186,601 matches
-
Dar ar fi putut să fie și mai rău. Ar fi putut fi afectate văzul, auzul sau omenia, simțul dreptății și al adevărului ori nervii mâinilor și ai picioarelor. în sens strict, ar trebui ca bunicul să poată trăi fără ajutorul literelor. Explicația celor întâmplate ar putea sta, în treacăt fie spus, în faptul banal că la dezghețare s-a adăugat un lichid nepotrivit. Poate că o simplă apă minerală ar fi fost preferabilă berii slabe de Malå. Acum nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
te ții sigur în șa. Cum a ajuns trimisul bisericii până în vale pe Drumul Militar, nu pricep. Trebuie să se fi poticnit și să fi bâjbâit mult, ținându-se de copaci pe poteca alunecoasă. Eu nu i-am dat nici un ajutor. Nu. Mi-am zis: Dacă va cădea și se va prăpădi, atunci toată istoria asta va dispărea. O pojghiță subțire de gheață îi acoperea părul pieptănat peste cap. Așa sunt serile de primăvară sus, pe vârful muntelui Ava. Câteva săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
să ajung sus, pe muntele Ava, înainte să se întunece. întotdeauna mi-e un pic teamă să nu se întâmple ceva. Nu, n-am învățat niciodată să citesc. Timpul nesfârșit petrecut la școală după ore nu mi-a fost de ajutor. Stăteam în școala pustie și goală, învățătoarea și cu mine, unul lângă altul. Adesea plângeam amândoi. Am încercat să-i explic ce vedeam - sau mai exact spus, ce nu vedeam -, dar în mod evident ei toate astea îi rămâneau invizibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
E păcat, spune el. Acum, când te ocupi cu cartea despre Doré și Biblia lui, te-ar ajuta mult să mai bei un pahar din când în când. Sunt așa de multe lucruri care nu-ți vin în minte fără ajutor. Nu am nevoie să-mi vină în minte mai mult decât îmi vine, zic eu. Ajunge și e chiar prea mult. Ai putea realiza o lucrare în mai multe volume, continuă el, deja afectat de sorbiturile pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
electorală. Acum, după alegeri, totul urma să se isprăvească. VIGNETA Aș putea să te votez eu, am spus în vreme ce completam unul din trupurile care se prăbușeau în partea de jos a Judecății de Apoi. Dacă-mi dai o mână de ajutor cu treburile practice, am spus. Nu ajută, a zis ea. Poți să-ți dai votul oricui dorești. Eu nu-l vreau. Deci nu mai era legată de programul partidului și, în consecință, nu mai era de datoria ei să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
eu ajuta. Nu te superi că vreau să te ajut, nu? Atins la coarda sensibilă de vorbele ei, Bart se schimbă puțin la față, ca un copil care, atunci când suferă, nu poate să nu fie profund mișcat de mâna de ajutor care i se oferă, ca să treacă peste momentele dificile. Își plecă fruntea și răspunse cu glas moale: De ce m-aș supăra?... Sunt chiar bucuros. Dar, vezi tu, Arm..., nu știu dacă mai poate cineva să mă ajute pe mine, în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
convingeri pe care el unul le considera definitive și de nezdruncinat. Ce putea ea să știe despre necazurile lui, chiar dacă era ceva mai în vârstă decât el? Medicina, rosti omul cu convingere, nu mai are cum să-i vină în ajutor unuia ca mine. Nu mă poate împiedica să ajung un paralitic și un neputincios. Medicina s-a pronunțat, nu mai are nici un mijloc de luptă. Asta este! conchise el, ridicând din umeri și aplecându-și fruntea. Te cred, Bart, dar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ziua cu ea. Arm îl privise de la distanță, apoi, dându-i pe cei care o înconjurau la o parte, se dusese până la Liviu și luându-l de braț exclamase: O, să nu crezi că am uitat să-ți mulțumesc pentru ajutor! Cu ei stau doar acum, dar la noapte tu vei fi prințul meu, iar eu o biată sclavă supusă!... Și Liviu acceptase asta, iar ea fusese cu adevărat supusa sclavă... Hei, unde erau bucuriile de altădată? Bart se sili să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o mai repet... Iar tu ești un bărbat adevărat. N-am nici o îndoială... De asta mă ajuți? zise Bart aproape strigând și continuând să se plimbe prin încăpere, fără să-și dea seama că o făcea fără nici un fel de ajutor. Iubești viața atât de mult? Pentru asta ești aici, nu?... Așa este? Hai, recunoaște!... În felul de a vorbi al bărbatului era ceva atât de copilăresc și de sentențios, încât contrastul acesta ar fi putut face pe oricine să zâmbească
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mă, și luându-i mâinile i le coborî încet, ca într un ritual, peste trupul ei cu forme unduitoare. Începu de sub bărbie și-l călăuzi spre rotunjimile pântecului și ale coapselor, apoi îl lăsă pe el să urmeze calea fără ajutor, cu ochii larg deschiși. Bart îi simți în obraz răsuflarea fierbinte și părul ei lung, despletit îi atinse fața, ca o mângâiere. Și ținemă bine la pieptul tău..., îl rugă Arm, de astă dată fără să mai vorbească la persoana
