4,701 matches
-
Stăpânitorii mameluci ai orașului au pus capăt litigiului, izgonind amândouă părțile implicate din zonă și transformând locul în moschee. Creștinii au trebuit să se stabilească în Cartierul creștin, iar evreii s-au așezat într-o zonă relativ nelocuită, între Cartierul armean și Muntele Templului în sud-estul cetății. Acesta a fost începutul Cartierului evreiesc pe locul său de astăzi. Mărturiile din secolul al XV-lea despre Cartierul evreiesc sunt puține, dar se pare că așezarea evreilor se concentra în jurul zonei Sinagogii Ramban
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Cohen a respins cererea: „Este firesc faptul ca renovarea are drept menire revenirea colectivității evreiești din Orașul Vechi la vechea sa cinste, pentru ca evreii să aibă parte din nou de un cartier deosebit, al lor, alături de cartierele musulman, creștin și armean. Nu este în specificatatea acestor cartiere nici o discriminare inacceptabilă,fiecare obște având cartierul ei. În mod ironic, distrugerea Cartierului evreiesc a permis în cele din urmă și renovarea lui optimală:în primii ani de după război s-au efectuat prospecțiuni și
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
a era destinat să faciliteze trecerea directă între bisericile din nordul cetății către Biserica Nea din sud. Din epoca islamică veche nu au rămas aici vestigii deosebite, în schimb în epoca cruciaților cavalerii teutoni au construit aici două biserici, iar armenii au ctitorit o mânăstire.
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
lituaniană. A urmat apoi studii postuniversitare. În perioada 1956-1958 a lucrat ca redactor la revista "Literatūra ir menas". A publicat lucrări de critică literară și teatrală și a tradus opere literare ale unor scriitori ruși, norvegieni, francezi, germani, estoni, letoni, armeni, bulgari sau moldoveni (Nicolai Nekrasov, Mihail Lermontov, Henrik Ibsen, Heinrich Heine, Pierre-Jean de Béranger, Louis Aragon, Robert Desnos, Paul Éluard, Fransua Mono, Eženas Puatje, Victor Hugo, Debora Varendi, Paul Eric Puls, Arvas Metsas, Ion Druță, Silva Kaputikian, Stanka Penceva). Poeziile
Tatjana Rostovaitė () [Corola-website/Science/336830_a_338159]
-
Un călugăr grec bizantin pe nume Nikon "Metanoitul" (în ) a fost trimis de către Biserică în secolul al IX-lea să se răspândească creștinismul în zonele Mani și Tsakonia, care rămăseseră păgâne. (S-a spus, uneori, că el era de origine armeană sau un grec originar din Argos, dar și că ar fi fost născut în Pontus.) Sf. Nikon a fost trimis la Mani în a doua jumătate a secolului al IX-lea pentru a predica creștinismul către manioți. Deși manioții au
Peninsula Mani () [Corola-website/Science/336843_a_338172]
-
haine militare, cu ramuri de palmier în mâini. Sărbătoarea lor are loc pe 7 octombrie, iar în "Sacramentarium" al Papei Ghelasie li se atribuie o liturghie. Nomazii din deșert îl consideră pe Serghie ca un sfânt patron. Potrivit tradițiilor Bisericii Armene, Serghie, sau Sarkis, a fost venerat ca un general creștin în Armata Romană. El a fost martirizat împreună cu fiul său, Martyros, pentru mărturisirea credinței lor în Hristos. Sărbătoarea este precedată de o perioadă de trei zile de post. Prietenia strânsă
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
la București, pe 9 august 1840, deși "tradițional" se credea că ar fi fost născut pe 15 august ori pe 21 august, și fiind adesea greșit creditat ca fiind un nativ al Târgului Ieșilor Melik s-a identificat de origine armeană, găsind arborele său genealogic doar până la bunicul său, Ohan, un om al bisericii . Părinții lui Ioan M. Melik's fuseseră Arakel "Popovici" Melik, fiul lui Ohan, și soția sa, Maria Gedik. Ioan Mire a mai avut un frate, Gavril, și
Ioan Mire Melik () [Corola-website/Science/337267_a_338596]
-
(în armeană: Շշուկների մատյան) este un roman scris în intervalul 2003 - 2008 de Varujan Vosganian, scriitor și om politic român de origine armeană. Cartea a fost publicată în editura Polirom în 2009, fiind desemnată "Cartea anului" din partea revistei "România Literară". Ea este
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
(în armeană: Շշուկների մատյան) este un roman scris în intervalul 2003 - 2008 de Varujan Vosganian, scriitor și om politic român de origine armeană. Cartea a fost publicată în editura Polirom în 2009, fiind desemnată "Cartea anului" din partea revistei "România Literară". Ea este considerată una dintre cărțile de referință ale secolului al XX-lea, fiind deja tradusă în 15 limbi. "" a fost propusă pentru
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
inițiativei Festivalului Internațional de Literatură Berlin și Lepsiushaus Postdam (care au socotit "Cartea șoaptelor" cartea-simbol a luptei împotriva creimei de genocid), în data de 21 aprilie 2015, a fost organizată o "Zi mondială a lecturii," pentru omagierea victimelor Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman. Inițiativa a fost susținută de sute de oameni de cultură din întreaga lume, printre care Herta Müller, Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, Elif Shafak și mulți alții. În peste o sută de
