7,853 matches
-
m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și țiganii căpățâna. Da țiganu, ca țiganu, / Văzut-a că s-a înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și țiganii căpățâna. Da țiganu, ca țiganu, / Văzut-a că s-a înșelat, / Deci el m-a împodobit / Cu cercei, cu ghiocei / Și salbă de nouă lei. La dumneavoastră am adus-o, / S-o vedeți și s-o priviți, / Cu bun dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeilor vegetației care se nășteau și mureau în perioada de înnoire a timpului calendaristic. Vasilca sau Siva practicată numai de țigani, originară, de fapt, din nord-vestul Indiei amintește de Siva, divinitatea hindusă, împodobită cu un colier de șerpi, cu trei ochi simbolizând soarele, luna și pământul, regele dansului a cărui sarabandă frenetică este premergătoare distrugerii universului. Ca stăpân al dansului (Nataraja
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bine de rău suta de grame de pâine, ei de unde au avut-o?. Trebuia câștigată. Unde să muncești când toate ușile îți erau trântite în nas? Erai nevasta unui bandit. Casa era sechestrată. Intr-una din camere primăria băgase un țigan cu 5 copii...Copiii trebuiau să manânce, trebuiau îmbrăcați. Copiii în vacanțe munceau la orezăria CAP-ului și pe unde mai puteau iar soția avea grija permanentă să aibă bani de pâine..” Fiica lui Ilie Tudor, Vali, cam de vârsta
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Marcel Petrișor. O astfel de întâmplare este cea a unui puradel care se afla și el în închisoarea de la Rahova. Intr-o noapte înăbușitoare de vară cei peste 80 de deținuți au fost sculați pentru percheziție de supraveghetor și el țigan de origine. Acesta, numai în ciorapi și fără cizme a căutat împreună cu aghiotanții săi peste tot. Au tăiat și saltelele din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a explicat furtul cizmelor prin faptul că, atunci când a fost prins, era desculț. Și pentru a fi sigur ca nu-i vor fi luate cizmele, în acea noapte cu o bucată de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fete mari prin alunișuri ca să culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutur în aceeași noapte. Florile acelea sînt bune de făcut de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai noroc; țiganii mai ales numai cu acest fel umblă. Cînd o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului său și soacrei și cumnaților cîte-un băț de alun cît se poate de meșteșugit lucrat. în ziua de Sf. Ilie [20 iulie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scutur în aceeași noapte. Florile acelea sînt bune de făcut de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai noroc; țiganii mai ales numai cu acest fel umblă. Cînd o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului său și soacrei și cumnaților cîte-un băț de alun cît se poate de meșteșugit lucrat. în ziua de Sf. Ilie [20 iulie] de va tuna, toate alunele vor seca. în anii în care nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
merge rău. Cu popă și cu iepure cine se întîlnește la drum bine nu-i merge; de te întîlnești cu popă, zvîrle în urma lui paie ori fîn, că atunci nu-ți va merge rău. De te întîlnești la drum cu țigani ori jidovi, îți va merge bine. De întîlnești popă e rău; iar de vezi iepure, rău de tot. De-ți iese însă lup în cale, atunci [îți] merge bine. Mergînd vreun om de la țară pe drum și văzînd că îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește Cine ține cleștele de urechi, neamurile lui sînt de țigan. Clopot Cînd se toarnă un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să se scornească o minciună mare care să colinde multă lume și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu vor rodi cîmpurile. Lunea nu se iau ouă din cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd în zilele de post iei ouă din cuibar, trebuie să scuipi în ele. Să nu dai de pomană ouă la țigani, că îți fură cioara puii. Cînd coci ou în spuză, să nu-l acoperi peste tot, că se înădușă puii în gîscă. Cînd bagi ouă în foc să se coacă, să nu vorbești, că de vei vorbi vor plesni. