5,707 matches
-
Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a constatat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mecanismelor implicate în geneza, controlul și gestionarea comportamentelor agresive. Fiind comportamente care se învață, specialiștii sunt în măsură să propună soluții care să le modifice. Datorită cunoștințelor actuale, se poate admite rolul factorilor biologici și a celor individuali în manifestarea agresivității, predominanți fiind însă factorii sociali și contextuali. Suntem convinși că agresivitatea este determinată de contextele în care individul s-a socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care se învață, specialiștii sunt în măsură să propună soluții care să le modifice. Datorită cunoștințelor actuale, se poate admite rolul factorilor biologici și a celor individuali în manifestarea agresivității, predominanți fiind însă factorii sociali și contextuali. Suntem convinși că agresivitatea este determinată de contextele în care individul s-a socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se formează comportamentele pro-sociale, sentimentul de responsabilitate față de bunăstarea celuilalt și altruismul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se formează comportamentele pro-sociale, sentimentul de responsabilitate față de bunăstarea celuilalt și altruismul. Familia poate însă reprezenta cauza majoră a ostilității și agresivității. Multitudinea de medii familiale și de măsuri disciplinare parentale contribuie la o dezvoltare diferențiată a comportamentelor sociale. Consecințele primelor experiențe sociale determină în mod covârșitor dezvoltarea personală și socială a individului. De la vârste foarte fragede, copilul, aflat într-un mediu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe copil să-și formeze o viziune organizată despre lumea sociale în care fiecare lucru are un loc bine stabilit și o semnificație anume, iar absența acestor practici duce la o dezorganizare a personalității și la formarea ostilității și a agresivității. Părinții care adoptă practici disciplinare negative o fac pentru că de cele mai multe ori nu cunosc alte practici disciplinare. Factorii socio-economici pot cauza de asemenea atitudini de neglijență, de maltratare și de violență din partea părinților. De aceea o metodă de prevenire și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot avea grijă în mod adecvat de copiii lor. Iar acești copii sunt adesea marginalizați în plan social și afectiv, de către colegi în special, grupările deviante fiind cele care le oferă alternativa reintegrării. Normele sociale pot facilita învățarea și permanența agresivității, conferindu-i legitimitate. Modelele sociale agresive și idolii violenți contribuie în mod considerabil la acest proces. Și chiar dacă comportamentele agresive sunt declarate din punct de vedere social în afara normei, fiind astfel pasibile de sancțiune, mesajul transmis de mijloacele media contrazice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentele agresive sunt declarate din punct de vedere social în afara normei, fiind astfel pasibile de sancțiune, mesajul transmis de mijloacele media contrazice în totalitate norma socială. Cea mai dramatică influență a societății asupra comportamentelor agresive o reprezintă influența exersată de către agresivitatea instituționalizată. Percepția impactului violenței depinde de puterea coercitivă pe care actorii sociali o impun unul altuia. Instituțiile sociale și birocrația produc anumite acte de violență care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
competiția nu lasă loc cooperării, copiii sunt supuși acelorași presiuni sociale precum părinții lor. Iar altruismul nu are nici un sens într-un mediu în care la nivelul relațiilor interpersonale se aplică legea celui mai puternic. Legea celui mai puternic proslăvește agresivitatea atât timp cât aceasta permite procurarea succesului și a satisfacției. Modelele comportamentale cele mai admirate sunt cele care permit să lovești primul și să fii cel mai puternic. Cultul armelor devine indispensabil; a omorî înainte de a fi omorât strategie dominantă; intimidarea moneda
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
