5,686 matches
-
în startul de jos folosit în probele de viteză. 2.6.2. Faza de accelerare Această fază debutează cu lansarea de la start, denumită de Robin Saunders (2004) și „capacitatea de start” și care constituie de fapt momentul de demarare a alergării în probă și corespunde primilor 25-30 m. Lansarea de la start, conform opiniei lui E. Ozolin (1986), constituie accelerarea ce „are loc pe parcursul primilor 30 m ai alergării, perioadă în care atletul atinge aproximativ 90 -95 % din viteza maximă. Pe durata
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și „capacitatea de start” și care constituie de fapt momentul de demarare a alergării în probă și corespunde primilor 25-30 m. Lansarea de la start, conform opiniei lui E. Ozolin (1986), constituie accelerarea ce „are loc pe parcursul primilor 30 m ai alergării, perioadă în care atletul atinge aproximativ 90 -95 % din viteza maximă. Pe durata acestei perioade timpul total al pasului de alergare rămâne teoretic constant. Cu toate acestea, durata etapelor de sprijin și de zbor se schimbă rapid în procesul de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Lansarea de la start, conform opiniei lui E. Ozolin (1986), constituie accelerarea ce „are loc pe parcursul primilor 30 m ai alergării, perioadă în care atletul atinge aproximativ 90 -95 % din viteza maximă. Pe durata acestei perioade timpul total al pasului de alergare rămâne teoretic constant. Cu toate acestea, durata etapelor de sprijin și de zbor se schimbă rapid în procesul de accelerare, deoarece sprinterul își mărește faza de zbor și își reduce faza de sprijin. Este necesar un efort conștient pentru a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de accelerare, deoarece sprinterul își mărește faza de zbor și își reduce faza de sprijin. Este necesar un efort conștient pentru a scurta fazele de zbor, întrucât viteza de mișcare poate fi crescută doar prin contactul activ cu pista de alergare”. În legătură cu distanța de accelerare, Kolesnikov (1984) citat de E. Ozolin, consideră că „faza de accelerație inițială la start este 15 până la 20 m”, și constituie de fapt o „fază de tranziție” ce realizează trecerea de la lansarea din start la alergarea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
alergare”. În legătură cu distanța de accelerare, Kolesnikov (1984) citat de E. Ozolin, consideră că „faza de accelerație inițială la start este 15 până la 20 m”, și constituie de fapt o „fază de tranziție” ce realizează trecerea de la lansarea din start la alergarea cu viteză maximă. Această etapă de tranziție se caracterizează prin modificări atât în structura pasului de alergare concretizate în ridicarea din ce în ce mai sus și înainte a coapsei piciorului de pendulare în paralel cu ridicarea trunchiului spre verticală, cât și în creșterea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
la start este 15 până la 20 m”, și constituie de fapt o „fază de tranziție” ce realizează trecerea de la lansarea din start la alergarea cu viteză maximă. Această etapă de tranziție se caracterizează prin modificări atât în structura pasului de alergare concretizate în ridicarea din ce în ce mai sus și înainte a coapsei piciorului de pendulare în paralel cu ridicarea trunchiului spre verticală, cât și în creșterea forței de impulsie și a ritmului fuleelor. Lansarea de la start începe cu mișcarea de tragere a piciorului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pistă. La primul pas, durata fazei de zbor este minimă tinzând către 0, timpul de sprijin a primului pas având o durată apropiată de cea a părăsirii blocului din spate - 0.25 s. Odată cu derularea pașilor și creșterea vitezei de alergare, timpul de contact pe sol scade în timp ce timpul de zbor crește. Studiile arată, după cum consemnează E. Ozolin (1986), „că structura tehnicii de alergare ar trebui să fie apropiată acțiunii de sprint normal începând cu al cincilea sau al șaselea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cea a părăsirii blocului din spate - 0.25 s. Odată cu derularea pașilor și creșterea vitezei de alergare, timpul de contact pe sol scade în timp ce timpul de zbor crește. Studiile arată, după cum consemnează E. Ozolin (1986), „că structura tehnicii de alergare ar trebui să fie apropiată acțiunii de sprint normal începând cu al cincilea sau al șaselea pas din momentul plecării din blocuri”. Lansarea de la start ca fază a probei de sprint se realizează prin alergare accelerată ce se caracterizează prin
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
