5,491 matches
-
redactorii, toți cei responsabili fiind nevoiți să-și ia foarte În serios rolul „neoficial“ de cenzori. Relațiile cu străinii, care nu fuseseră niciodată prea bine văzute, au Început să fie urmărite Încă și mai vigilent. România se Închidea Încetul cu Încetul, pe măsură ce politica ei internațională se deschidea. Profesionalismul cultural nu mai era la ordinea zilei. Toată lumea era chemată să facă cultură, sau cel puțin să cânte și să danseze. Acesta a fost sensul festivalului Cântarea României (prima ediție, În 1977). Sute
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cumințite“. Unde au rămas criticile acerbe la adresa puterii din vremea lui Constantinescu? S-a putut vorbi, cu o oarecare exagerare, dar și cu destulă dreptate, prin analogie cu situația din comunism, despre un nou partid-stat. Sub fațada democratică, România devenea Încetul cu Încetul un stat autoritar. Unele acte de autoritate au dat Într-adevăr de gândit. Un fost secretar al lui Emil Constantinescu publică pe Internet informații considerate calomnioase la adresa lui Adrian Năstase, privind Îndeosebi averea acestuia (cele mai multe, adevărate sau nu, apărute
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au rămas criticile acerbe la adresa puterii din vremea lui Constantinescu? S-a putut vorbi, cu o oarecare exagerare, dar și cu destulă dreptate, prin analogie cu situația din comunism, despre un nou partid-stat. Sub fațada democratică, România devenea Încetul cu Încetul un stat autoritar. Unele acte de autoritate au dat Într-adevăr de gândit. Un fost secretar al lui Emil Constantinescu publică pe Internet informații considerate calomnioase la adresa lui Adrian Năstase, privind Îndeosebi averea acestuia (cele mai multe, adevărate sau nu, apărute deja În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o vreme și În comunism, prin grija lui Ceaușescu, au azi tot mai puțini copii. Indicele de fecunditate pentru perioada 2000-2005 a fost de 1,3 (față de 1,9 În Franța și de 1,7 În Marea Britanie). țara se golește Încetul cu Încetul, iar populația rămasă Îmbătrânește; deja numărul pensionarilor Îl depășește pe cel al salariaților. După decenii de urbanizare — În condiții precare, totuși de urbanizare — curentul a Înregistrat o oprire și chiar o ușoară Întoarcere. Populația urbană a scăzut Între
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și În comunism, prin grija lui Ceaușescu, au azi tot mai puțini copii. Indicele de fecunditate pentru perioada 2000-2005 a fost de 1,3 (față de 1,9 În Franța și de 1,7 În Marea Britanie). țara se golește Încetul cu Încetul, iar populația rămasă Îmbătrânește; deja numărul pensionarilor Îl depășește pe cel al salariaților. După decenii de urbanizare — În condiții precare, totuși de urbanizare — curentul a Înregistrat o oprire și chiar o ușoară Întoarcere. Populația urbană a scăzut Între recensămintele din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
S-a remarcat că România este singura țară care a condamnat În mod oficial regimul comunist. Dar poate că l-a condamnat simbolic și pentru a compensa faptul că, În planul istoriei reale, desprinderea societății românești de comunism a fost Înceată și incompletă. Elita politică și economică a României de astăzi Își are Încă, În foarte mare parte, originea În sistemul comunist. Pensiile ofițerilor de securitate, slujitorii unui regim „ilegitim și criminal“, sunt incomparabil mai mari decât cele ale românilor de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun (este cea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cei mari. Și miercuri am plecat acasă când m-am Întâlnit cu Dl. Lateș. Am stupi și merg rău și-i hrănesc și mă Împung și Într-un feli Îs cam năcăjât. Eu voi face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții Eugenia. Aștept să-mi vie acasă fata și ginerele și doresc să veniți și Dv. pe la noi la Bogata. Vă dorim Dv. și la Întreaga
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „Șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! Și rafturi de manuscrise Își
