89,637 matches
-
sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. Pentru a limita efectele negative ale problemelor care pot conduce la compromiterea unităților de resurse aflate în proprietate comună, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Plecând de la modelul dezvoltat de către Elinor Ostrom și colaboratorii săi (CADI), în capitolul de față mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sistemelor de resurse. A doua problemă este cea a pasagerului clandestin care tinde să beneficieze de pe urma utilizării resursei fără să suporte costurile aferente (Dietz et al., 2003, p. 20). Pentru a limita efectele negative ale acestor probleme, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a resurselor. Aceste reguli pot fi dezvoltate la diferite niveluri. Aici mă voi opri asupra sistemului de reguli dezvoltate la nivelul comunităților locale din satele devălmașe din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii pot comunica între ei și se pot moni toriza reciproc. Interacțiunile care apar în contextul relațiilor dintre membrii unei comunități sunt interacțiuni repetitive, care permit apariția unui sistem de recompense și pedepse care să asigure respectarea mutuală a normelor. În plus, în cazul acestor interacțiuni, actorii pot comunica, pot conveni asupra unui sistem de reguli care să le guverneze acțiunile și implicit pot adopta strategii comportamentale
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sisteme de reguli. Obiceiul locului reprezintă regulile dezvoltate la nivel operațional, cele după care funcționează societatea tradițională; ele sunt stabilite la nivelul comunității, sunt cunoscute și internalizare de către toți participanții. Diferențele existente între regulile formale și cele informale duc la apariția unor conflicte care au avut ca final disoluția sistemului devălmaș. Pentru ca aplicarea regulilor de la nivelul constituțional să poată fi făcută la nivelul operațional, este nevoie de stabilirea unor mecanisme de aplicare la nivelul alegerii colective . În satele devălmașe există un
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și de teritorii ce pot fi acaparate. Ca reacție, la nivelul alegerii colective apar o serie de reguli prin care se intenționează restrângerea drepturilor de exploatare. La nivelul operațional se păstrează vechiul tip de exploatare devălmaș, ceea ce va conduce la apariția unor conflicte juridice. Un exemplu în acest sens îl constituie alocarea drepturilor în funcție de obiceiul locului, fără existența unor acte. Puterea de decizie a tatălui asupra împărțelii averii familiale a condus uneori la conflicte între normele informale și cele formale și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
capacitate de predicție asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce făcea posibilă monitorizarea reciprocă și detectarea necooperării unor membri. Numărul mic de membri și interacțiunile repetate fac posibilă apariția unor mecanisme coercitive de ordin moral care țin de relația indivizilor cu comunitatea din care fac parte . De asemenea, în comunitățile restrânse și tradiționale, membrii au așteptări în ceea ce privește predictabilitatea strategiilor comportamentale adoptate de ceilalți. Odată ce un actor încalcă o regulă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile locurești se bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
posibilă trecerea la stabilirea unei noi reguli. Noua regulă prevedea acordarea drepturilor de folosință asupra bunurilor comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei egalitare, care presupune accesul egal al satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a cheltuielilor în regiunea Vrancea dă o imagine
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele constituționale. Nivelul constituțional este reprezentat de reglementarea pe care o impune statul și care afectează modul de organizare a sistemului. Necesitatea de a plăti birul atrage după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune cu cele private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
posibilități de a controla acțiunile întreprinse la nivel operațional. Acțiunile de la nivelul alegerii colective intrau în contradicție cu normele existente la nivelul constituțional, care nu permiteau interzicerea unei căsătorii. Conflictul dintre cele două niveluri a fost tranșat în favoarea obștii prin apariția unor mijloace alternative de protejare a averilor devălmașe. Pentru a se apăra de nebăștinași, obștea recurgea la procedee prin care conferea celor veniți din afară un statut inferior față de ceilalți membri. Neînzestrarea fetelor reprezenta o astfel de măsură de protecție
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de folosință asupra întregului patrimoniu devălmaș. Indigenatul de cumpărătoare apărea în alte situații. Contractele de vânzare-cumpărare sunt reguli care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
