13,876 matches
-
mortalitate infantilă Viață sănătoasă Natalitate precoce Ordine publică Criminalitate și criminalitate juvenilă, infracționalitate Servicii de asistență socială Servicii sociale înființate, ponderea specialiștilor în total resurse umane Copii/ Tineri în situații de risc Copii din familii beneficiare de ajutor social, copii abandonați la naștere în unități sanitare copii instituționalizați, tineri postinstituționalizați care beneficiază de locuință și/sau loc de muncă, condamnări la copii Persoane cu handicap Beneficiari de servicii nonrezidențiale/rezidențiale, persoane cu handicap integrate pe piața muncii, clădiri, drumuri și mijloace
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Reading Rms HN25 .U55 2004</call-num><urls><related-urls><url>http://www.gao.gov </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(United States Government Accountability Office, 2004) reprezintă mai degrabă o excepție, întrucât de o perioadă bună de timp guvernul nord-american a abandonat proiectul unui raport social ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Estes</Author><Year>2005</Year><RecNum>19</RecNum><record><rec-number>19</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author><style face="normal" font="default" charset="238" size="100
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instruirii/educării adulților. Prima categorie o constituie elevii de vârstă școlară care încă frecventează școala, dar se confruntă cu dificultăți precum absențe, note foarte scăzute și probleme comportamentale. A doua categorie este formată din copiii de vârstă școlară care au abandonat efectiv școala. A treia categorie se referă la cei care au abandonat formal școala și care nu au nici o calificare sau au o calificare minimală, fiind confruntați cu probleme majore pe piața muncii. Politicile de reducere a abandonului școlar includ
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încă frecventează școala, dar se confruntă cu dificultăți precum absențe, note foarte scăzute și probleme comportamentale. A doua categorie este formată din copiii de vârstă școlară care au abandonat efectiv școala. A treia categorie se referă la cei care au abandonat formal școala și care nu au nici o calificare sau au o calificare minimală, fiind confruntați cu probleme majore pe piața muncii. Politicile de reducere a abandonului școlar includ măsuri privind: adaptarea curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
direct la memorie Deși transferul datelor utilizând întreruperi permite o viteză mare de transfer, totuși acest gen de transfer implică masiv procesorul. Datele trec de la perfieric către memorie prin regiștrii procesorului. De fiecare dată când procesorul tratează o întrerupere el abandonează temporar operația pe care o executa și face saltul la rutina de întrerupere. Acesta este precedat de salvarea datelor din regiștrilor procesorului, lucru care consumă timp. Atunci când trebuie transferate blocuri mari de date (imagini, fișiere), procesorul ar trebui întrerupt pentru
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
bună alternativă <ref id="39"> 39 Ion Mamina, Consilii de Coroană, București, 1997, p. 11-26.</ref>. Adept al neutralității până la capăt, Nicolae Ionescu, ministrul de Externe, Își Înaintează demisia, noul titular al respectivului departament fiind numit Mihail Kogălniceanu, decis a abandona „frumoasa floare fără coloare și miros a neutralității” <ref id="40"> 40 N. Iorga, Războiul pentru independența României. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, ediție Îngrijită de Elisabeta Simion, București, 1998, p. 84. </ref>. Acesta primea, de altfel, imediat depline
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
I.A a vrut să întrețină șă el relații sexuale cu minora a fost interupt de martora C.A. și R.I. care au ajuns la locul faptei ca urmare a zgomotului produs de victimă (țipete și plans). Cei doi au abandonat victim care era în stare de șoc, aceasta find luată de cei doi martori, care au și anunțat organele de poliție. Imaginea despre propria persoană 1. părerea despre sine („cum mă văd eu”): N. se percepe ca fiind o persoană
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
diversitate a acestora, susține că o definiție care să cuprindă toate aspectele acestuia și care, în același timp, să fie admisă de toți specialiștii este greu de formulat. Pentru autorul citat, „Suicidul este actul prin care un om lucid se abandonează morții, deși poate alege viața pe care însă o preferă morții, dincolo de orice fel de obligație etică”. Remarcăm nota dominant morală a acestui punct de vedere. Această viziune asupra suicidului este justificată de F. Achille-Delmas prin faptul că nu există