1986), „că structura tehnicii de alergare ar trebui să fie apropiată acțiunii de sprint normal începând cu al cincilea sau al șaselea pas din momentul plecării din blocuri”. Lansarea de la start ca fază a probei de sprint se realizează prin alergare accelerată ce se caracterizează prin: - creșterea frecvenței pașilor și a lungimii acestora; - scăderea înclinației corpului, care se ridică progresiv către verticală; - scăderea valorii oscilațiilor laterale ale trunchiului determinate de decalajul lateral dreapta și stânga, rezultat din așezarea tălpilor pe sol
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mai ales prin mărirea fuleului până la distanța de 50-60 m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării. Acest lucru este imperceptibil, în procesul de urmărire al unei curse de alergare pe 60 sau 100 mp. 2.6.3. Faza accelerării pure După lansarea de la start urmează faza de accelerare care are drept obiectiv creșterea vitezei execuției mișcărilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării. Acest lucru este imperceptibil, în procesul de urmărire al unei curse de alergare pe 60 sau 100 mp. 2.6.3. Faza accelerării pure După lansarea de la start urmează faza de accelerare care are drept obiectiv creșterea vitezei execuției mișcărilor până în momentul atingerii vitezei maxime, ea ține din porțiunea situată între 25-30 m
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fază începe din momentul în care s-a obținut viteza maximă de deplasare (la aproximativ 50-60m de la start, la atleții consacrați) până în momentul în care aceasta începe să scadă. E. Ozolin, a realizat în 1986 o analiză pertinentă a tehnicii alergării de viteză și avansează ideea că „rezultatele în sprint sunt determinate de mai multe componente, printre care cea mai importanta este viteza maximă de alergare”. Menținerea vitezei maxime, impropriu denumită și „viteză orizontală” presupune realizarea unui raport optim între lungimea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
aceasta începe să scadă. E. Ozolin, a realizat în 1986 o analiză pertinentă a tehnicii alergării de viteză și avansează ideea că „rezultatele în sprint sunt determinate de mai multe componente, printre care cea mai importanta este viteza maximă de alergare”. Menținerea vitezei maxime, impropriu denumită și „viteză orizontală” presupune realizarea unui raport optim între lungimea și frecvența pașilor, raport ce poate asigura menținerea unei viteze de deplasare constantă. Menținerea vitezei de deplasare la nivel maxim este rezultatul unui lucru mecanic
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
orizontală” presupune realizarea unui raport optim între lungimea și frecvența pașilor, raport ce poate asigura menținerea unei viteze de deplasare constantă. Menținerea vitezei de deplasare la nivel maxim este rezultatul unui lucru mecanic constant la nivelul membrelor superioare și inferioare. Alergarea în această fază se caracterizează prin: menținerea poziției trunchiului aproape de verticală; pendularea coapselor până aproape de orizontală și o extensie a gambei pe coapsă însoțită de o coborâre rapidă și agățare a solului; un contact cu solul, puțin înaintea proiecției centrului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pingea, în ușoară flexie dorsală. Acțiunea „de cedare” în momentul luării contactului și de transformare într-o reacție de impulsie se realizează la nivelul zonei metatarsiene, a cărei ultimă împingere influențează, în mare măsură viteza de înaintare. Analiza tehnicii de alergare în faza de menținere a vitezei maxime, scoate în evidență câteva diferențe de abordare. În abordarea tradițională accentul se punea pe faza de impulsie când proiecția CMC, cădea, în faza de contact, mult înaintea sprijinului, corpul fiind „împins înainte printr-
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Considerând această nouă tehnică a fi cea adecvată, atât rezultatelor de mare valoare cât și pistelor sintetice actuale, pregătirea ar trebui orientată în direcția dezvoltării forței mușchilor ce asigură acțiunile de extensie la nivelul membrului inferior în faza de „agățare-tracțiune”. Alergarea cu viteză maximă se poate realiza prin acțiunea grupelor musculare ce acționează asupra șoldului: gluteali (m. gluteus maximus), adductori (m. adductor magnus) dar și prin intermediul ischiogambierilor (biceps femoris, caput longum, semitendinosus, semimembranosus). Principalii extensori ai coapsei sunt mușchii gluteali dar
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tehnica de sprint constituie un factor ce poate influența rezultatele sportive și ea poate fi însușită, consolidată și perfecționată în procesul de pregătire prin exerciții specifice, alături de procesul de instruire ce vizează ridicarea nivelului aptitudinilor motrice. Pregătirea de tehnică, în alergările de sprint necesită o bună cunoaștere a acesteia, o bună vizualizarea și o bună capacitate de analiză biomecanică Posibilitatea de menținere a vitezei maxime este mult comentată în literatura de specialitate. La copii această fază, din studiile efectuate până în prezent
