16,557 matches
-
Nesolicitat Cerință obligatorie : Certificat constatator emis de oficiul registrului comerțului, / altele echivalente V.2.1. Persoane fizice/juridice străine Existența unei forme de Înregistrare și/sau atestare / apartenențădin punct de vedere Documente care dovedesc o formă de Înregistrare / atestare ori apartenența din punct de vedere profesional, În conformitate cu prevederile din țara În care ofertantul este stabilit. CAPITOLUL III DOCUMENTAȚIA DE ELABORARE ȘI PREZENTARE A OFERTELOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ profesional Solicitat Nesolicitat V.3. Situația economicoăfinanciară Autoritatea contractantăare obligația de a
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
ȘI PREZENTARE A OFERTELOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ V.2.1. Persoane fizice/juridice straine Existența unei forme de Înregistrare și/sau atestare / apartenențădin punct de vedere profesional Solicitat Nesolicitat Documente care dovedesc o formă de Înregistrare / atestare ori apartenența din punct de vedere profesional, În conformitate cu prevederile din țara În care ofertantul este stabilit. V.3 SITUAȚIA ECONOMICO - FINANCIARĂ V.3.1. Informații privind situația economicoăfinanciară Solicitat Nesolicitat Date cu privire la : rezultatul exercițiilor financiare pe ultimii 3 ani (de obicei, se
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
științele sociale nu are acces la altă lume decât la cea trăită, cea ale cărei elemente constitutive le-ar putea descrie. Pentru a le descrie trebuie să le înțeleagă. El trebuie (...) să participe la producția lor și această participare presupune apartenență"119. Or, tocmai această apartenență a cercetătorului, dar și a subiecților cercetați, sporește îndoiala asupra unei obiectivități totale. De pildă, există numeroase indicii care arată că subiecții chestionați și intervievați în cercetarea noastră privind fenomenul divinatoriu au dat răspunsuri "conforme
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la altă lume decât la cea trăită, cea ale cărei elemente constitutive le-ar putea descrie. Pentru a le descrie trebuie să le înțeleagă. El trebuie (...) să participe la producția lor și această participare presupune apartenență"119. Or, tocmai această apartenență a cercetătorului, dar și a subiecților cercetați, sporește îndoiala asupra unei obiectivități totale. De pildă, există numeroase indicii care arată că subiecții chestionați și intervievați în cercetarea noastră privind fenomenul divinatoriu au dat răspunsuri "conforme" cu presupusele așteptări ale operatorilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
eternității""200. Or, acest fapt nu diminuiază cu nimic din valoarea socială a practicilor divinatorii. Din contra, valoarea lor sporește atunci când performatorul aparține unei categorii sociale căreia mentalul social îi concede un anumit tip de relație cu cunoașterea. La limită, apartenența socială poate fi garanția atingerii unui anumit tip de cunoaștere prin practicile divinatorii: cunoaștere ascunsă, cunoaștere magică, cunoaștere adevărată etc. Capitolul 9 SPECIALIȘTII ACTULUI DIVINATORIU ȘI REPREZENTĂRILE LOR SOCIALE Dacă divinația este percepută ca o formă de cunoaștere, artă sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ședință de divinație și că practicantul era o țigancă. Aprecierile făcute cu privire la acest fapt sunt dintre cele mai diverse. Ele merg de la neîncredere, refuz și denigrare pănă la interes și acceptare. Uneori răspunsurile sugerează o anume identitate între practicant și apartenența etnică: "cea care mi-a ghicit era sigur țigancă"; "cu asta se ocupă țiganii" etc. 9.1.7. Preotul Este un alt specialist al sacrului care avea un rol deosebit în practicarea divinației în anumite societăți. Preoții sau preotesele templelor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mult aspecte de acest gen. Totuși, cei cu ambiții mai mari, intelectuale prezintă diplome universitare, doctorate, distincții, medalii, participări la congrese naționale și internaționale pe teme esoterice sau de vrăjitorie. Scriu tot felul de cărți și articole sau își dezvăluie apartenența la tot felul de asociații, organizații și ordine, comitete și sindicate 320. Iată, spre exemplificare, o astfel de carte de vizită: "Văzător, astrolog, radiestezist, președinte al Ordinului Consiliilor Psihice, Cavaler al Academiei Științelor Umane". În fapt, toate acestea repre-zintă artificii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din necesitatea afirmării personalității tinerilor în special; înclinația spre ritm a tinerilor, ca expresie a funcțiilor organismului uman (circulație, respirație etc.), condiționează programul zilnic bazat pe alternarea eforturilor cu odihna, exprimarea prin dans etc. tendința stabilirii de legături interumane (de apartenență la un grup). Motivația fiziologică derivă din faptul că fără efort fizic (deci fără mișcare, fără alternarea excitației cu inhibiția și supracompensarea) nu se poate realiza o creștere și o dezvoltare normală a organismului, care să conducă la o bună
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