imprisonment. Catalog of Selected Documents in Psychology, 3, 1973, p. 45. Index A A claxona 161-162, 232 A fugi 116, 119 Abordare biopsihosocială 138-139 interacționistă 136-138 tradițională 121-133 Abuz 78, 198-199, 206 Activare emoțională 140, 142 fiziologică 110-112, 204, 222 Agresivitate activ-pasivă 16 animală, 10, 15, 55 caracteristici 12-13 conjugală 205-208 copilului 214-216 definiție 12 directă 16, 25-26, 34, 166, 167 domestică 203-214 fizică 16, 24, 34, 167 indirectă 16, 25-26, 34, 166, 167 instrumentală 17, 137, 142 împotriva copiilor 209-214
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
motivare 12 Neglijență 73-75 Neuro motorie 120 vegetativ 118, 120, 150, 179 Nevoi fundamentale 20 personale 75 Normă 58, 63, 76, 234 O Observator 60-62, 91, 137 Observație sistematică 159-173 în laborator 163 naturală 160-161 pe teren 160 P Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174 Violență 14 domestică 203 împotriva femeilor 68 instituțională 89 mediatizată 81, 82, 84, 193-198 sportivă 186-193 Viziune negativă asupra lumii 193 COMPORTAMENTUL AGRESIV 2 1 Agresivitatea: un comportament social specific omului? De ce este omul agresiv? În ce împrejurări devin indivizii agresivi? Procesele ce influențează comportamentul agresiv Abordarea teoretică a comportamentului agresiv Metode folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive Diferite arii de cercetare Pot fi evitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
județean "Columna" pentru victime ale violenței domestice din județul Neamț GRUPUL ȚINTĂ a. Beneficiarii direcți: cca 200 persoane, femei cu risc social ridicat, supuse violenței domestice, marginalizate social, victime ale consumului de alcool sau de droguri, lipsite de adăpost din cauza agresivității fizice în familie, din municipiul Piatra Neamț și copii acestora supuși violenței în familie; b. Beneficiarii indirecți: familiile, prietenii, vecinii persoanelor supuse violenței domestice, comunitățile locale, autoritățile și instituțiile locale, care, prin natura responsabilităților lor sunt implicate în problematica violenței domestice
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
comunicare (Curelaru & Criu, 2010, pp. 235-236). Vezi și Stoica, apud Enăchescu, 2008, pp. 112-117, 134-136; Sălăvăstru, 2004, p. 210 etc. 33 La polul opus, sunt inventariate șapte păcate capitale ale educatorilor: "a corecta în public", "a-și exprima autoritatea cu agresivitate", "a fi excesiv de critic: a bloca copilăria celui educat"; "a pedepsi când este furios și a pune limite fără a da explicații"; "a fi nerăbdător și a renunța să mai educe", "a nu-și ține cuvântul dat"; "a distruge speranța
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ghid practic, care să permită medicilor stomatologi recunoașterea semnelor de gravitate ale astmului bronșic și luarea unor decizii rapide terapeutice. SEMNE DE GRAVITATE antecedente de rău astmatic sau de accese severe de astm, care amenință viața. polipnee, cianoză generalizată. agitație, agresivitate, transpirații profuze. murmur vezicular diminuat sau liniște ascultatorie pulmonară și absența wheezingului. semne de oboseală musculară: mișcări de respirație paradoxală la nivelul musculaturii toraco-abdominale. encefalopatie respiratorie. puls paradoxal, tahicardic și hipertensiune arterială. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL DE GRAVITATE afecțiuni laringiene care determină
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
vol. I Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. II Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii române, vol. 1, Morfologia Seria Jurnalism Marian Petcu, Tipologia presei românești Seria Restituiri Ioan Petrovici, Curs de logică Seria Psihopedagogie Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Format 1/16 (61 ( 86) Bun de tipar: 2001 • Apărut: 2001 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
zonă de multe sute de metri, se întâlnesc sâmbăta și duminica la picnic și se distrează cum pot mii de filipineze, multe cu studii superioare, care lucrează ca bone sau în alte servicii. Nimic din atitudinea acestor persoane nu denotă agresivitate. În Hong Kong, la orice oră din zi sau noapte, indiferent că ești copil, femeie sau bărbat, te simți în siguranță, ceea ce nu se întâmplă în majoritatea metropolelor lumii. În restaurantele cu specific din centrele de distracție sunt orchestre și soliști
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
