13,635 matches
-
după încetarea travaliului, se constată că frecvența respiratorie crește foarte mult, până la 30-45 resp/min. (Ionescu și Anton, 2004). Amplitudinea respiratorie (volumul curent) în repaus este de circa 500 ml. În efortul intens, aceasta crește până la 50% din capacitatea vitală, îndeosebi pe seama volumului inspirator de rezervă (Grimby, 1969). Creșterea acestuia se datorează dezvoltării musculaturii toraco-abdominale implicate în respirație. În timpul efortului maximal, frecvența respiratorie (FR) și amplitudinea respiratorie (AR) cresc simultan până la o anumită valoare a primei (FR de circa 30 resp
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
procesele de excitație și inhibiție. În timpul efortului intens, se constată apariția undelor beta cu frecvența de peste 13 c/s (Demeter și Neștianu, 1970). Pe măsura instalării oboselii devine mai frecvent ritmul alfa cu frecvență scăzută și apar unde lente theta, îndeosebi în eforturile izometrice. Cu cât activitatea nervoasă superioară este mai implicată în realizarea sarcinilor motrice, cu atât modificările EEG sunt mai însemnate. Din acest punct de vedere, artele marțiale solicită intens capacitatea de concentrare a atenției, atenția distributivă, rapiditatea luării
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de repaus (caracteristic mușchiului aflat în repaus), de atitudine ( care contribuie la menținerea posturii) și de contracție (care însoțește contracția miofibrilelor dinamice, având un rol deosebit în manifestarea forței). Din punctul de vedere al sportului de performanță, atenția este îndreptată îndeosebi asupra tonusului de repaus și a celui ce contracție, precum și a raportului dintre ele. Investigarea modificărilor tonusului muscular se realizează cu ajutorul miotonometrului, care măsoară duritatea mușchiului, iar unitatea de măsură este gram miotonul (gm). Tonusul de repaus, în mod normal
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
piruvic), care conduc la scăderea pH-ului intramuscular; -permeabilizarea sarcolemei și fuga de potasiu (Lindinger și colab., 1992), fosfor și creatină în mediul extracelular, datorită alterării echilibrului ionic; -diminuarea transmiterii impulsurilor nervoase la nivelul plăcii neuromusculare; -aprovizionarea deficitară a mușchiului, îndeosebi în efortul izometric, datorită îngreuierii circulației sangvine locale, fapt care generează acumularea unei mari datorii de oxigen; -starea de oboseală a sistemului nervos central, care nu mai poate menține la un nivel corespunzător procesele de excitație. 2.1.3.Unele
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
constă în atacarea unui adversar fără contact fizic), atunci când un alt practicant emite energie (denumită qi) spre acesta. Autorii constată apariția de unde alfa larg răspândite în zona frontală, care tind să se sincronizeze cu undele alfa apărute în zona occipitală, îndeosebi pe perioada emiterii energiei qi. În afară de aspectele prezentate, literatura de specialitate nu menționează modificări semnificative ale electroencefalogramei la sportivii din artele marțiale. Acest aspect se datorează, probabil, și regulamentelor de desfășurare a concursurilor, care fie nu permit loviturile la cap
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
scopul evitării accidentelor. Investigațiile electroencefalografice efectuate de-a lungul anilor, în cadrul Policlinicii pentru Sportivi Iași, la sportivii practicanți de Qwan Ki Do și Karate, nu evidențiază aspecte anormale ale EEG. Timpul de reacție Este deosebit de important în practica artelor marțiale, îndeosebi reacția la stimuli vizuali. În selecția pentru activitatea de performanță, precum și în cadrul procesului de pregătire, trebuie investigat atât timpul de reacție simplu (TRS), cât mai ales cel complex (atunci când subiectul trebuie, în cel mai scurt timp, să aleagă răspunsul motric
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