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu mult mai complicat decât își închipuise el la început și n-ar fi putut spune că descoperirea aceasta îl făcea din cale afară de fericit. Și-ar fi dorit ca ea să rămână femeia care îi întinsese o mână de ajutor atunci când avusese nevoie și care îi dăruise apoi toată dragostea ei, lui și numai lui - într-o oră cât într-o viață întreagă. , într-un sărut, cât în ani de sărutări... Și zici că omul acela înțelept și cucernic..., Serafim
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
sufletește, gata cu scaunul cu rotile și cu ologeala! Mă simt în stare să mut și munții din loc, vezi geamantanul ăsta de douăzeci de kilograme pus aici, lângă dulap? Mă simt în stare să-l ridic singur, fără nici un ajutor... Mă crezi?... Datorită ție! Arm îl privi lung și schițând un vag surâs: Ce spuneai de jurnalistică? îl întrebă, schimbând vorba. Bart lovi vesel cu mâna în geamantan și reluă: Am tatonat azi terenul la o revistă de afaceri și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dureroase, Arm acceptase să lucreze la restaurarea unui iconostas într-o zonă de munte, sălbatică și săracă, uitată parcă de Dumnezeu în alt veac. Cât mai departe de el, cât mai aproape de Dumnezeu, căci de la cine mai putea spera un ajutor? Știa că trebuise să facă pasul acesta pentru liniștea fetelor ei, pentru viitorul lor, dar simțea că nu-l poate face fără ajutor ceresc. După despărțirea de Bart, ea se cufundase în muncă. Nu-și lăsase nici o clipă de răgaz
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
veac. Cât mai departe de el, cât mai aproape de Dumnezeu, căci de la cine mai putea spera un ajutor? Știa că trebuise să facă pasul acesta pentru liniștea fetelor ei, pentru viitorul lor, dar simțea că nu-l poate face fără ajutor ceresc. După despărțirea de Bart, ea se cufundase în muncă. Nu-și lăsase nici o clipă de răgaz, încercând din răsputeri să nu mai privească în urmă. Trec prin pustiu fără tine, spunea sufletul ei în fiecare clipă, dar își dădea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și îi explică unde este Crăița. Armanca o lăsase pe Mădă în grija Sabinei, și plecase în trombă spre spital. Nu înțelegea ce s-a întâmplat, știa doar că fata ei cea mare era la spital, că are nevoie de ajutor, abia când ajunse să vorbească cu doctorul înțelese că fata ei intrase în comă alcoolică și i se făcuseră spălături stomacale. Acum dormea, în afara oricărui pericol. Apoi colega Crăiței îi explică și restul, rușinată. Doamnă, și eu am o vină
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai ales întreprinderi. Față cu dificultățile crizei economice și cu scopul de a crește ocuparea, autoritățile loca-le sunt chemate să-și întărească politicile lor economice. Astfel s-au dezvoltat zone special amenajate pentru a găzdui întreprinderi, pepiniere de întreprinderi, ajutoare pentru crearea de întreprinderi de către tineri ș.a. 1.6. Principiul subsidiarității Analiza economică glisează frecvent între metoda pozitivă și cea normativă. Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
abordare mixtă: piețe funcționale și intervenții publice bine orientate. Prin urmare, este necesară conceperea și susținerea unor politici active la nivel regional și local, concretizate, în primul rând, în investiții publice de infrastructură cu efecte de antrenare maxime, într-un ajutor sporit acordat regiunilor deprimate, practicarea de stimulente fiscale selective și tranzitorii pentru ameliorarea performanțelor acestor zone, asistență selectivă pentru dezvoltare din partea Vestului, înființarea și acordarea de împuterniciri speciale agențiilor de dezvoltare regională, formarea unei culturi antreprenoriale autentice, valorificarea capitalului uman