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la alții. Personalitatea dependentă se caracterizează prin următoarele: incapabili de autonomie, se bazează pe ajutorul altora, incapabili de a-și asuma responsabilitatea, dependență de alte persoane pentru a se simți la adăpost, lipsă de încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este adoptat și acceptat de toți membrii grupului, în mod necondiționat, sub aceeași formă. Aceasta face ca întregul grup uman să-și organizeze acțiunile, reacțiile și conduitele după un model unic, general, pe care, odată adoptat, nu-l mai poate abandona. În acest proces un rol esențial revine fenomenelor proiective și contagiunii psihice, în virtutea căreia, toți membrii grupului uman vor adopta sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zeița inflexibilă care diriguia până și soarta zeilor: prescrierea destinelor individuale și chiar predestinarea societăților! Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Grafia corectă, respectând normele limbii latine, ar fi aceea de curriculi; acest genitiv latin a fost abandonat prin anglo-saxonizarea și românizarea termenului în discuție. Din păcate, literatura pedagogică (de la noi și de aiurea) nu se mai sinchisește de atare exigențe. Un autor care stăpânește relativ bine latina clasică, precum cel care scrie aceste rânduri, se va simți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de parfum Chanel; nici un middleman american nu ar fi acceptat să trăiască în „luxul” lui Ludovic al IV-lea - adică fără lumină electrică, autoturism personal sau cuptor cu microunde. În anii ’70, generația hippy și a „beatnicilor” s-a maturizat, abandonând idealurile „pășuniste” și „neorousseauiste” din adolescență; gustul pentru „reîntoarcerea la natură” a fost înlocuit cu calculatorul electronic, televiziunea prin cablu și internetul. Dar, în acest fel, a început să se constituie the global village. Lumea anilor ’70-’80 a părut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Zei34. Se pare că era vorba de o teogonie sui-generis care începea cu afirmația „La început Zeus și Timpul și Pământul erau una”35, ceea ce ar fi putut constitui fundamentul mistic al teoriei pitagoreice. Dar se pare că Pitagora a abandonat de tânăr Asia Mică pentru a studia cu milesianul Thales și, poate îndemnat de acesta, a întreprins călătorii de studii în Fenicia și Egipt. După Diogene Laerțiu, el ajunsese, la akme, să fie inițiat în toate cultele și misterele egiptene
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mult mai mult și mai profund. E drept, în greaca elenistică însemna, pur și simplu, „educație comună, curent, general primită” - așadar, „cultură generală”, „cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era pentru oricine, ea fiind rezervată grecilor care, abandonați în „oceanele de barbarie” după prăbușirea Imperiului Macedonean, au considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Orice teoretician modern al curriculumului ar fi apreciat-o. Dar uimirea noastră crește când descoperim că gândirea comeniană a fost profund influențată de ciudata mișcare rozicruciană, la care aderase în tinerețe și pe care, după câte se pare, nu a abandonat-o niciodată. Ce eresuri nutrea această mișcare esențialmente religioasă? Acestea sunt întrebările fundamentale ale unui studiu de caz aparte, pe care îl expunem în continuare urmând riguros regulile acestei revelatoare metode de analiză a situațiilor „cețoase”, dar importante. 9.2
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu numai o întârziere de câteva veacuri a transformării lor în demersuri științifice coerente, dar și un impuls pentru adâncirea în continuare a prăpastiei culturale dintre „învățământul umanist” și „învățământul realist”. Odată cu Revoluția franceză, școala s-a separat de Biserică abandonând misiunea grea de a sluji autoritatea Adevărului Revelat. În școlile iluministe, Sfânta Scriptură a fost înlocuită cu „marea carte a Adevărurilor Cercetate”, Enciclopedia. Curricula iluministe au păstrat structura alcătuită din cele septem artes liberales, dar misiunea religioasă care le reunea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a sluji autoritatea Adevărului Revelat. În școlile iluministe, Sfânta Scriptură a fost înlocuită cu „marea carte a Adevărurilor Cercetate”, Enciclopedia. Curricula iluministe au păstrat structura alcătuită din cele septem artes liberales, dar misiunea religioasă care le reunea a fost abandonată și curând s-au separat în „curricula umaniste” (care aveau în centru disciplinele cuprinse în trivium) și „curricula realiste” (care dezvoltau disciplinele din quadrivium). Această bifurcație curriculară s-a făcut remarcată mai întâi în școala secundară franceză, cu liceele sale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
