190,296 matches
-
comunitară radicală” este o variantă de organizare comunitară în care ținta explicită este promovarea justiției sociale prin schimbări sociale structurale la nivelul comunității (vezi Reisch, 2005, și termenul corespunzător explicitat la sfârșitul prezentului volum în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM”). Caseta 1tc "Caseta 1" Putere și program în DEVCOMtc "Putere și program în DEVCOM" „Există două abordări ale dezvoltării comunitare: una, centrată pe putere (power approach), pune accentul pe comunitățile sărace care se autoorganizează și folosesc strategii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în diagnostic, tratament, evaluare etc. Noțiunea de intervenție socială/comunitară rămâne însă una extrem de utilă în vocabularul cu care se face DEVCOM. Este motivul pentru care, în continuare, redau câteva dintre concluziile Cosimei Rughiniș (2004). Ea a folosit conceptul pentru analiza problemelor și schimbărilor din comunitățile defavorizate din România anilor 2000: Ideal tipic, intervenția socială se bazează pe relații de tip client-agent, definite prin faptul că agentul (inițiatorul intervenției) își propune să răspundă unor nevoi cu care se confruntă clienții (populația-țintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor eventuale probleme de asociație. Relațiile dintre societățile pentru aducțiunea apei potabile și vecinătăți sunt semnificative în privința posibilităților acestora din urmă, ca asociații de tip tradițional, de a juca un rol în soluționarea problemelor actuale de dezvoltare a comunității rurale. Analiza situației în patru dintre societățile care prezintă o relație mai strânsă cu vecinătățile (este vorba despre societățile nr. 6 din Axente Sever, nr. 1 din Agârbiciu, nr. 1 și 2 din Șeica Mică) relevă faptul că vecinătățile pot avea, în raport cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
încrederea în ceilalți oameni are un nivel mai ridicat; - religiozitatea este mai accentuată; - stocul de educație este mai ridicat în gospodărie; - starea materială a gospodăriei este mai bună; - satul este de tip central în cadrul comunei, și nu periferic etc. Din analiza menționată rezultă că factorii materiali și relaționali au un rol foarte important în participarea comunitară. Așa cum era de așteptat, implicarea în activitățile publice organizate de primărie, ca formă particulară de participare comunitară, este favorizată nu numai de o orientare culturală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
determinări economice, sociale și culturale. Agenții comunitari care vor să actualizeze potențialul de participare comunitară de la nivelul unei unități teritoriale trebuie să pornească de la înțelegerea mecanismelor ce susțin, în cadrul local respectiv, orientările participative ale populației. Date de sondaj, interviuri amănunțite, analiza unor evenimente comunitare anterioare, simpla observare a interacțiunilor sociale din comunitate - toate sunt mijloace care pot duce la realizarea obiectivului de cunoaștere menționat. ANEXĂtc "ANEXĂ" Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate1tc "Un sondaj asupra participării comunitare în 14
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
credința, arta, morala, dreptul, datinile și orice alte capacități și habitusuri dobândite de om în calitatea lui de membru al societății”, ca set decunoștințe, credințe, valori și obiceiuri transmise prin socializare (Bonte, Izard, 1999, p. 682). Constatările evidențiate cu ocazia analizei comportamentelor de migrație temporară în străinătate trimit la ipoteza condiționării alegerilor sociale în funcție de valorile conjugate ale capitalului uman, simbolic și relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mediul rural, iar la nivelul ruralului, satele cu peste 19 locuitori erau în număr de 12.402. Suntclasificate numai satele care au peste 19 locuitori. 345 de sate pentru care nu am dispus de date complete au fost eliminate din analiză. Pentru fiecare dintre satele României, cu peste 19 locuitori, a fost determinat un profil cultural în funcție de indicatorii din tabelul 9. Profilurile respective au fost clasificate automat, prin analiză cluster, în șase tipuri culturale de sate. Calculele ne aparțin. Pe ansamblu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru care nu am dispus de date complete au fost eliminate din analiză. Pentru fiecare dintre satele României, cu peste 19 locuitori, a fost determinat un profil cultural în funcție de indicatorii din tabelul 9. Profilurile respective au fost clasificate automat, prin analiză cluster, în șase tipuri culturale de sate. Calculele ne aparțin. Pe ansamblu se constată o puternică diferențiere a tipurilor culturale de sat în funcție nu atât de județul de domiciliu, cât mai ales în legătură cu aria culturală. Constatarea este susținută de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipuri culturale de sate. Calculele ne aparțin. Pe ansamblu se constată o puternică diferențiere a tipurilor culturale de sat în funcție nu atât de județul de domiciliu, cât mai ales în legătură cu aria culturală. Constatarea este susținută de date indiferent dacă analiza se face în raport cu ponderea de sate de un anume tip din județ (figura 10) sau cu ponderea de populație rurală în raport tipologia satelor)1. Satele de tip tradițional cu un nivel redus de educație școlară sunt specifice estului Moldovei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Pentru modul de calcul, vezi Sandu, 2003, p. 139. Scorul factorial a fost înmulțit cu 10. Calculele ne aparțin. Specificitatea culturală a celor șase tipuri de sate este pe deplin argumentată și cu ajutorul datelor de sondaj; la acest nivel de analiză rezultă cu claritate o susținere a ipotezei inițiale de clasificare a satelor în funcție de configurația formelor de capital (tabelul 12). Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capital relațional redus, cu o slabă participare la dinamica vieții urban-regionale. Cazul satelor cu minorități religioase pare să fie unul de mijloc, cu nivel mediu de cultură a deschiderii. Între harta culturală a mediului rural românesc, așa cum rezultă ea din analizele propuse prin acest studiu, și harta tipurilor de sociabilitate în mediul rural poate fi notată o puternică suprapunere (Sandu, 2003, pp. 239-240). • Tipologia culturală avansată în legătură cu experiența de migrație a satelor pune accent pe rolul „străinului” în dinamica socioculturală rurală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