activități agricole și de pășunat. Terenurile mai rodnice sau mai folositoare din punctul de vedere al creșterii animalelor erau cele mai căutate de către obșteni. Fiecare obștean dorea să exploateze terenurile cele mai bune pentru propriile avantaje, existând de aceea riscul apariției supraaglomerării. Supraaglomerarea putea duce la apariția unor conflicte între obșteni cu privire la nivelul de exploatare și la cantitatea de bunuri exploatate. Pentru a opri izbucnirea eventualelor conflicte, obștea avea dreptul de a interveni și de a recurge la distribuția egalitară a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mai rodnice sau mai folositoare din punctul de vedere al creșterii animalelor erau cele mai căutate de către obșteni. Fiecare obștean dorea să exploateze terenurile cele mai bune pentru propriile avantaje, existând de aceea riscul apariției supraaglomerării. Supraaglomerarea putea duce la apariția unor conflicte între obșteni cu privire la nivelul de exploatare și la cantitatea de bunuri exploatate. Pentru a opri izbucnirea eventualelor conflicte, obștea avea dreptul de a interveni și de a recurge la distribuția egalitară a terenurilor în așa fel încât fiecare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de resurse. Problema care decurge din exploatarea după tehnica dărâmării este aceea a posibilității de refacere a resursei. Dărâmarea nu putea fi făcută anual, ci trebuia să existe o perioadă de pauză în care copacii să se poată reface. Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
majore asupra modului de exploatare și menținere a resurselor. La nivel operațional, regula de exploatare era cea specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia pot să cumpere terenuri și drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu valoare economică diferită în funcție de durata medie de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității de terenuri care pot
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Între timp, pentru continuarea activităților agricole, se trecea la desțelenirea altui teren. Pe lângă lăsarea terenului în moină, tehnicile agricole moderne duceau la apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta în aceea că, după mutarea vitelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
un drept de proprietate în sens juridic, ci funcționeză în cadrul economic și juridic al satului devălmaș (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Nevoia de bani pentru plata datoriilor satului schimbă regulile inițiale de organizare a comunității și deschide calea spre apariția posibilității de individualizare a drepturilor și inegalizare a averilor. Inițial, contribuția individuală la cheltuielile comune era stabilită pe criteriul proporționalității între suma datorată și nivelul beneficiilor exploatării bunurilor comune. Ca în celelalte cazuri, creșterea influenței banilor și dezvoltarea capacităților de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cheltuieli și dimensiunea drepturilor acordate a afectat și distribuția, de către obște, a unor noi terenuri care să fie exploatate în sistem privat. Una dintre cele mai importante consecințe ale raportului existent între contribuția la cheltuieli și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul de răscumpărare a stăpânirii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de vânzare a mărfii, achiziționând produse la prețuri mult mai mici decât cele obținute în urma vânzării. Activitățile comerciale au adus neguțătorilor profituri financiare ridicate, dându-le posibilitatea de a da bani cu camătă sătenilor. În aceste condiții, este normal ca apariția contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole să reprezinte sursa unor conflicte puternice. Pe de o parte, vânzarea și cumpărarea liberă de produse nu reprezentau practici obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de altă parte, neguțătorii și cei care adunau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exponenți ai tuturor categoriilor de obșteni din sat. În faza inițială de dezvoltare, statul se afla în incapacitatea de a manageria impunerea și monitorizarea sistemului de reguli și apela la comunitate pentru a putea să-și ducă la îndeplinire atribuțiile. Apariția unor reguli mai stricte privitoare la exploatarea în comun a bunurilor este posibilă odată cu distrugerea regimului devălmășiei absolute. Regimul devălmășiei absolute începe să se destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
atribuțiile. Apariția unor reguli mai stricte privitoare la exploatarea în comun a bunurilor este posibilă odată cu distrugerea regimului devălmășiei absolute. Regimul devălmășiei absolute începe să se destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor după care funcționa obiceiul înzestrării. În Nerej, înzestrarea fetelor devine regulă odată cu apariția legilor care reglementează dreptul la moștenire (Costa-Foru și Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor după care funcționa obiceiul înzestrării. În Nerej, înzestrarea fetelor devine regulă odată cu apariția legilor care reglementează dreptul la moștenire (Costa-Foru și Stahl, 1931). Astfel, ceea ce reprezenta un drept natural al tatălui devine subiectul unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice referitoare la distribuția proprietății după
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]