muncii. S-a produs o „trifurcație” curriculară. Pe lângă școlile secundare de „arte” și „științe”, au apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii”), școli de arte și meserii, școli profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând total la discipline informative și livrești. Marile universități de dincolo de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Harris era o reîntoarcere conservatoristă la scolastică. Impresia a fost accentuată de recomandările metodice ale lui Harris, care considera că tehnici precum recitările și memorările mecanice pot „deschide” și „lărgi” ferestrele sufletului. Mutând accentul pe metode și discipline, Harris abandona direcția psihologizantă anterioară. Rigorismul și magistrocentrismul scolastic au fost resuscitate. Este situația pe care o constata Dewey în 1902 în școlile secundare din Chicago. Caracterul livresc, eminamente informativ, izolat de viață, a fost accentuat de curentul herbartian, care s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comunitatea locală, progresul societății. 12.5.1.1. Trebuințele celui care învațătc "12.5.1.1. Trebuințele celui care învață" „Îmbătrânirea” sau „îmbolnăvirea” curriculumului este anunțată de elevi/studenți prin următoarele fenomene. a) Abandonul școlar Când crește numărul elevilor care abandonează școala pe care au frecventat-o până la o anumită dată, este rațional să presupunem că aceasta urmărește finalități care nu mai corespund decât parțial așteptărilor elevilor. Dar nu numai finalitățile nemulțumitoare pot genera abandonul, ci și: - prestigiul social scăzut al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
societății este evidentă, iar previziunile privind „eliberarea omului de muncile de rutină” (care vor fi preluate de diverse instrumente informatice, de la computere până la roboți) nu sunt hazardate. Epoca industrială apune, iar umanitatea pătrunde rapid în era informatică. Societatea informatizată va abandona probabil cea mai mare parte a profesiilor rutiniere. Orice curriculum vocațional orientat în această direcție se va dovedi, foarte probabil, anacronic. Singura activitate umană neautomatizată va rămâne cea de creație (în primul rând științifică și tehnică). Societatea viitorului va fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În țările occidentale se vorbește de „noul stil de viață familială”, radical diferit de „vechiul stil”, specific secolului trecut până în preajma celui de-al doilea război mondial. Un aspect îngrijorător al „noului stil” pare a fi tendința familiei de a abandona o parte din responsabilitățile sale educative și de a le transfera școlii. În aceste condiții, curriculumul obișnuit trebuie să se modifice semnificativ, cel puțin în ceea ce privește învățământul primar și secundar. În România este posibil ca această tendință să se manifeste odată cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a înțelege că un „câmp de învățare” sau o „experiență de învățare” nu se reduce la o listă de conținuturi teoretice pe care elevul trebuie să le memoreze exclusiv pentru a le reproduce cu prilejul unor examene și a le abandona apoi. „Experiența de învățare” desemnează o învățare activă și utilă pentru viața celui care se formează. Caracterul practic al acestei viziuni despre curriculumul educațional este evident. El diferențiază, prin tradiție, învățământul european, care mai păstrează amprenta scolasticii și magistrocentrismului, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
SUA, pentru proiectarea curriculară la nivelul învățământului secundar și în învățământul vocațional. În anii ’60, taxonomia lui B.S. Bloom a fost folosită pentru proiectarea curriculumului formării militarilor în mai multe țări membre NATO. În deceniul următor însă, aceasta a fost abandonată în favoarea inventarului de demersuri intelectuale transdisciplinare propus de L. D’Hainaut (asupra căruia vom reveni în acest capitol). Trebuie să facem totuși precizarea că „pedagogia prin obiective” și dezvoltarea curriculară prin taxonomii preconstituite de obiective în literatura psihopedagogică au întâmpinat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cunoașterea” era restructurată în acord cu structura motivațională a intereselor cognitive ale elevului aflat în proces de formare și socializare. O tentativă și mai îndrăzneață i-a aparținut, în același an, lui Philip Phenix. Lucrarea sa Realms of Meaning (1964) abandona total tradițiile eficientismului și ambițiile pozitiviste ale teoriei curriculumului 8. El propunea o „nouă filosofie a educației” care anticipa gândirea pedagogică postmodernistă de pe pozițiile existențialismului. Era influențat de Martin Buber și, bineînțeles, se raporta critic la pragmatismul american. Phenix a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]