factorială de factoriale. Cifrele indică valorile coeficienților scorului factorial pentru fiecare dintre cele 5 factoriale rulate independent. Indicii pentru UMANVIL, DEMPOT și QBUILD au fost generați pe baza datelor de recensământ RPL-INS, 2002. Responsabilitatea calculelor ne revine în întregime. În analiză au fost reținute numai satele din mediul rural cu peste 19 locuitori (12.402). După eliminarea cazurilor pentru care nu am dispus de măsuri ale distanței față de cel mai apropiat oraș, în calculul pentru factorială au rămas 12.092 cazuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare socială rurală" Scorul factorial DEVSAT a fost transformat prin scoruri Hull cu media 50 și abaterea standard 14. Valorile județene au fost calculate ca medii alevalorilor DEVSAT ponderate cu populația satului în 2002. Gruparea județelor a fost realizată prin analiza cluster (distanțe euclidiene, metoda celui mai depărtat vecin). Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcietc "Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie" Nivel regionaltc "Nivel regional" Sărăcia comunitară rurală atinge, la nivelul anilor 2000, cel mai ridicat nivel din estul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
alți agenți a fost slab asociată cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune socială, numărul de sate sărace identificate prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ asociat cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de sărăcie satisfăcute, sunt prezente în contexte regionale ce favorizează sărăcia - distanță mare față de oraș, sat periferic, sate cu număr de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)" Exemplu de lectură a datelor din tabel: 45,1% din populația care locuiește în comunitățile de tip HIGHPROB a absolvit forma de învățământ primar. * Medii simple folosind comunitățile ca unități de analiză, fără ponderarea cu populația comunității. Cele patru tipuri sociale sunt în același timp valori ale unei scale a sărăciei comunitare a romilor dacă sunt codificate de la 0 pentru NONPROB la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale unor comunități rurale. În acest climat, dezbaterea despre modul în care ar trebui să se meargă mai departe și să se acționeze pentru rezolvarea problemei sărăciei și a dificultăților instituționale ale societății românești s-a activat extrem de mult. Din analiză a reieșit că dezbaterea s-a desfășurat nu doar în presă, ci și la nivelul majorității tăcute, după cum indică și datele studiului. Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000tc " Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Est. Difuzarea acestora este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței comuniste. Ideologiile caracterizate de inerție din perioada comunistă fac și ele parte probabil dintre viziunile de masă care determină acțiunile publice. Analizele anterioare ale ideologiilor de masă din România (Sandu, 1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro și contra, liberal-modern și conservator) și orientarea spre comunitate vs. orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
raționale pentru atingerea scopurilor. Puterea și normele juridice sunt utilizate ca resurse pentru toate tipurile de acțiune propuse de Weber. Atitudinile sociale de bază care urmăresc rezolvarea problemelor publice, generate la intersecția dintre cele două dimensiuni, vor fi etichetate în analiză prin AUTHORIT, DEMOCRAT, REBELL și PARTICIP. Primele două se referă la soluțiile politice legate atât de organizarea puterii politice, cât și de asigurarea dezvoltării. Autoritarii, care în mod normal susțin sistemele totalitare și autoritare, văd în conducător și partidul unic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare, caracterizate de trăsături structurale comparabile. Date și metodătc "Date și metodă" 1. Datele Setul de date utilizate în analiză este preluat dintr-un studiu finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD) desfășurat în mai 1999. Studiul a făcut parte dintr-un program denumit Barometrul Opiniei Publice (BOP), desfășurat de FSD în România începând din anul 1994. Toate studiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
bazează și pe un nivel ridicat de încredere în autoritățile centrale. Cele opt variabile descrise - două pentru orientarea spre comportamentul colectiv, două pentru acțiunea autoritară, două pentru orientarea spre negociere și două pentru potențialul participativ - au fost utilizate într-o analiză factorială de confirmare și pentru generarea a patru scoruri factoriale prin care s-au cuantificat orientările de tip REBELL, AUTHORIT, DEMOCRAT și PARTICIP ale populației 1. Cele opt variabile sunt grupate după factorii ce concordă cu ipotezele teoretice formulate privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele patru categorii, caracterizate fiecare din punctul de vedere al atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe deplin susținute de analiza empirică. Din analiza factorială a celor opt variabile definitorii pentru AAP au rezultat patru factori independenți cu configurația așteptată. Factorii rezultanți au fost folosiți ca input pentru o analiză cluster 1 care a generat cele patru grupuri de persoane (vezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele patru categorii, caracterizate fiecare din punctul de vedere al atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe deplin susținute de analiza empirică. Din analiza factorială a celor opt variabile definitorii pentru AAP au rezultat patru factori independenți cu configurația așteptată. Factorii rezultanți au fost folosiți ca input pentru o analiză cluster 1 care a generat cele patru grupuri de persoane (vezi variabila PUBLIC în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe deplin susținute de analiza empirică. Din analiza factorială a celor opt variabile definitorii pentru AAP au rezultat patru factori independenți cu configurația așteptată. Factorii rezultanți au fost folosiți ca input pentru o analiză cluster 1 care a generat cele patru grupuri de persoane (vezi variabila PUBLIC în tabelul 26), care sunt în concordanță în mare măsură cu tipologia prezentată la figura 17. Tipurilor sociale empirice li s-au alocat denumirile prevăzute în tipologia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]