4,58ms la grupa martor; timpul mișcărilor complexe a fost de 174,29±8,54ms la sportivi, față de 197,82±5,23ms la nesportivi). Concluzia studiului este că practicanții de arte marțiale au un timp de reacție mai rapid, rezultând îndeosebi pe seama timpului mișcării atât la reacția simplă, cât și la cea complexă. Rezultatele confirmă studiul lui Lee și colab. (1999) care menționează că antrenamentul specific artelor marțiale îmbunătățește viteza mișcărilor (viteza de execuție). Așadar, timpul de reacție complex este îmbunătățit
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
4). Rezultate asemănătoare consemnează aceiași autori la testul pentru rezistență în regim de forță explozivă (sărituri pe verticală timp de 60 secunde). În ceea ce privește forța izometrică, Douris și colab. (2004) raportează creșterea valorilor în musculatura responsabilă cu extensia în articulația genunchiului (îndeosebi în cvadricepsul femural), ca urmare a antrenamentului specific artelor marțiale, care solicită adoptarea și menținerea unor poziții joase, cu membrele inferioare flexate. Rezultatele sunt confirmate și de studiul lui O’Donovan și colab. (2006), care mai constată și faptul că
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
specifice, este necesară investigarea unor parametri metabolici, cum ar fi activitatea enzimelor , cantitatea de glicogen muscular și lactacidemia. Enzimele În general, atunci când antrenamentul este de durată mică și intensitate maximă se constată creșteri al activității enzimelor care catalizează metabolismul alactacid (îndeosebi miokinaza). În situația în care efortul din antrenamente este submaximal, crește acțiunea LDH. Aceeași enzimă manifestă o scădere atunci când efortul este de intensitate mică și durată lungă (Candeloro, 1983 citat de Apostol, 1998). Este cunoscut faptul că efortul fizic determină
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și colab. (1998) măsoară circulația cerebrală la 24 boxeri profesioniști și 20 amatori, precum și la 10 judoka. Dacă la boxerii amatori și la toți judoka valorile nu diferă față de grupa de control, la boxerii profesioniști circulația este semnificativ mai redusă, îndeosebi în aria frontală. Așadar, dacă boxerii profesioniști prezintă o circulație cerebrală redusă comparativ cu grupa de control, la judoka nu se observă acest lucru. b. Adaptarea respiratorie Amplitudinea respiratorie Este cunoscut faptul că practicanții de arte marțiale acordă o atenție
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
comparativ cu grupa de control, la judoka nu se observă acest lucru. b. Adaptarea respiratorie Amplitudinea respiratorie Este cunoscut faptul că practicanții de arte marțiale acordă o atenție deosebită actului respirator. Din cele trei tipuri de respirație, ei își educă îndeosebi respirația abdominală. Ca efect al utilizării unor exerciții specifice, se constată unele efecte adaptative, cum ar fi creșterea forței diafragmului și a elasticității toraco-pulmonare, precum și înbunătățirea rezistenței la hipoxie (Iedwab și Standefer, 1999). Acestea conduc la creșterea ventilației pulmonare, obținută
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
kg la bărbați și de 47,0±7,8 la femei. Concluzionând, conform datelor din literatura de specialitate, adaptările fiziologice tardive cele mai importante, datorate practicării artelor marțiale o perioadă îndelungată, se manifestă în ceea ce privește: -timpul de reacție complex; -forța musculară, îndeosebi forța explozivă; -enzimele proceselor anaerobe (îndeosebi ATP-ază, miokinază, creatinfosfokinază și lactat dehidrogenază); -tensiunea arterială (la practicanții stilurilor „interne” gen Tai Chi) și -amplitudinea respiratorie. PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PERSONALE CAPITOLUL 3 SCOP, IPOTEZE, MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE Sinteza
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