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a umplut sufletul de „dorul de ducă”. Călătoria a avut întotdeauna o influență pozitivă asupra gândirii și scrisului meu. Îmi vin mai ușor ideile pe drum. O existență prizonieră unui oraș sau unei țări mă înspăimântă. Stagnarea este o crimă înceată și extrem de dureroasă împotriva spiritului. De aceea, pentru mine a fost o ocazie minunată să fiu invitat la bordul Literatur Express-ului Europa 2000. A fost un mod de a-mi educa gândurile și sentimentele într-un voiaj neobișnuit, stimulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ci dacă acest „motiv esențial” al „caracterului său” poate fi - și trebuie să fie! - unul formator, unul absolut tipic, unul „salvator”! Aminteam în această serie de „confesiuni” de motivul „labirintului” în existența mea, ce a prins, s-a transformat cu încetul și după multe ocoluri, eșecuri și aferente suferințe - în motivul cercului. Ca o salvare de obsedantul labirint, formă-informă a existenței a mii și mii de indivizi, azi, în modernitate, după ce am început să credem cu adevărat că Der Gott ist
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de „adaptare”, de amorțire a dorințelor și pornirilor firești de afirmare personală și a spiritului de emulație (de concurențăă, îngustarea până la limitele insuportabilului ale orizontului speranței - umane, familiale, sociale! - însemna à la long, moartea. Și nu numai „moartea”, adică extincția încetul cu încetul a personalității individuale, dar realizarea, în fapt, a ceea ce-și propuseseră „primii staliniști, asistați de consilierii lor sovietici”: adică „fracturarea tradiției naționale”. După distrugerea burgheziei mari și mijlocii, a Bisericii, în diferite chipuri (paralizarea celei mari, Ortodoxe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de amorțire a dorințelor și pornirilor firești de afirmare personală și a spiritului de emulație (de concurențăă, îngustarea până la limitele insuportabilului ale orizontului speranței - umane, familiale, sociale! - însemna à la long, moartea. Și nu numai „moartea”, adică extincția încetul cu încetul a personalității individuale, dar realizarea, în fapt, a ceea ce-și propuseseră „primii staliniști, asistați de consilierii lor sovietici”: adică „fracturarea tradiției naționale”. După distrugerea burgheziei mari și mijlocii, a Bisericii, în diferite chipuri (paralizarea celei mari, Ortodoxe, și desființarea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
libertatea conștiinței e garantată; și mă pot uita la două sute de canale de televiziune. Nu suntem reduși la a avea o identitate și doar una. Micuții arabi vin la noi tobă de mândrie identitară, cei evrei la fel. Îi dezumflăm încetul cu încetul, încercând să dezvoltăm mica părticică divină existentă în fiece ființă umană. Asta ia timp. Rabin avea șaptezeci de ani când și-a depășit identitatea. Da, dar a murit din această cauză. Dar dumneata, ce identitate ai? Eu sunt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
e garantată; și mă pot uita la două sute de canale de televiziune. Nu suntem reduși la a avea o identitate și doar una. Micuții arabi vin la noi tobă de mândrie identitară, cei evrei la fel. Îi dezumflăm încetul cu încetul, încercând să dezvoltăm mica părticică divină existentă în fiece ființă umană. Asta ia timp. Rabin avea șaptezeci de ani când și-a depășit identitatea. Da, dar a murit din această cauză. Dar dumneata, ce identitate ai? Eu sunt arab, de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ani cu un picior amputat. Tonul îi devine dintr-odată dur: "N-am fost niciodată terorist, așa cum s-a spus dincolo. Acum însă, nu mai știu...". Învățătorul care mă însoțește ca traducător îl mustră, după care îmi spune cu voce înceată: "Au distrus întreaga noastră societate. Acum nu mai credem în nimic. Au făcut din noi niște monștri." Cu câteva zile mai devreme, după măcelul evocat aici, o bunică din vecini și-a detonat încărcătura explozivă de la cingătoare în momentul trecerii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
scurt, la rațiunea mea socială? Și cine va mai ține casa? Cine va plăti taxele școlare ale copiilor? Se întoarce la fereastră, contemplează iar colierul de noi cetăți fortificate din jurul "capitalei" palestiniene, iar acum își vorbește lui însuși cu voce înceată: Da, ei ocupă înălțimile și apoi folosesc numai pentru ei pânza de apă freatică. Noi avem din ce în ce mai puțină apă. E un coșmar. De fiecare dată când mă întorc în țară, nu mai recunosc peisajul. Spațiile noastre se îngustează văzând cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atingere a libertății decât a-l împiedeca să acumuleze superfluul. (Bertrand Russel, Essais sceptiques) AFORISME, MAXIME, PROVERBE, BALADE* Bogat e acel care economisește. Cine nu se mulțămește cu puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele dudului se prefac în matasă. Ban bun e numai cel muncit. Sanatatea-i bogăția cea mai mare. Cine cruță al altuia, cruță al său. Nu țineți banii acasă. Măsuri de suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
