9,186 matches
-
Coordonate istorice și stilistice ale operei (1980), care analizează eforturile de rafinare estetică a cuvântului creator, comparabile în proză și în articolele politice din ziarul „Timpul”, într-o epocă de modernizare a vieții și culturii naționale. Volumele Mircea Eliade în actualitate (1991) și Întâlniri cu Arghezi (1992) conțin amintiri personale și mărturii epistolare privindu-i pe cei doi mari scriitori. SCRIERI: Scriitori români despre limbă și stil, București, 1957; Eminescu despre problemele limbii române literare, București, 1963; Problemele limbii literare în
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
București, 1973; De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Iași, 1975; Pagini vechi despre Eminescu, București, 1976; Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei, Iași, 1980; Cultură și limbaj, București, 1986; Filologie și istorie, București, 1988; Mircea Eliade în actualitate, Baia Mare, 1991; Întâlniri cu Arghezi, București, 1992; O prezență poetică: C. W. Schenck, București, 1993; Limbaj și artă literară în opera scriitorilor români (în colaborare cu M. Crihană), București, 1997; Istorie, limbă, cultură, Pitești, 1998; Trei scriitori clasici: Mihail Sadoveanu
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Glasul patriei”, 1971, 39; Al. Mitru, „Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare”, RL, 1971, 18; Piru, Varia, I, 158-160; Bălan, Artă, 221-224; D. Păcurariu, O carte despre evoluția limbii române literare, ARG, 1984, 9; Mihai Drăgan, Mircea Eliade în actualitate, „Opinia” (Iași), 1991, 29 noiembrie; Emil Manu, Prezența lui Mircea Eliade, VR, 1992, 5; Gabriel Țepelea, Interpretări și restituiri, București, 1996, 144-150; Emil Manu, Gh. Bulgăr - 75, ALA, 1995, 262; Săluc Horvat, Gh. Bulgăr. Biobibliografie, București, 1997; Popa, Ist. lit.
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Horia (prezent cu pagini de Jurnal, 4/1970), acestuia din urmă dedicându-i-se și un medalion datorat lui Miron Kiropol (Întâlnire cu Vintilă Horia, 3/1970). Între colaboratorii importanți ai revistei pot fi întâlniți cu pagini eseistice vizând stricta actualitate sau cu ample studii de filosofie a culturii Octavian Vuia (Marxismul și religia în România, Cât am fost și cât suntem de independenți astăzi, 1-2/1977) și Radu Enescu (Omul, ființă culturală, 1-2/1974). M.P.-C.
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
e cu totul altfel, Apusul de soare se amână, Iosif și amanta sa, toate puse în scenă aici. Ca animator al Teatrului „Eugène Ionesco”, B. intenționează, după propria-i mărturisire, să monteze „întreaga operă a acestui mare maestru [...] de pe pozițiile actualității”, ceea ce, pe plan literar, echivalează cu șansa de a ridica dramaturgia din spațiul basarabean, sleită de un realism terestru, la forme dinamice de expresie. Piesele sale refuză patosul optimist, promovat de sistemul totalitar, valorificând situații instabile și grotești, proprii teatrului
BUTNARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Acterian semnează eseuri fără coloratură ideologică. La rubrica literară, în numărul 322 din 1938, apare un interviu pe tema romanului românesc, la care răspund Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Pompiliu Constantinescu și N. Davidescu. Revista mai cuprinde informații din actualitatea politică, socială, economică, comentarii cu caracter polemic privind evenimentele timpului, și, cu intermitențe, revista presei, o cronică plastică, dramatică, muzicală, militară, un „curier judiciar”, anunțuri, reclame. Alți colaboratori: Paul Mihail, Cristofor Dancu, Alexandru Randa, Ovid Țopa, Mircea Mateescu, Dragoș Vrânceanu
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
un pariu cu miză enormă, în mare parte câștigat, o operă care cuprinde unele dintre cele mai bune pagini scrise de B. Ziua și noaptea (1998), prezentat de autor ca prim volum al unei proiectate tetralogii, este un roman de actualitate, cu trama propriu-zis epică mai consistentă decât de obicei (se aseamănă, din acest punct de vedere, cu Animale bolnave și trimite, prin unele elemente, la Demonii lui Dostoievski), ilustrând din nou cota valorică a prozatorului, particularitățile tehnicii narative și ale
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Dostoievski), ilustrând din nou cota valorică a prozatorului, particularitățile tehnicii narative și ale universului tematic. Ciclul deschis prin Ziua și noaptea (1998) a fost continuat prin Voința de putere (2001), un roman cu o încărcătură epică densă. Tematica de strictă actualitate, iar modalitățile „realiste” și „eseistice” de investigare a realului social și sufletesc sunt îmbinate fericit. Cărțile lui B. mărturisesc un demers unic, de ansamblu, conceput „pe scară mare”; ele sunt fațetele unei experiențe spirituale pe care scriitorul o propune cititorilor