0±7,8 la femei. Concluzionând, conform datelor din literatura de specialitate, adaptările fiziologice tardive cele mai importante, datorate practicării artelor marțiale o perioadă îndelungată, se manifestă în ceea ce privește: -timpul de reacție complex; -forța musculară, îndeosebi forța explozivă; -enzimele proceselor anaerobe (îndeosebi ATP-ază, miokinază, creatinfosfokinază și lactat dehidrogenază); -tensiunea arterială (la practicanții stilurilor „interne” gen Tai Chi) și -amplitudinea respiratorie. PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PERSONALE CAPITOLUL 3 SCOP, IPOTEZE, MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE Sinteza datelor din literatura de specialitate, realizată
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
min. pentru experimentați, respectiv de 184,1 băt/min. pentru începători (tab. nr. 43 și fig. 42, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 15-16), valori semnificativ diferite (p<0,01). Așadar, valorile medii ridicate ale frecvenței cardiace la cele două grupe, îndeosebi după primele 15 secunde din fiecare luptă, indică implicarea atât a sursei energetice aerobe, cât și a surselor energetice anaerobe în efortul competițional, sugerând preponderența celei din urmă. 4.1.2. Nivelul lactacidemiei Rezultatele privind determinarea lactacidemiei, la ambele grupe
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
grupe (tab. nr. 48 și fig. 45, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 17-18). Valorile medii constatate, situate în jur de 7-8 milimoli/l, semnifică intervenția redusă a metabolismului anaerob lactacid în efort (Weineck, 1983). Valorile ridicate ale coeficientului de variație, îndeosebi la sportivii experimentați (CV>30%), indică un nivel scăzut de omogenitate. Aceste valori pot fi explicate prin faptul că sportivii ambelor grupe au utilizat diferit sursele energetice în efortul din prima luptă. Măsurarea lactacidemiei la începutul celei de-a doua
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sportivii ambelor grupe au început cea de-a doua luptă cu o lactacidemie ceva mai mare (ușor peste valoarea prag de 4 mmoli/l) decât cea pe care o aveau la începutul primei lupte. Valorile ridicate ale coeficientului de variație, îndeosebi la sportivii experimentați (CV>30%), indică un nivel scăzut de omogenitate. Aceste valori pot fi explicate prin faptul că sportivii ambelor grupe au utilizat diferit sursele energetice în efortul din cea de-a doua luptă. Determinarea nivelului lactacidemiei la începutul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în producerea energiei, în conformitate cu relația dintre frecvența cardiacă și intensitatea efortului (Astrand și Rodahl, 1983). Menționăm valorile ceva mai reduse ale frecvenței cardiace la avansați, adaptare specifică sportivilor antrenați (Apostol, 1998). În ceea ce privește nivelul lactacidemiei, constatăm creșteri semnificative la grupa începătorilor, îndeosebi comparând nivelul de la finele primei lupte cu cel de la finele celei de-a doua lupte, fapt care susține teoria lui Keul și Doll (1973) cu privire la acumularea lactatului de la un exercițiu maximal la altul. Totuși, nu același lucru se poate observa
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
nivel chiar mai redus decât la finalul luptelor anterioare, în condițiile în care sportivii prezintă aceleași valori ridicate ale frecvenței cardiace medii ca în luptele anterioare. O explicație posibilă ar fi aceea că organismul sportivilor începe să utilizeze energie provenită îndeosebi din metabolismul aerob și alactacid, cunoscut fiind faptul că randamentul energetic al metabolismului lactacid este redus. În altă ordine de idei, valorile medii ale lactacidemiei (în jur de 8 milimoli/l) la finalul luptelor este comparabil cu cel înregistrat de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
3-4). Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) la ambele grupe indică un foarte bun nivel de omogenitate. În acest interval, constatăm creșterea în continuare semnificativă a valorilor frecvenței cardiace, comparativ cu intervalul 21-30 secunde (vezi tab. nr. 83-84), îndeosebi la grupa de grade (p<0,05), în timp ce la grupa centurilor negre creșterea este mai puțin evidentă (p=0,05). Aceștia din urmă dețin, se pare, o capacitate mai bună de adaptare fiziologică și metabolică la efortul specific probei tehnice