privind acest climat. În permian viața plantelor a început să fie dominată de Glossopteris (ferigă arborescentă dezvoltată în mediu umed, în zone mlăștinoase). Resturile fosilizate de Glossopteris descoperite în Antarctica, America de Sud, Africa, India și Australia sunt o dovadă suplimentară a apartenenței la un corp de uscat comun a tuturor acestor mase continentale în permian. La sfârșitul permianului se înregistrează o încălzire climatică ce duce treptat la topirea calotelor glaciare din Gondwana, care devine, în cea mai mare parte, un deșert. Peninsula
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Fundamentul empiric al cercetării celor din Trinidad este că au o afinitate firească pentru Internet, cumva intuitivă, construită pe presupunerea existenței lor naturale, având predispoziție spre CMC108 în Cyberspace. Ei susțin că o ordine socială statuata nu poate scăpa transformărilor apartenenței cibernetice. Studiile etnografice ale lui Miller și Slater resping ideea unei distincții între real și virtual, care s-ar substitui unei apropieri la toate nivelele, demonstrând că acest mod de a scrie despre impactul Internetului pare chiar greșită pentru cazul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
nombre de suffrages qu'il importe de gagner au cours de la campagne"51. Analizând comparativ cele două domenii, marketingul comercial și marketingul politic, putem observa că cel de-al doilea prezintă similitudini cu primul prin: produs (reprezentat prin ideile candidatului, apartenența sa politică și candidatul el însuși), piața (clientela electorală -, dar este foarte dificil de a discuta despre așa ceva), consumator (pentru marketingul politic consumatorul este cetățeanul interesat de subiect), comercializare și profit (obținerea unor rezultate favorabile, respectiv succes electoral). În ceea ce privește analiza
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
au În comun se datorează itacismului, atunci faptul respectiv nu se transformă Într-un argument care să sprijine stemma. Dacă, pe de altă parte, ambii martori au auto ritate ortografică, o eroare comună provocată de itacism face probabilă explicarea prin apartenența la aceeași familie. Aceste două tipuri de erori indicative apar frecvent În textele extinse, astfel Încît cele două tipuri de relații pe care le implică pot fi demonstrate dincolo de orice Îndoială. Natura tradiției medievale implică, În cazul textelor relativ puțin
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
expun moduri în care se pot depista minciunile și mincinoșii (e.g. Ekman 1985, 1989) și, de asemenea, multe articole din revistele psihologice au ca temă legătura între capacitatea de a spune sau a depista minciuni și vîrstă, sex, clasă socială, apartenență etnică etc. Lipsesc însă studiile asupra modului în care copiii învață să deosebească minciunile grave de cele inofensive în mediul cultural în care cresc, și nici nu se menționează undeva cine le-ar oferi această importantă lecție. A învăța să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mărturiilor, Comitetul de revizuire a legii (1972:163-166) identifică motivele pentru care majoritatea membrilor acestei comisii considerau că jurămîntul judiciar ar fi trebuit înlocuit cu "intenția de a spune adevărul", un argument fiind că: pentru o persoană cu o anume apartenență religioasă stabilă este mai puțin probabil ca depunerea jurămîntului să constituie un imbold adițional de a spune adevărul. Pentru o persoană care nu are un statut religios clar, jurămîntul nu va avea nici o importanță. Numai cîțiva membri ai comisiei s-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și evaluarea minciunii diferă în funcție de domeniul vieții sociale; totuși, principalele considerații etice din occidentul creștin, cel puțin de la Sfîntul Augustin încoace, au fost de natură universală, în sensul că evaluarea morală a unei minciuni nu depinde de sex sau de apartenența socială, nici a înșelătorului, nici a celui înșelat. Se poate spune că această universalitate și-a atins punctul culminant în "imperativul categoric" al lui Kant. Însă există alte culturi și tradiții care nu se conformează acestui principiu universal, și chiar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
creștinism este oferit de Sfîntul Augustin, care atacă priscilianiștii (Deferrari 1952; cf. Forrester 1989:152) în anul 420 e.n. și în scurta sa lucrare De mendacio. Augustin a dezaprobat doctrina prisciliană care presupunea că era voie să se mintă în privința apartenenței religioase, pentru a proteja credința de cei din afară. Mai tîrziu, el s-a îndoit de claritatea tezei sale, însă, cu toate acestea, lucrarea a ajuns să fie un punct de reper în creștinismul medieval ca analiză a minciunii (Augustin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
beneficiază de avantajul de a trăi în sisteme sociale complexe, nefiind nevoiți să vîneze în savană. Revoluția agriculturii, care marchează sfîrșitul epocii vînătorii, a început cu zece mii de ani în urmă. De atunci, nenumărați oameni s-au bucurat de avantajul apartenenței la anumite forme complexe, flexibile și diversificate de organizare socială, care, spre deosebire de grupurile de insecte sociale, nu sînt complet rigide. În acest sens, toți membrii unei societăți sînt avantajați de abilitatea machiavelică, fără de care aceste societăți complexe s-ar destrăma