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
că, practic, ea nu există. Există posibilitatea menținerii și creșterii ei odată cu creșterea nivelului de pregătire și cu înaintarea în vârstă făcând aici referire în special la atleții consacrați. 2.6.5. Faza de decelerare Decelerația, considerată ca fază a alergării de viteză, se manifestă pe ultima parte a cursei și influențează la rândul său rezultatul final. Pe durata acestei ultime componente, este necesar ca atletul sa facă față unei inevitabile scăderi de viteză care este probabil să intervină pe parcursul ultimilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cu menținerea frecvenței mișcărilor în stare de oboseală. Atletul începător trebuie să cunoască faptul că relaxarea în starea de oboseală fizică și mentală nu numai că nu este de dorit, dar are și o influență negativă asupra întregii dinamici a alergării. 2.6.6. Sosirea Sosirea ca fază terminală a unei curse, determină de cele mai multe ori obținerea unui rezultat, și deci a unui loc în clasament. Constă într-o succesiune de mișcări ce marchează sfârșitul unei curse. Din punct
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pieptul. Diferit de etapele anterioare în care sosirea se realiza prin „sărituri”, „zvâcniri”, „întinderi”, în prezent linia de sosire se trece în viteză maximă și printr-o înclinare ușoară a trunchiului înainte, efectuată pe cel mult ultimii 2 pași de alergare. Sunt întâlnite des și cazuri în care unii atleți trec linia de sosire fără să marcheze această fază. În prezent evoluția tehnicii de cronometraj electronic face posibilă înregistrarea timpului cu o precizie foarte mare, de sutimi de secundă, claritatea fotofinișului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
criză” în sistemul sau subsistemul funcțional, pe care mijloacele folosite îl solicită. Pregătirea sprinterilor de performanță și mare performanță trebuie să țină cont de: aspectele diferite ale acestei capacități compuse, care este influențată de predispoziții ereditare; tipul și volumul de alergare, care are efect direct asupra dezvoltării capacității de efort anaerob (viteză); alegerea exercițiilor care influențează dezvoltarea celorlalte aptitudini astfel încât să stimuleze dezvoltarea vitezei (exemplu; cum folosim exercițiile pentru dezvoltarea forței musculare care influențează dezvoltarea vitezei). 3.1.1. Pregătirea în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
exercițiilor de forță maximă și rapidă) și de scurtă durată, care are la bază energia eliberată din descompunerea directă a ATP-ului și CP-ului. Durata acestui efort este de 6-8 secunde. Capacitatea de efort anaerob alactacidă se dezvoltă folosind alergări pe distanțe de până la 60 m, distanțe ce se măresc la 80 m după anumite perioade de timp de pregătire, întrucât prima distanță devine prea ușor de realizat. Cu timpul, crește numărul repetărilor cu pauze de 2-3 minute între repetării
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
se stabilească distanțele de antrenament după posibilitățile de moment ale fiecărui atlet în parte, urmând ca aceste distanțe să se mărească în funcție de progresul realizat. Acest lucru este deosebit de important, întrucât se poate acționa direct asupra capacității de efort anaerob alactacid. Alergările pe 50, 60 și 100 m sunt adecvate numai pentru avansați, ele nefiind corespunzătoare pentru cei cu o dezvoltare întârziată sau de un nivel inferior. Creșterea distanțelor de alergare se face numai în caz de progres și în funcție de vârsta
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
întrucât se poate acționa direct asupra capacității de efort anaerob alactacid. Alergările pe 50, 60 și 100 m sunt adecvate numai pentru avansați, ele nefiind corespunzătoare pentru cei cu o dezvoltare întârziată sau de un nivel inferior. Creșterea distanțelor de alergare se face numai în caz de progres și în funcție de vârsta biologică. Folosirea exercițiilor în scopul dezvoltării capacității alactacide, cu ajutorul alergărilor pe distanțe scurte de 60-80 m, poate duce la creșterea frecvenței pașilor, dar poate duce și la scăderea lungimii
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pentru avansați, ele nefiind corespunzătoare pentru cei cu o dezvoltare întârziată sau de un nivel inferior. Creșterea distanțelor de alergare se face numai în caz de progres și în funcție de vârsta biologică. Folosirea exercițiilor în scopul dezvoltării capacității alactacide, cu ajutorul alergărilor pe distanțe scurte de 60-80 m, poate duce la creșterea frecvenței pașilor, dar poate duce și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]