cînd lovesc năpraznic în locurile cele mai dureroase, dar fără a lăsa semne. Iar degetele exprimă singure gesturi, de regulă obscene, fără ca restul mîinilor să-și aducă vreo contribuție. Aduse în podul palmei, semnifică iminenta bătaie, pumnul strîns fiind expresia agresivității și furiei. Corpuri inexpresive, uniforme, se deplasează dintr-un loc în altul în incinta penitenciarului, într-un ritm impus parcă din afară, de o voință exterioară persoanelor aflate între ziduri. Mersul mărșăluit, cadențat și-a pierdut, în ultimii ani, din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mediu penitenciar, la ei apare un fenomen ancestral de teritorialitate comportamentul (individului) de apărare a teritoriului propriu care se manifestă printr-o exagerată îndîrjire în apărarea "spațiului personal": locul de culcare, de alimentare, de muncă și, de aici, printr-o agresivitate mărită. Nevoiți să renunțe la o serie de obiecte de uz personal și la multe din plăcerile pe care și le puteau oferi în viața liberă (la alcool, jocuri de noroc, la o viață sexuală normală), impunîndu-li-se un regim de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe plăceri personale și distracții, nivel al eficienței intelectuale sub medie, nesiguranță de sine și interese înguste"107. Degradarea comportamentelor umane în închisoare permisă prin ritualurile inițiatice și cele adaptative continuă cu agresiunile fizice. După K. Lorenz și I. Eibl-Eibesfeldt, agresivitatea apare din dorința de conservare a personalității, fiind vitală pentru supraviețuirea într-un mediu ostil, care impune restricții în satisfacerea unor nevoi elementare: de hrană, adăpost, dragoste etc. " Tendința crescută spre comportamentul agresiv este urmarea caracteristică a aglomerării... Traiul în mijlocul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
chiar în alte penitenciare, pentru a nu deveni exemplu și a atrage sprijinul celorlalți colegi. Nu poate fi însă negată existența unor indivizi cu un potențial violent mult crescut, care găsesc în închisoare ocazia răzbunării pentru eșecurile din viață, descărcîndu-și agresivitatea asupra unor persoane mai slabe și lipsite de apărare. Existența unor oameni violenți și periculoși justifică măsurile de securitate și sistemele de pedeapsă. Ponderea lor este însă redusă, cele mai multe violențe fiind conjuncturale, generate de stresul vieții carcerale. Incapacitatea apărării și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
agresiune instrumentală ca mijloc de impunere a puterii și o agresiune expresivă ca formă de liberare a unei tensiuni acumulate. Femeile sînt socializate diferit de bărbați. Reprezentările sociale care ne ghidează comportamentele în viață se bazează, în cazul stresului și agresivității, pe evitarea lor la femei și pe provocarea acestora la bărbați. Încă de mici, băieții învață să-și exprime violența prin jocuri ca o componentă esențială a virilității și afirmării sociale -, pe cînd fetele învață să-și reprime agresivitatea (exprimarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și agresivității, pe evitarea lor la femei și pe provocarea acestora la bărbați. Încă de mici, băieții învață să-și exprime violența prin jocuri ca o componentă esențială a virilității și afirmării sociale -, pe cînd fetele învață să-și reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rigid, plin de prejudecăți, străin, învechit, meschin, mercantil, lipsit de puritate și de idealuri. S-a arătat că perioada de trecere de la starea de copil la cea de adult dă naștere unor comportamente care pot fi ușor catalogate ca deviante: agresivitatea, nonconformismul, instabilitatea psihică, evaziunea, aventura, indisciplina, etc. specialiștii în delincvența juvenilă arătînd că cele mai multe din delictele comise de adolescenți au la origine asemenea manifestări specifice vîrstei. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trăiesc în acest univers specific trec prin faza
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ohlin, "subculturile delincvente" grupează de regulă indivizi care, deoarece le sînt blocate sau obstrucționate oportunitățile economice sau culturale, utilizează mijloace ilegitime de reușită. O dată acceptat ca membru, minorul se transformă treptat-treptat, personalitatea lui căpătînd trăsături specifice: pasivitate și lene, instabilitate, agresivitate, ciudă, neîncredere, violență, impulsivitate, lipsă de interes față de societate, preocupări sexuale mascate, reușită rapidă, nevoia de evaziune, anxietate de fond și sentiment de culpabilitate. Majoritatea acțiunilor sînt, de fapt, de natură mai degrabă predelincventă, iar ele se petrec de cele mai multe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]