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
de presiune depersonalizantă, de corupție, nedreptate și discriminare. În general, scriitorul cultivă satira cu gust amar, pe un ton mucalit, cârcotaș, nu de puține ori abordând și formula fabulei sau a apologului, exprimarea metaforică; trimiterile permit însă întotdeauna identificări în actualitatea imediată. De asemenea, pasiunea publicisticii nu a fost abandonată, C. realizând de-a lungul anilor o serie de incitante interviuri cu personalități de marcă ale scrisului românesc, de la Eugen Simion și Adrian Marino la Octavian Paler, Augustin Buzura sau Ion
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
1996; Înmormântare via F.M.I., Cluj-Napoca, 2000; Interviuri, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: George Pruteanu, „Blondele întotdeauna trișează”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Un coniac pentru o fată”, LCF, 1973, 23; Vasile Sălăjan, „Morții nu mint niciodată”, TR, 1976, 11; Mircea Vaida, Actualitatea narațiunii, TR, 1979, 32; Mircea Popa, „Singurătatea unei femei frumoase”, ST, 1980, 10; Marian Popescu, „Mă propun director”, RL, 1983, 23; Ghițulescu, O panoramă, 272-275; Ion Cocora, Prefață la o piesă, TR, 1987, 12; Dicț. scriit. rom., I, 422-423; Constantin
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
Jacinto do Prado Coelho, Jean Alter, Lucette Desvignes, Pietro Ferrua, A.-J. Greimas, Jean-Paul Mestas, Hans Robert Jauss, Pierre Rivas, Eva Kushner. Numărul 4 din 1978 cuprinde un indice de materii și lista colaboratorilor pe anii 1973-1978. Mereu preocupată de actualitate și nu lipsită de spontaneitate, revista reușește să introducă în circuit internațional nume și preocupări reprezentative pentru peisajul literar românesc. M.V.
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
din alte publicații), Radu Gyr. Sunt inserate povești de Ion Creangă și schițe de I.L. Caragiale. Pagini de proză semnează și Nic. Iancu Păltinișanu, Nicolae Teban, Ilie I. Manolescu. Rubrica permanentă „Știri culturale”, cronica literară a lui Faust Brădescu, urmărind actualitatea literară, și studiile lui Vasile Posteucă întregesc informația culturală și literară a cititorilor. În esență, C. este o publicație notabilă pentru efortul de a susține harul poetic și scrisul în limba română pe alte meridiane, ca și pentru promovarea culturii
CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286055_a_287384]
-
rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același număr al revistei Flacăra găsești numele Veronicăi Porumbacu semnând câteva file de jurnal întitulate Călătorie pe C.F.R., întâlnești pe Mihai Beniuc iscălind un emoționant poem despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele scriitorului ucrainian Iaroslav Galan: Execuția
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
altele, reportajul semnat de Cornel Bozbici, în nr.6 al Flăcării. Este vorba de Cincisutistul. Autorul a izbutit să deseneze personalitatea stahanovistului Ștefan Lungu (...). E un merit incontestabil al colectivului redacțional al revistei Flacăra că a știut ilustra prezența în actualitate, nu numai prin reportaje, fotomontaje, dări scurte de seamă etc., ci și prin inserarea regulată de materiale literare propriu-zise (...); Zaharia Stancu (Dulăii, fragment de roman), Petru Dumitriu (Poveste adevărată). Eugen Jebeleanu (Râurile - închinată unirii Donului cu Volga), Veronica Porumbacu ( În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Gheorghe Doja de Cezar Drăgoi și Ursoaica morii de Ionel Țăranu - putem face de la început două constatări care au fost valabile și pentru cronicile literare. În primul rând se observă numărul scăzut de lucrări. În al doilea rând, ruperea de actualitate (...). Aceste lipsuri își au originea în faptul că emisiunea literară nu a răspuns pe deplin sarcinii pe care o are, aceea de a fi un factor educativ în spirit socialist al ascultătorilor”.10 După cum se știe, încă din 1949 apar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre aceste volume cuprind versuri, una cuprinde teatru, iar celelalte toate, proză (schițe, nuvele și mai rar reportaje). Tematica volumelor acestei colecții este izvorâtă în cea mai mare parte din viața țărănimii muncitoare și anume o tematică strâns legată de actualitatea luptei de clasă în condițiile întemeierii gospodăriilor colective. Cu excepția volumului consacrat lui Caragiale - în care au fost tipărite câteva schițe și un fragment din 1907, Colecția Albina a publicat numai lucrări originale, cele mai multe dintre ele în primă apariție. Colecția Tineretului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