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
convenabilă, dar odată reușită, ea ar putea fi extinsă în alte zone funcționale în care statele cred că pot exista avantaje pentru toate părțile (Mitrany 1948:350-63). În dezvoltarea acestui argument, Keohane și Nye au explicat modul în care, prin apartenența la instituții internaționale, statele și-ar putea lărgi semnificativ concepțiile asupra interesului propriu, pentru a extinde sfera cooperării. Acceptarea regulilor acestor organizații nu numai că descurajează preocuparea îngustă pentru interesele naționale, dar slăbește și semnificația și atractivitatea suveranității statale (Keohane
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra societății moderne de state a reprezentat aspectul central al scrierilor lui Bull și Watson în anii '80. Întrebarea lor cheie era dacă diferitele civilizații aduse împreună de către expansiunea europeană au viziuni similare despre cum să mențină ordinea și despre apartenența la o societate internațională, mai degrabă decât la un sistem internațional. Pentru a răspunde acestei întrebări, este necesar să ne amintim lumea de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În acea epocă, erau patru ordini regionale internaționale dominante (cea chineză, cea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Casa Islamului (Dar al Islam) și Casa Războiului (Dar al Harb) între credincioși și necredincioși -, deși posibilitatea unui armistițiu temporar cu puterile non-islamice era permisă. Nu mai puțin angajate într-o viziune hegemonică asupra ordinii internaționale, puterile europene credeau că apartenența la o societate de state era imposibilă pentru aceia ce încă nu atinseseră standardul lor de civilizație (Gong 1984). Aceasta însemna că diferitele civilizații aparțineau unui sistem internațional în secolul al XVIII-lea. Odată cu expansiunea Europei, alte popoare au fost
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideal. Aici Linklater este puternic influențat de gândirea lui Kant, pentru care războiul era indubitabil legat de împărțirea omenirii în unități politice separate și cu propriile interese; de cea a lui Rousseau, care a remarcat în mod caustic că prin apartenența la o anumită comunitate de cetățeni, indivizii se transformă în mod necesar în inamici ai restului umanității; și de cea a lui Marx, care a văzut în statul modern o contradicție între interesele generale și cele private. Ideea centrală exprimată
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul" statului suveran "asupra loialităților, identificărilor și energiilor membrilor lui" (Connolly 1991: 479). Mijloacele multiple de apartenență și de interdependență și multiplicarea riscurilor globale ce există în modernitatea târzie complică simplismul diviziunilor binare între interior și exterior. Ideea lui principală este că obligațiile și îndatoririle depășesc în mod constant hotarele statului suveran. Suveranitatea, afirmă Connolly, "limitează prea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un stat ce trăiește în simbioză cu societatea sa și care nu este ușor de subminat. Eliminarea terorismului și limitarea protestelor violente erau sarcinile comunității "groțiene"... Invers, implicarea activă a Germaniei în evoluția normelor legale internaționale arată o concepție de apartenență la o comunitate "groțiană" internațională. Lipsa de preocupare a Japoniei pentru consecințele împingerii teroriștilor în afara granițelor și prezența sa internațională în general pasivă este bazată pe o viziune "hobbesiană" a societății statelor". (Katzenstein 1996: 153-4) Deși nu desconsideră în totalitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acest lucru să semnifice diferența dintre factual și ficțional. Însă această situație, după cum observă teoreticianul, este oarecum redundantă, iar N este susceptibil de a deveni o "instanță inutilă". Identitatea dintre A și P, precum și cea dintre N și P relevă apartenența instanțelor la registre diferite: A=P ("identitate juridică) și A=N ("identitate lingvistică"). În articolul polemic propriu-zis, constatăm că autorul real și concret relatează fapte și întâmplări pe care și le asumă în totalitate, devenind propriul său erou, în contrast cu personajul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe colaborarea stărilor sau națiunilor privilegiate: nobilimea În special maghiară patriciatul (orășenii bogați În special sași) fruntașii secuilor Din secolului al XIV lea românii sunt excluși din rândul stărilor privilegiate. În 1366 regele Ludovic I condiționează calitatea de nobil de apartenență la catolicism. Românii Își păstrează o autonomie relativă și organizare proprie În zonele mărginașe. În acest timp Însă aceste autonomii sunt tot mai restrânse. În 1437 se constituie Unio Trium Nationum. În secolui al XV lea Transilvania cunoaște o organizare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]