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alții, că stă pe un măr roșu, care stă pe un pește. (Gh.F.C.) Pămîntul este drept ca fața unei mese. (Gh.F.C.) Capătului pămîntului i se spune și Mărul Roșu. (Gh.F.C.) Pămîntul e luat drept martor cînd dai de pomană unui țigan: dai pomana și lovești pămîntul cu piciorul. Țiganul îți ia mirul și botezul și le aruncă în iad. Dacă iei martor pămîntul, nu mai ai de ce te teme. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră pentru prima dată într-un an, fetele iau pămînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stă pe un pește. (Gh.F.C.) Pămîntul este drept ca fața unei mese. (Gh.F.C.) Capătului pămîntului i se spune și Mărul Roșu. (Gh.F.C.) Pămîntul e luat drept martor cînd dai de pomană unui țigan: dai pomana și lovești pămîntul cu piciorul. Țiganul îți ia mirul și botezul și le aruncă în iad. Dacă iei martor pămîntul, nu mai ai de ce te teme. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră pentru prima dată într-un an, fetele iau pămînt cu ochii închiși și îl pun în apa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început popii să se tundă. Ploile sînt legate prin farmecele țiganilor care fac cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-ți taie picioarele!“ Cînd plouă cu soare, se crede că sînt multe fete necinstite, și atunci băieții cîntă așa: „Plouă, plouă într-o casă nouă; ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
necinstite, și atunci băieții cîntă așa: „Plouă, plouă într-o casă nouă; ouăle de lut, fetele seă“ Cînd nu plouă, să furi tiparele cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara puii. Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumînări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd auzi tunînd întîia oară în anul acela, să te dai de trei ori peste cap, c-apoi te faci urs. Dacă ursul calcă pe cineva pe șele, e scutit de boale. Să te calce ursul și să-i spui țiganului ca să-l facă să se lese din ce în ce mai greu, ca să nu te doară mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe șele, e scutit de boale. Să te calce ursul și să-i spui țiganului ca să-l facă să se lese din ce în ce mai greu, ca să nu te doară mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ele. Se crede că dacă cade ziua de Sf. Gheorghe într-o zi de post, atunci va fi pagubă în pripași*. Cînd ai pagubă-n vite, să iei său de la una și să l pui în făina care-o dai țiganilor, spunînd: „Nu dau făina, ci dau paguba din casa mea.“ Cine lucrează în joile după Paști și în zilele de Filipi, Dumnezeu poruncește Sf. Petru să trimită din cățeii (lupii) săi să le ia cîte-o vită din curte. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țară, niciodată, fiindcă m-am deprins să fac (fuck)... jocuri de cuvinte. Și în altă limbă nu știu să jonglez cu vorbele, cum o fac acișilea. E bine, bre?!... Explicația va părea unui tînăr de 20 de ani, idioată; unui țigan de 30 de ani, oligofrenă; iar unui afacerist de 40 de ani, liniștitoare ("ce bine că-s mulți fraieri în România! Datorită lor, noi o ducem ca-n Rai!"). Recunosc cu rușine, dincolo de patriotism (ce vreți, am desuetul obicei de-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document din 2 decembrie 1595 emis de cancelaria țării Românești, Necula era logofăt.Este vorba de cumpărări de moșii și de robi țigani. Documentul Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și de la Filipan din Tăncăbești, drept 1200 aspri gata. Și iar au cumpărat Necula logă o >făt o țigancă, anume Stana de la Simnicor din Bucă u > rești, drept 550 aspri gata. Și au vândut acești mai sus scriși oameni acești țigani și moșiia Neculii logofăt, de a lor bună voie și cu știrea tuturor megiiașilor din prejurul locului, din sus și din jos și dinaintea domniei mele. Pentru aceia, am dat și domniia mea Neculii lă o >gofă ăt >, ca să-i
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
jos" și a murit, după ce ridicase toporul, iar celălalt a amuțit și n-a reușit să spună nimic despre cele întâmplate, evidențiază forța malefică a hangiței. Revenind în plan real, personajul-narator, ajuns la han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]