că Memoria Holocaustului rămâne una controversată. În sensul că discursul public al memoriei, simbolistică afișată în spațiul public este de tipul "una caldă, una rece". Pe o posibilă grila a interpretărilor există cel puțin trei tipuri de discurs al memoriei circumscrise între negare și recunoaștere a Holocaustului din România prin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
luciditate și amărăciune că Memoria Holocaustului rămâne una controversată. În sensul că discursul public al memoriei, simbolistică afișată în spațiul public este de tipul "una caldă, una rece". Pe o posibilă grila a interpretărilor există cel puțin trei tipuri de discurs al memoriei circumscrise între negare și recunoaștere a Holocaustului din România prin asumarea responsabilității: 1. memorizarea victimelor, 2. memoria necritica a Mișcării Legionare cu două subcategorii, eroizarea liderilor politici și a militanților și cea a elitei culturale extremiste și 3
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
este ușor recognoscibila de către majoritate. Am în vedere dezvoltările în spațiul public a manifestărilor inaugurate odată cu gestul politic simbolic al statului român de asumare a responsabilității Holocaustului. Raportul final al Comisiei "Elie Wiesel" (2004), Memorialul Victimelor Holocaustului din România (2009), discursuri publice oficiale, plăci comemorative inițiate de autorități publice etc. Cea de a doua se referă la recunoaștere publică de tipul "personajul pozitiv", de către autorități sau organizații civice, a unor conducători sau militanți activi ai legionarismului: Valeriu Gafencu, Ion Gavrilă Ogoranu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dar, intelectualul public "uită" că Vintilă Horia este condamnat pentru crime de război. În fapt, el nu recunoaște instituțiile care după război au judecat criminali de război. Această ambiguitate memorialistica, cu avantajarea valorii naționale în dauna valorii umaniste, promovată prin discursul public al elitei intelectuale cu influență, nu face decât să rostogolească bulgarele de zăpadă al memoriei publice ce actualizează extremismul de dreapta interbelic. Mesajele s-au preluat și amplificat prin media. 2. Organizații nonguvernamentale care au ca strategie actualizarea ideologiei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie de acord în spațiul public cu simboluri fasciste sau busturi ale unor criminali de război. Asemenea opinii se opun în mod spontan discursului memorialistic al Holocaustului. Dar, în același timp, ele sunt acelea care pot genera atitudini disonante puternic cu valorile democratice. Prezint numai câteva date pentru o imagine sumara, o schiță, a percepțiilor privind minoritățile etnice și istoria Holocaustului. De exemplu, 11
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2002, semnat Sorin Lavric, autor premiat de Academia Română. De asemenea, Andrei Pleșu deplângea pe blogul Adevărul în august 2015 temerea că nu îl va mai putea avea în biblioteca pe "bătrânelul" Nichifor Crainic, autorul statului etnocrat român între altele. Ambele discursuri fiind construite pornind de la premise false, dar al căror efect era menit să emoțoneze publicul împotriva Legii 217/2015. 9 Bogdan Teodorescu, Dan Sultănoiu, "The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unui anticomunism radical de către anticomuniștii postcomuniști, prin refuzarea oricărui dialog cu foștii comuniști. Or, nu poți vindeca o comunitate de tarele comunismului propunând excluderea de la orice discuție rezonabilă a agenților acestei ideologii. Din păcate, militanții anticomuniști cu vizibilitate au bolșevizat discursul, au aplicat aceeași metodă a comuniștilor: daca comuniștii au condamnat sau au reinterpretat prin prisma luptei de clasă orice eveniment din istoria modernă a României precomuniste, anticomuniștii au interpretat lumea prin noua lupta de clasă cu tot ce s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
folosind teroarea în anumite perioade, sau resocializarea mai subtilă în altele, rezultatele obținute au fost modeste față de așteptări. [...] În România, după mai bine de 20 de ani de la instaurarea așa-numitei dictaturi a proletariatului, liderii comuniști înșiși încă mai țineau discursuri în care deplângeau pasivitatea, formalismul, idilizarea capitalismului, rămășițele mentalității burghezo-moșierești, misticismul și elitismul. La un moment dat, regimurile totalitare însele au renunțat, practic, la ambiția inițială de a edifica Omul Nou cu toate caracteristicile sale imposibil de atins, și s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
documentare, ceea ce a asigurat o anumita obiectivitate în sensul verificabilității. Dar, chiar dacă interlocutorul meu a avut întreaga documentație cu care m-am prezentat la dialog, el nu a avut întrebările. Am recurs la această schemă pentru a nu-i preseta discursul, pentru a diminua cât mai mult o posibilă tendința de fațadă. Parcurgerea materialului documentar i-a evocat anumite fapte, în funcție de memoria afectiv. Or, în întrebările mele se găsea interesul cercetătorului pentru anumite aspecte pe care le dorea lămurite, explicate. Am