libertății decât a-l împiedeca să acumuleze superfluul. (Bertrand Russel, Essais sceptiques) AFORISME, MAXIME, PROVERBE, BALADE* Bogat e acel care economisește. Cine nu se mulțămește cu puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele dudului se prefac în matasă. Ban bun e numai cel muncit. Sanatatea-i bogăția cea mai mare. Cine cruță al altuia, cruță al său. Nu țineți banii acasă. Măsuri de suprafață. Cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
autori sunt catâri împovărați cu bagajele altora. *1 Ideile mari sunt acceptate după ce au îmbătrânit. Tot Voltaire, mi se pare, spunea că sălbaticii ucid pe oameni și-i mânâncă, din motive religioase și economice, pe când europenii i-au ars pe încetul fără scop, motivând că apără catolicismul și fac plăcere lui Dumnezeu. Moartea, dezamăgirea cea mare și ultima. *1 Moșneag cu metresă: orb cu ochelari. Amorul tiran al eroilor și al poltronilor, al zeilor și al iepurilor. O doamnă avară întrebuințează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șira spinării („acolo a răbdat-o, nu fără mare neajuns, vreme de patru ani, odată ce fierul, după scoaterea lemnului, rămăsese înfipt mai adânc. Și de vreme ce obrintindu-i rana, tot își dădea drumul, mai apoi, natura respingându-l, a fost scos cu încetul”). Ștefan și oamenii săi au căutat să-l atace pe Matei și când, acesta, rănit, s-a retras în casa în care a fost găzduit, oamenii domnului au pătruns și acolo. Dintr-o relatare venețiană, Matei a fost rănit și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tabăra din Pocuția, se afla, deci, la comanda armatei ! S-a formulat și ideea potrivit căreia aparatul administrativ s-a format treptat, administrația țării revenind marilor boieri “în lipsa unui aparat de stat, de dregătorie, ce nu i-a format decât încetul cu încetul.” Și P. P. Panaitescu considera că în vremea lui Mircea cel Mare “administrația lui nu era prezentă oriunde”, autoritatea domnului exercitându-se prin dregătorii locali, “fie prin trimișii ce veneau periodic de la centru și apoi se întorceau”. Încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pocuția, se afla, deci, la comanda armatei ! S-a formulat și ideea potrivit căreia aparatul administrativ s-a format treptat, administrația țării revenind marilor boieri “în lipsa unui aparat de stat, de dregătorie, ce nu i-a format decât încetul cu încetul.” Și P. P. Panaitescu considera că în vremea lui Mircea cel Mare “administrația lui nu era prezentă oriunde”, autoritatea domnului exercitându-se prin dregătorii locali, “fie prin trimișii ce veneau periodic de la centru și apoi se întorceau”. Încă din 1926
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
forțele născătoare de lumi se conjugă cu energiile fecunde ale viitoarei mirese, printr-o montare antifonică a jelirii cu muzica. Cuvintele fetei au ca receptor potopul însuși, a cărui matcă este localizată în geografia românească: „- Nistre, Nistre, frate Nistre,/ Mai înceată-ți undele/ Ca să nu-mi atingi calinu, nici malinu” (BumbuieștiVâlcea). Copacii sacri constituie stâlpii pentru leagănul de mătase și în același timp un axis mundi dublu ce susține lumea în echilibru. Erodarea acestor piloni vegetali trezește imaginea arhaică a ipostazei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ai structurii învățământului românesc. Vasile Pârvan spunea la 1919 că "fiii țăranului nostru, vioi și clari la minte, n-au nevoie de pisolăgeala ucigător de metodică, născocită ca sistem educativ de națiile greoaie la spirit pentru copiii lor molâi și înceți"43. Iar peste aproape două decenii C. Rădulescu-Motru vedea lucrurile asemănător când scria "școala românească, organizată după programele școalei burgheze din Apus, a voit să formeze cetățeni de inițiativă, care prin munca îndârjită să creeze un comerț și o industrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]