6,446 matches
-
mai sunt. ADDENDA (1907-1944) [RAPORT CĂTRE SPIRU HARET]* Confidențial Unii învățători din județul Suceava, în vremea răscoalei țărănești Domnule Ministru, Potrivit dorinței dv., am făcut o anchetă personală între învățătorii din acest județ, spre a stabili atitudinea lor în răscoalele țărănești de astă primăvară. Mi-ați cerut dv. aceste știri, în urma îndoelii pe care v'am exprimat-o că poate raportul oficial cu privire la învățătorii acestui județ nu se va potrivi cu realitatea. În acest județ, mișcări țărănești au fost numai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
atitudinea lor în răscoalele țărănești de astă primăvară. Mi-ați cerut dv. aceste știri, în urma îndoelii pe care v'am exprimat-o că poate raportul oficial cu privire la învățătorii acestui județ nu se va potrivi cu realitatea. În acest județ, mișcări țărănești au fost numai în valea Siretului. Muntele, aproape ca pretutindeni în țară, nu s'a mișcat: o dovadă mai mult că pricina revoltelor trebue căutată mai ales între relațiile dintre muncitor și exploatatorul de pământ. Proprietari și arendași nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au dat socoteală de primejdie și au căutat s-o înlăture, fiecare cum s'a priceput. Aici ca și'n alte părți. Adunând informațiile acestea, am căutat să văd și cam ce părere au învățătorii cei mai harnici față de chestia țărănească. Mulți mi-au spus limpede: dreptatea este a muncitorului obijduit. Arendașii și proprietarii, fără deosebire de naționalitate, își bat joc de munca Românului. Toți surtucarii satului, primar, notar, scriitoraș, mulg fără rușine, fără milă, această vacă lăptoasă. Se adaogă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au avut loc în secolele XIV-XV nu pot fi înțelese, dacă nu cunoaștem organizarea social economică a Țărilor Române. Până la cel de-al doilea război mondial s-a scris puțin despre caracterul feudal al societății românești. Nicolae Iorga sublinia caracterul țărănesc al acestei societăți, în fruntea căreia se afla un țăran mai vârstnic, mai înțelept și mai viteaz. Marele istoric și-a modificat părerea după descoperirile făcute la începutul celui de-al treilea deceniu la biserica Sfântul Nicolae (Biserica Domnească) din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu căi și poteci nespus de strâmte...”. Românii au avut un aliat prețios în natura înconjurătoare și au știut să profite la maximum de acest lucru. Același Verancsics arăta că Moldova avea “o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului în asemenea locuri grele, încât cei care nu ar vedea acest lucru, cu greu ar putea fi făcuți să creadă. Îmbrăcați într-o dimie de culoare brună, grosolană și peste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cei mai abrupți, de pădurile cele mai grele de străbătut, de cele mai mari prăpăstii, de râuri repezi și de torente primejdioase, cu căi, cu căi și poteci nespus de strâmte, cu o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului...” despre a cărei valoare s-a pomenit mai înainte. Puterea militară a celor trei Țări Române a demonstrat-o și campania din 1595, când Sinan pașa a venit cu intenția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la începutul regimului politic instaurat după 22 decembrie 1989, Emil Constantinescu va adera la Alianța Civică. Va fi unul dintre membrii fondatori ai acestei Alianțe Civice. O personalitate apropiată viitorului președinte al României, a fost Corneliu Coposu, liderul Partidului National Țărănesc Creștin Democrat. Încetarea din viață a lui Corneliu Coposu, îl va propulsa pe Emil Constantinescu în funcția de președinte al Convenției Democrate, o alinață a mai multor partide de dreapta, având ca nucleu P.N.Ț.C.D. un rpim eșec în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Șede la gherghef și coase./ Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă,/ Lacrimi pe gherghef îi cad/ Și începe-un cântecel./ Împărăteasa auzea/ Și din gură-așa-i zicea:/ - Ce cânți fat’ așa cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec împărătesc” (Basarabia). Jalea specifică etapei inițiatice implică sentimentul de ruptură și este replica plânsului lumii, în timp ce cântecul împărătesc constituie marca fecioarei inițiate. Condiție maritală reală în mentalitatea tradițională, vocea melodică depășește aici armoniile permise contingentului și atinge muzicalitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țărani și nunta era boerească !. Și azi aproape toată nunta, îi bagată în pământ ! Vorba poetului Nichifor Crainic [34]: "Pământule scump și sfânt, Tu-mi ești leagăn și mormânt" Și ca nunta să aibă față că-i boerească și nu țărănească, s-a jucat și Cadrilul un moft boeresc. Eu am jucat brâul însăilat numai într-o ață și ca o furtuna. Între plăcerile din viața mea întreagă a fost și jocul. Tare mi-a mai plăcut să joc, și vals