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a ignorat, operând doar cu șabloane, precum "societatea socialistă multilateral dezvoltată", "omul nou" ș.a., individul și-a dus existența într-un soi de clandestinitate. Povestea vieții ne poartă spre ceea ce s-a întâmplat cu individul dincolo de cortina de fier a discursului oficial. În al doilea rând, cercetarea calitativa aduce cu sine informații care nu apar în documente. Regimul consemna doar mersul neabătut spre utopica societate comunistă și trecea sub tăcere elemente esențiale ale vietii reale. De aceea, o recostrucție simbolică a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
s-a separat oficial de ideologia comunistă, exprimându-și opțiunea pentru democrație. Această a fost însoțită de o nouă schimbare de paradigmă, în care educația pentru democrație și valori europene (în ideea integrării în Uniunea Europeană) au fost favorizate în detrimentul vechiului discurs naționalist. Conținuturile disciplinei au fost schimbate într-un studiu integrat al istoriei României în context universal (preponderent european). Această nouă abordare a întâmpinat un număr considerabil de obstacole, printre care celebra dezbatere asupra manualelor alternative din 1999. Cea de-a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Încercări de modificare a materiei în primul deceniu postcomunist Imediat după căderea regimului comunist, din lipsă de timp pentru a rescrie manuale, s-a decis înlocuirea celor comuniste cu manualul din 1942 al lui P.P. Panaitescu, fotocopiat integral, al cărui discurs se oprește odată cu moartea regelui Ferdinand, cu excepția a doua paragrafe de final: "În iunie 1941, când a izbucnit războiul împotriva bolșevismului rusesc, pentru apărarea civilizației europene, armata română s-a aflat în primele rânduri, ca în vremea și a lui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dea naștere "omului nou" care, de această dată, să accepte democrația. Schimbarea din 1999 Schimbarea propriu-zisă a intervenit în 1999 prin introducerea manualelor alternative. Era un fel de reîntoarcere la o "vârstă de aur" din perioada interbelică, mitizata de noul discurs cultural și în căutare de modele dinaintea comunismului. Această întoarcere la manuale alternative nu a avut loc fără dezbateri intense. Inițiativa Ministerului Educației a fost criticată în presă și chiar în Parlament de un grup de oameni politici condus de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să suscite semne de întrebare. În ce măsură strategia predării istoriei pe bază de competențe este aplicată în mod real la clasa? Este foarte posibil să existe o discrepanță - ce se accentuează pe masura ce programele de istorie se modifică în mod constant - între discursul oficial privind predarea istoriei și realitatea de la clasa. Unele din temerile profesorilor pot fi de altfel întemeiate - favorizarea exclusivă a metodelor activ-participative nu este în măsură să antreneze o diluare exagerată a conținuturilor? Concluzii Predarea istoriei în școli în anul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Scriitorii și puterea: conflictul dintre estetic și ideologic" (partea filologilor, ce cuprinde texte semnate de: Bogdan Cretu, Ioan Stanomir - un istoric ce s-a înrolat, de această dată, în tabăra filologilor -, Radu Vancu, Angelo Mitchievici și Antonio Patraș) și "Intelectuali, discursul puterii și răul politic" (partea politologilor, ce cuprinde texte semnate de: Sorin Bocancea, Zoltán Rostás, Mihai Dinu Gheorghiu și Daniel Șandru). Temele abordate sunt deosebit de atractive pentru că o mare parte dintre ele vorbesc despre modurile în care mari nume ale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ca lider pe Teodor Meleșcanu, care lansa ideea de a treia cale2. Un studiu al Institutului Social Democrat "Ovidiu Șincai" constată, în 2003, următoarele: În căutarea unei identități și a unui segment electoral de susținere, ApR și-a propus un discurs "pragmatic și flexibilitate ideologică", inspirându-se din laburismul lui Tony Blair. Imitând cea de "a treia cale" blairistă, liderul ApR lansa sintagma "a trecut vremea social-democrației cu basca", tocmai pentru a sublinia apropierea de gulerele albe"3. În 2005, Mircea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru PSD). Publicul de stânga de tip european (tineri, educați, din mediul urban, pro-europeni, foarte toleranți, dornici de deschidere și integrare) este relativ departe de publicul stângii românești și are, în prezent, o problemă majoră de reprezentare, câtă vreme respinge discursul stângii politice românești și nu se regăsește în abordările dreptei românești. Existența acestui public de stânga de tip european nu poate fi, însă, ignorată. Acest public, chiar și foarte redus proporțional, nu este egal cu zero și el este vizibil