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și fig. 62, precum și Anexa 2 - tab. nr. 3-4). Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) la ambele grupe indică un bun nivel de omogenitate. Din motivul menționat mai sus, există creșteri moderate ale frecvenței cardiace în acest interval, îndeosebi la grupa centurilor negre, comparativ cu momentul începerii probei. Monitorizarea frecvenței cardiace în intervalul dintre secunda 21 și finalul probei tehnice relevă valori nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (vezi tab. nr. 74 și fig. 63, precum și Anexa
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
negre (p<0,05). Aceasta indică faptul că sportivii din această grupă dețin o capacitate mai ridicată de metabolizare a acidului lactic, adaptare specifică sportivilor bine antrenați. În concluzie, metabolismul anaerob lactacid este evident solicitat de efortul specific probei tehnice, îndeosebi la grupa centurilor negre, la care are loc creșterea semnificativă a lactacidemiei la 1 minut după efort. De asemenea, scăderea valorilor lactacidemiei mai pronunțată la grupa centurilor negre, între minutul 1 și minutul 3 al pauzei, indică o capacitate aerobă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
luptă. Perspective Pe baza concluziilor desprinse în cadrul cercetării de față, consider că este necesară o planificare a antrenamentului care să țină cont de preponderența anaerobă a surselor energetice implicate în efortul competițional din Qwan Ki Do. Valorile frecvenței cardiace și îndeosebi ale lactacidemiei justifică necesitatea creșterii capacității de efort anaerob lactacid la sportivii din Qwan Ki Do, prin utilizarea unor metode și mijloace adecvate, care să crească toleranța organismului la acumulări crescute ale acestui produs de degradare. În același timp, consider
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și pentru că cei săraci îl iubesc, fiind la îndemâna lor. 10. Preotul, ca și măgarul, îl poartă oamenilor pe Cristos 1. Ca și măgarul, preotul este un purtător al lui Cristos. Încet, încet ne convingem că măgărușul este un simbol pozitiv, îndeosebi pentru preot, ca om în slujirea lui Cristos, după ce în Biserica secolului al IV-lea (cfr. sfântul Ioan Crisostomul) a fost semnul distinctiv, pe care creștinii îl foloseau pentru a-l reprezenta pe Isus; este motivul cel mai puternic, care
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
anatomo-fiziologice, ale structurii și rezistenței țesuturilor componente, ale artrologiei, cinematicii și cineticii); -studii privind modelarea analitică sau experimentală propriu-zisă a unor părți sau întregului aparat locomotor (cu referire la modelele fizice, matematice, experimentale deterministe sau nedeterministe, în care sunt evidențiate îndeosebi caracteristicile biomecanice extrinseci referitoare la cinematică, statică sau dinamică). Caracteristici biomecanice ale țesuturilor Într-o analiză biomecanică pot exista următoarele categorii de caracteristici: a.de material - rezistența, deformabilitatea biomaterialului etc.; b.structurale și artrologice - tipul legăturii, gradul de libertate etc.
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
exemplu, apariția unor mișcări necontrolate care pot provoca leziuni ale osului. Țesutul conjunctiv fibros formează organe de sine stătătoare, cu funcții bine determinate, cum sunt: tendoanele, aponevrozele, ligamentele elastice, ligamentele articulare. Aceste țesuturi au o vascularizație foarte redusă, hrănindu-se îndeosebi prin inhibiție. Rolul funcțional al țesutului fibros este prin excelență mecanic, fiind situat în locurile unde există frecare, tracțiune și presiune maximă. Există următoarele tipuri de țesut conjunctiv fibros: dermocapsular (intră în structura dermei pielii și formează capsulele diferitelor organe
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]