evident în volum, lui Aurel Martin 12 care scrie o cronică despre volumul Zile slăvite, al lui E. Frunză, apărut în toamna precedentă. După o survolare introductivă asupra volumului, „care se remarcă prin străduința poetului de a fi mereu în actualitate”, recenzentul cantonează în perimetrul lipsurilor. Care nu sunt puține: simple rimări, viziune idilică, stil prolix, ba și mai grav: „o așezare a poeziei în afara vieții, în afara obiectivelor de luptă ale partidului nostru” și altele despre care vom afla din lectura
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în afara vieții, în afara obiectivelor de luptă ale partidului nostru” și altele despre care vom afla din lectura articolului: „Recentul volum al lui Eugen Frunză, editat de E.S.P.L.A. - Zile slăvite - se remarcă prin străduința poetului de a fi mereu prezent în actualitate, de a cuprinde cât mai multe laturi ale realității: sunt versuri care încearcă să oglindească eforturile oamenilor muncii sau să biciuiască puternic modul de viață american, morala businessmanilor, mârșavul lor joc politic (...). Nu-n slujbe divine petrec monseniorii și Mister
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o luare de poziție împotriva rămășițelor decadente ce răbufnesc în aprecierile pe care unii critici le fac asupra literaturii noastre înaintate. Atât tov. Mihai Beniuc în referatul său, cât și cea mai marc parte dintre vorbitori, au subliniat noutatea și actualitatea poeziei lui Eugen Frunză: «Autorul Zilelor slăvite - a spus Mihai Beniuc - știe să vorbească direct și combativ despre cele mai actuale probleme. El este unul din poeții care se țin la pas cu vremea, care exprimă în versuri ceea ce se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
an. Stelele păcii, de Mihu Dragomir este comentat atât în paginile Almanahului literar 16 de la Cluj, cât și în Contemporanul 17. Să aflăm din revista bucureșteană în ce constă aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați, sentimente pe care nu le pot trăi decât cei ce slujesc un ideal înalt. Astfel, în poezia Fericirea închinată «memoriei scriitorului A.P. Pavlenco, laureat al Premiului Stalin, mort la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și zeci de texte, în genul celor citate (...). Dar cum pot ajunge la o adevărată creație, poeți ca cel ce a îmbătrânit numărând accente moarte, cel ce nu poate scrie versuri care să inspire pe compozitor? PROZA - TABLOU EDITORIAL Romanul actualității își intră, în acest an, în primele sale drepturi: Noul oraș de Ștefan Andrei, Trandafir de la Moldova de Ion Istrati, Undeva pe Dunăre de Al Jar, Cumpăna luminilor de N.Jianu, Judecata de Aurel Mihale, Pâine albă de Dumitru Mircea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmând să menționăm în note50 câteva aspecte din vasta activitate a lui V. Silvestru, reporter, nuvelist, comentator literar, politic ș.a. Să-ncepem cu unul din factorii care, după opinia criticului, asigură reușita unui spectacol, dincolo de repertoriul adecvat și anume „studiul actualităților politice” de către actori și regizori. Scrie Valentin Silvestru 51: „Piesa Undeva într-o țară de Nicolai Virta, admirabilă lucrare dramatică, de deosebită originalitate, aduce pe scena românească un conflict interesant, de mare actualitate. «Undeva», într-o țară oarecare, forțele democrației
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spectacol, dincolo de repertoriul adecvat și anume „studiul actualităților politice” de către actori și regizori. Scrie Valentin Silvestru 51: „Piesa Undeva într-o țară de Nicolai Virta, admirabilă lucrare dramatică, de deosebită originalitate, aduce pe scena românească un conflict interesant, de mare actualitate. «Undeva», într-o țară oarecare, forțele democrației în frunte cu Partidul Comunist demască un complot al reacțiunii urzit în anii de după eliberarea țării de sub ocupația fascistă, de către Armata Sovietică. Reacțiunea din țară este condusă și stipendiată de imperialismul american, care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cronici literare lipsite de principialitate. În: Scânteia, nr.2351, 18 mai 29. S. Damian. - Un roman valoros al unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 16 (289) 18 apr. 30. În Viața românească, nr.6, iun., 1952 31. Dumitru Drumaruîn plină actualitate. În: Almanahul literar, nr.6 (31), iun. 1952 32. I. Sârbu. - „Pâine albă” de Dumitru Mircea. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 33. Eugen Campus. - În miezul vieții. În: Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din oamenii de pe șantierul Canalului (Reportaj). În: Flacăra, nr. 21 (177), 24 mai, 1951 - Valentin Silvestru. - Un film documentar despre cei mai buni fii ai poporului nostru. Comuniștii. In: Contemporanul, nr.253 (32), 10 aug. 1951 51. Valentin Silvestru. - Studiul actualităților politice, factor de bază în reușita spectacolului „Undeva într-o țară”. În: Flacăra, nr. 1 (105), 7ian. 1950 52. Valentin Silvestru. - Victoriile dramaturgiei noastre. Idem, nr.20 (176), 17 mai 1951 53. Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]