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Existența acestui public de stânga de tip european nu poate fi, însă, ignorată. Acest public, chiar și foarte redus proporțional, nu este egal cu zero și el este vizibil pentru spațiul media, prin voci care se afirma în special prin discurs critic la adresa tuturor partidelor. Însă, chiar dacă acest public există, el nu este integrat în ofertele electorale ale partidelor politice actuale și, pentru moment, va avea o reprezentare politică limitată. În acest context, presiunea legată de viitorul PSD ține de măsură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se menține pe primul loc în continuare în opțiunea electoratului din România. http://infopolitic.ro/editoriale/un-sondaj-la-cald-despre-vinovati-si-solutii-post-accidentul-din-clubul-colectiv.html Bibliografie BUȚI, Daniel, "Limitele electorale ale PSD în alegerile prezidențiale. Cazul 2014", Sfera Politicii, Nr. 1 (183), ian.-martie 2015 DANCU, Vasile, discurs în cadrul întrunirii "Locul și rolul stângii în România Contemporană", organizată de ISD "Ovidiu Șincai" în 18 ianuarie 2008, București, http://vasiledancu.blogspot.ro/2008/01/stnga-pe-care-va-trebui-s-o-reinventm.html DRAGNEA, Liviu, declarație în cadrul conferinței de presă privind principalele direcții de acțiune ale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și Guiddens pledează pentru reforma PSD", http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-11-10/geoana-si-guiddens-pledeaza-pentru-reforma-psd.html Programul de guvernare al ApR, "România 2000", conform: http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/apr-a-intrat-in-campania-electorala~ni14fs Sondajele CSCI publicate pe www.infopolitic.ro în 2015. Violență simbolică: discurs și reprezentări sociale în campania pentru alegerile prezidențiale din 2014 (Symbolic violence: discourse and social representations during the 2014 prezidențial campaign) Mirabela AMARANDEI Abstract. Societies work on relations of power and domination, the political practices and even groups involved în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
celor care nu vor să știe că o suporta sau chiar că o exercita"5. Același Bourdieu vorbește despre două elemente necesare pentru că puterea simbolică să poată fi exercitată, si anume existența stratificării sociale și legitimitatea vorbitorului. Cu alte cuvinte, discursul de autoritate nu este recunoscut decât dacă persoana care îl rostește poartă cu sine acel skeptron- instrumentul simbolic de legitimitate. Pe de altă parte, discursul de putere presupune și o ignorare de sine, un abandon de recunoaștere a puterii, din partea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să poată fi exercitată, si anume existența stratificării sociale și legitimitatea vorbitorului. Cu alte cuvinte, discursul de autoritate nu este recunoscut decât dacă persoana care îl rostește poartă cu sine acel skeptron- instrumentul simbolic de legitimitate. Pe de altă parte, discursul de putere presupune și o ignorare de sine, un abandon de recunoaștere a puterii, din partea clasei dominate. În acest scenariu, clasele sociale se află într-o continuă lupta de putere în impunerea propriei reprezentări simbolice, conformă cu propriile interese. Producerea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
abandon de recunoaștere a puterii, din partea clasei dominate. În acest scenariu, clasele sociale se află într-o continuă lupta de putere în impunerea propriei reprezentări simbolice, conformă cu propriile interese. Producerea reprezentărilor simbolice despre lume, care se regăsește în toate discursurile politice (platforme politice, programe, moțiuni, propuneri legislative), se subsumează idealului de cucerire a puterii și, așa cum menționam mai devreme, aceasta poate avea loc doar îndeplinind condiționalitatea de legitimare a producătorului și a receptorului. Nu putem menționa legitimarea vorbitorului fără a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
violența gentila, imperceptibila și invizibilă chiar și celor care îi cad vicitimă. Aceasta se manifestă prin canale simbolice de comunicare și percepție, caz în care nu este percepută nici de cei care ar putea observa exercitarea unui anumit tip de discurs. Violență simbolică nu este terenul forței fizice ci, mai degrabă, al ideilor de forță; cu alte cuvinte, al asocierilor lingvistice cu încărcătură simbolică, sau al asocierilor între discurs și ritualuri sociale. Unul dintre acestea este campania electorală. Pentru că elită politică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nici de cei care ar putea observa exercitarea unui anumit tip de discurs. Violență simbolică nu este terenul forței fizice ci, mai degrabă, al ideilor de forță; cu alte cuvinte, al asocierilor lingvistice cu încărcătură simbolică, sau al asocierilor între discurs și ritualuri sociale. Unul dintre acestea este campania electorală. Pentru că elită politică să seducă, să impună reprezentările sociale de care aminteam mai sus, trebuie întrunita și condiția receptorului mesajului simbolic. Elisabeth Noelle-Neumann, în lucrarea ei intitulată Spirală tăcerii. Opinia publică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]