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și în Baea am dat peste strălucitul învățător Neculai Stoleriu cu soția sa Maria. El era din satul Călinești comuna Bucecea, județul Botoșani și Maria Stoleriu era din satul Dumbrăveni unde tatăl său era administrator de moșie și Dirijorul corului țărănesc din Dumbrăveni, care a cântat la un congres al băncilor populare din 1910 în orașul Botoșani, când a luat parte din partea Tărei și fostul ministru I.Gh.Duca [57], cu care am venit în tren de la Botoșani și până la Dolhasca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la cale de către birocrația română coruptă și avidă de câștig (subl. ns.). Conform datelor furnizate de presa burgheză din Odesa, numai în rândul muncitorilor de la căile ferate au avut loc mai mult de 100 de execuții în ultimul timp. Populația țărănească a Basarabiei, exasperată de aceste violențe, a răspuns printr-o serie de revolte neîntrerupte, care au fost la rândul lor reprimate cu sălbăticie. Mii de țărani au fost împușcați, iar satele lor arse sau rase de pe fața pământului de către forțele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
secolului douăzeci (14 aprilie 1925), purtând amprentele luptătorului și ale vărsătorului. Da. Se pare că zodiacul și-a spus cuvântul formându-mă ca luptător, dublat și Învins În cele din urmă de visător. Prim sălaș mi-a fost o casă țărănească, plină de istorie, casa Tribunului Axentie Severul (Ioan Baciu, alias Axente Sever), cel mai bun comandant al oștilor Craiului Munților, Avram Iancu. Cântecele Închinate Lor mi-au fost primele cântece de leagăn și faptele Lor, primele povești ale copilăriei. Și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mare În perioada adolescenței. Voi zăbovi Însă puțin asupra țesutului, principala Îndeletnicire a Mamei și a majorității femeilor acelor vremuri, În prima parte a anului și uneori vara. Mama era considerată una dintre cele mai pricepute femei În țesutul covoarelor țărănești. Camera din față, unde se instala războiul era o adevărată școală de artă populară, femeile tinere Întrunindu-se și sfătuinduse asupra "pusului pe război" al fiecărui covor. Copiii așteptam cu nerăbdare apariția diferitelor desene colorate, În general flori stilizate. După
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pentru băieți, din țară. Funcționa În 1937 cu câte 2 clase paralele: A și B. Eu am fost repartizat În seria B, constituită din elevi foarte eterogeni atât ca origine socială cât și ca pregătire educațională. Una era familia mea țărănească: Bunică, Părinți și cinci copii, căci se născuse și Traian În 1935 și alta, familia colegului Tomaide, fiul generalului sibian sau a colegului Corfariu, fiul directorului Spitalului de Stat local și a altora ca ei. Posibilitățile noastre materiale și implicit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cercul țărănist și am participat la toate acțiunile vremii. Consider importante pentru prezentarea atmosferei politice a timpului, Însemnările de miercuri 15 mai 1946, când am participat la Ateneul Român la comemorarea zilei de “3/15 mai 1848” de către Partidul Național Țărănesc. Am privit fața mângâietoare a lui Iuliu Maniu, am ascultat vocea sufletului românimii ardelene din 1940-1944, ministrul de stat Emil Hațeganu, vocea luptătorului ardelean Vasile Netea, a dârzului general Bădescu și a fruntașului țărănist Ion Mihalache. Unei manifestații de cel
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Mașini și Tractoare (SMT). Crivățul cânta o simfonie cum nu mi-a fost dat să mai aud decât În filme. Deplasarea prin sat devenise imposibilă. La sosirea mea În Cogealac, colegii În repaus jucau table și beau molan, vinul negru țărănesc local, fiert și Îndulcit. După câteva zile Vasile Sasu m-a obligat să gust și Încet, Încet m-am obișnuit cu el. La terminarea detașării Îmi făcea mai bine decât apa. Durerile gastro-duodenale Încetaseră, cred, sub influența taninului și a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