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe care unii autori le consideră tot cheltuieli, ca fiind costurile acțiunilor Statului. Cheltuielile publice se referă la: cheltuieli ale puterilor publice centrale și locale, cuprinse și realizate prin bugetul de stat; cheltuieli efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat (ajutoare de șomaj, indemnizații ș.a.); cheltuielile întreprinderilor publice. Alături de alți indicatori macroeconomici, cum ar fi: mărimea veniturilor fiscale și mărimea deficitului bugetar, cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai reprezentativ al gradului de intervenție a Statului în economie. Există o relație strînsă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la categorii de populație ce solicită o implicare mai mare a statului în rezolvarea problemelor; instituirea statului bunăstării (Welfare-State); socialismul, ca doctrină politică și economică; naționalizarea unor firme private; știința și noua tehnologie; crearea organizațiilor supranaționale (ONU, NATO, UE ș.a.); ajutorul extern acordat țărilor subdezvoltate; creșterea complexității economice naționale, ceea ce presupu-ne creșterea funcțiilor de coordonare și reglementare ale statului; inflația; modificările în numărul, structura și mobilitatea populației. Specialiștii sunt preocupați de nivelul optim al cheltuielilor, ca și de cel al fiscalității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
indicii despre prioritățile Statului în politica sa economică. Iată, spre exemplu, compoziția cheltuielilor în bugetul Marii Britanii: 1) Consumul sectorului public (cheltuieli curente pentru bunuri și servicii ale autorităților publice centrale și locale); 2) Investiții în sectorul public; 3) Subvenții; 4) Ajutoare curente (pensii, ajutoare de șomaj, ajutoare acordate țărilor în curs de dezvoltare ș.a.); 5) Transferuri de capital (plăți nerecunoscute din fondul de capital al guvernului sau al autorităților locale către sectorul privat și străinătate); 6) Dobînzile la datoria publică; 7
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Statului în politica sa economică. Iată, spre exemplu, compoziția cheltuielilor în bugetul Marii Britanii: 1) Consumul sectorului public (cheltuieli curente pentru bunuri și servicii ale autorităților publice centrale și locale); 2) Investiții în sectorul public; 3) Subvenții; 4) Ajutoare curente (pensii, ajutoare de șomaj, ajutoare acordate țărilor în curs de dezvoltare ș.a.); 5) Transferuri de capital (plăți nerecunoscute din fondul de capital al guvernului sau al autorităților locale către sectorul privat și străinătate); 6) Dobînzile la datoria publică; 7) Împrumutul net pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sa economică. Iată, spre exemplu, compoziția cheltuielilor în bugetul Marii Britanii: 1) Consumul sectorului public (cheltuieli curente pentru bunuri și servicii ale autorităților publice centrale și locale); 2) Investiții în sectorul public; 3) Subvenții; 4) Ajutoare curente (pensii, ajutoare de șomaj, ajutoare acordate țărilor în curs de dezvoltare ș.a.); 5) Transferuri de capital (plăți nerecunoscute din fondul de capital al guvernului sau al autorităților locale către sectorul privat și străinătate); 6) Dobînzile la datoria publică; 7) Împrumutul net pentru sectorul privat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
au apărut. Două sunt binecunoscute. Primul se manifestă în marile aglomerări urbane, unde firmele de construcții lucrează în zone relativ apropiate de centru, locuințele fiind atunci ocupate în majoritate de menaje cu resurse relativ ridicate. Ele beneficiază astfel de un ajutor public ce era destinat altora. Aceasta pune degetul pe al doilea efect pervers: rămîn încă numeroase per-soane care locuiesc în condiții foarte precare sau fără domiciliu fix; pare deci evident că o parte din ocupanții actuali de locuințe sociale trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu nimic ceea ce se convine privind naționalizările sau privatizările întreprinderilor publice. Miza ridicată de Comisie se referă la modurile de funcționare a întreprinderilor publice, care trebuie să fie aceleași ca în cazul întreprinderilor private. Uniunea Europeană nu interzice toate formele de ajutoare publi-ce. Ea acordă sprijin financiar, alături de guvernele țărilor membre, pen-tru dezvoltarea zonelor rămase în urma, sau pentru reconversia sectoarelor aflate în declin, inclusiv pentru pregătirea personalului aflat în situații de reconversie sau de mutație profesională, sau pentru dotarea instituțiilor implicate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ales pentru investiții. Efectul a fost semnificativ, dezvoltarea spiritului antreprenorial devenind evidentă în timp relativ scurt. Au fost promovate și finanțate numeroase și impor-tante proiecte de dezvoltare regională, unele localități sau consilii regionale au beneficiat de asistență financiară nerambursabilă, de ajutoare pentru dezvoltarea regională. Dintre tipurile de stimulente financiare utilizate cea mai mare productivitate și profitabilitate au avut asistența financiară locală și granturile pentru dezvoltare regională, care au produs efectele (outputurile) cele mai bune. Însă, în privința promovării noilor tehnologii și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]