echipa "Viitorul" Nănești!), îmi plăcea să citesc (dar astăzi în memoria copilăriei mele nu pot găsi cărți care să îmi fi marcat destinul). Făceam și trăsnăi. Părinții mei sunt oameni simpli, de la țară, fără școală multă, de o inteligență nativă, țărănească. Școala o am făcut în sat și apoi liceul la oraș, la Sighetul Marmației (Liceul de Cultură Generală secția umană astăzi Colegiul Național "Dragoș Vodă"). Cam asta e...! Oare să aibă vreo semnificație astea toate? Zi și tu...! De ce ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am o soră pe care o cheamă Ileana. Anul ăsta și suntem deja în 2009! poeta Ana Blandiana mi-a povestit că a fost la Bruxelles, cu expoziția itinerantă care marchează 60 de ani de la începutul colectivizării și scoaterea clasei țărănești din istorie, iar acolo un funcționar al ambasadei române a întrebat-o dacă mai știe ceva de Ileana Zubașcu. Laurențiu Ulici i-a inclus versurile în marea sa antologie O mie și una de poezii românești, în zece volume, 1997
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
politice, aflăm cum tovarășul Mazilu urmează să predea teza asupra dezvoltării sociale a poporului român. El face referiri la o așa-zisă „epocă feudală”, perioadă dureroasă pentru țăranii români, dar care le-a creat acestora „conștiința de clasă”, iar răscoalele țărănești deveneau forme ale luptei de clasă împotriva exploatatorilor, începând chiar din Evul Mediu ! Între timp - ne informează teza tovarășului Mazilu - se constituia o așa-numită clasă de mijloc, a „comerciaților și meșteșugarilor de la târguri”, din rândul căreia aveau să se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
moment perceput drept cea mai mare realizare a vieții. Ușor tragi-comic, se poate observa, fără vreo exagerare, cum mulți dintre martorii intervievați se regăsesc în personaje ale recentei cărți a scriitorului Dan Lungu. Sunt până la urmă oameni simpli, cu origini țărănești, formând o primă generație, care a părăsit satele natale și a văzut în oraș posibilitatea unui trai decent. O generație dezrădăcinată, ce a rămas cu nostalgia satului, un spațiu aproape idilic, asociat cu vârsta frumoasă a copilăriei. Numai că bunăstarea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova. Unele se refereau la mănăstirea episcopului „schismatic” (ortodox). Biserica Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case țărănești, „făcută grosolan din lemne, lipită cu un strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut, cu oarecare meșteșug, cu icoane șterse, pe pânză sau pe hârtie”. Urmează descrierea unor odoare și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hoceni (1846). Pentru a asigura populației satelor din nordul depresiunii Huși și din sudul depresiunii Răducăneni-Moșna o piață pentru schimbul de produse, în 1863 a fost înființat târgul Drânceni. Evoluția sa a fost lentă, chiar dacă aici au funcționat două mori țărănești, o presă de ulei și ateliere meșteșugărești - de tâmplărie, rotărie și fierărie. Activitatea comercială a orașelor și târgurilor Moldovei nu poate fi concepută fără existența dughenelor. Din tabelul care urmează, rezultă că în 1830, la Huși existau cele mai multe prăvălii din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să se ridice în contra proprietarilor, să împartă moșiile sau cel puțin să încalce proprietățile lor”. Față de nesupunerea la muncă, proprietarii sau arendașii răspundeau cu izgonirea de pe moșie, lucru îndrituit de Regulamentul organic (art. 126), ceea ce avea consecințe grave asupra gospodăriilor țărănești. Astfel, proprietarii își măreau rezerva feudală prin includerea loturilor țăranilor izgoniți. Vistieria însăși intervenea uneori pentru a tempera zelul unor proprietari. Dacă țăranii acceptau condițiile impuse, făceau „act de căință” și garantau în scris, atunci pedeapsa era suspendată. De exemplu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o țară ca a noastră unde pământul este atât de întins și roditor, și unde brațele sunt atâta de puține și atât de scumpe, numai leneșii pot muri de foame”. În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea (1889-1900), mișcările țărănești au reizbucnit. Pentru reprimarea răsculaților din comuna Băsești (jud. Fălciu), a fost trimis un detașament de soldați aparținând Regimentului 25 Infanterie din Huși. În comuna Răducăneni (jud. Fălciu), prefectul voia să numească un arendaș în postul de primar, însă țăranii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]