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, Elif Shafak și mulți alții. În peste o sută de orașe din cca 40 de țări au fost prezentate pagini scrise de câteva dintre cele mai importante personalități ale culturii armene din ultimul secol. Un rol central l-a avut "Cartea șoaptelor", din care au fost prezentate capitolele șapte și opt în 21 limbi. Printre cititorii cărții se numără înalți demnitari ai lumii, cărturari, șefi de state, ca de pildă proaspătul
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
Joaquin Garrigos, a vrut să se convingă de asta și atunci l-am dus în cimitirul armenesc din Focșani unde, cu cartea în mână, a căutat - și a găsit - pe cruci numele personajelor din carte, inclusiv vestitul cavou unde bătrânii armeni ai copilăriei mele se adunau ca să vorbească despre abdicarea regelui Mihai, despre înăbușirea revoltei lui Imre Nagy din Ungaria sau despre uciderea lui Kennedy.” Personajele principale sunt: "Garabet Vosganian" - bunicul patern al autorului, care socotea că cea mai importantă este
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
sau despre uciderea lui Kennedy.” Personajele principale sunt: "Garabet Vosganian" - bunicul patern al autorului, care socotea că cea mai importantă este iertarea "Setrak Melichian" - bunicul matern al autorului, care socotea că cel mai bine e să uiți "Misak Torlakian" - justițiar armean, care socotea că răzbunarea este o datorie a fiecărui supraviețuitor al genocidului "Sahag Șeitanian" - cumnatul lui Garabet Vosganian și nașul de botez al autorului, una dintre figurile cele mai tragice ale romanului "Hartin Fringhian" - om de afaceri, supranumit "Regele zahărului
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
Cartea șoaptelor" mai toate maladiile secolului aceluia: războaiele mondiale, genocidul, totalitarismele de orice fel, lagărele de concentrare, gropile comune, exodul și apatrizii, ideologia utilizată ca instrument al autorității și căutarea zadarnică de sine. Este într-adevăr, vorba de tragedia poporului armean, dar este vorba și de tragedia altor popoare, este vorba de tragedia tuturor celor care au suferit istoria, în loc să o trăiască. Cartea șoaptelor începe într-un registru pitoresc, pe o străduță armenească din Focșaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
istoria, în loc să o trăiască. Cartea șoaptelor începe într-un registru pitoresc, pe o străduță armenească din Focșaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspăt prăjite și miresmele din cămara bunicii Arșaluis, printre bucoavnele și fotografiile bunicului Garabet. „Bătrânii armeni ai copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întâmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniștitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze de o traumă - a lor și a predecesorilor. "Cartea șoaptelor" a fost tradusă în 15 limbi. Lansările
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
un gest estetic superior, sublim. El Nacional (Venezuela) - Varujan Vosganian este, înainte de toate, un scriitor care a primit moștenirea unei memorii făcute din moarte și supraviețuire. La Nacion (Argentina) - "Cartea șoaptelor" este o operă foarte bine scrisă. Autorul întruchipează poporul armean printr-o tragică și complexă epopee. Pagina oficială a cărții - www.carteasoaptelor.ro Blogul autorului - www.vosganian.ro Filmul "Calea șoaptelor" Filmul " Când moartea întârzie să apară", care are la bază, ca scenariu, un fragment din "Cartea șoaptelor": Hartin Fringhian
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
a poștelor. Documente din arhivele Camerei de Comerț din Bagdad arată că 10 din cei 19 membri ai acestei Camere erau evrei. Orchestra Radiodifuziunii Irakiene din Bagdad număra un număr important de muzicanți evrei, alături de fiii altor minorități, ca cea armeană și asiriană.În vremea regelui Faisal I evreii erau reprezentați și de cinci membri ai parlamentului, iar mulți dintre ei ocupau posturi în administrație, ceea ce trezea resentimente în rândul populației musulmane majoritare. În anii 1920 a început și în Irak
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
a adresat tuturor minorităților etno-religioase arabofone din țară, socotindu-le, cel puțin în teorie, ca făcând parte din națiunea arabă, chiar și din punct de vedere "rasial". Sub stăpânire otomană, Manifestul din 1915 al Comitetului Revoluționar Arab se adresa „asirienilor”, armenilor și evreilor numindu-i "arabi de credință creștină și evreiască" și îi îndemna "să se alăture fraților lor musulmani". Nu ascultați de aceia care care spun că îi preferă pe turcii fără credință în locul arabilor de diverse religii; aceia sunt
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Turciei de a permite unor parlamentari germani să viziteze trupele germane staționate la baza aeriană de la Incirlik (sudul Turciei). Turcia, nemulțumită de o rezoluție adoptată de către parlamentul german în iunie care a recunoscut drept ''genocid'' masacrele comise în 1915 împotriva armenilor sub Imperiul Otoman, a refuzat accesul unor parlamentari germani la baza de la Incirlik. Incidente "diplomatice" americano-chineze Autoritățile chineze au introdus măsuri de securitate foarte stricte pentru summitul G20 de la Hangzhou, fără a scuti pe nimeni, nici pe consiliera pentru securitate
Summit G20. Obama, prima întâlnire cu Theresa May. Incident diplomatic chino-american by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104235_a_105527]
-
Cipru apărută la Editura Doxologia. Orele 19.00 - 20.30 - Pelerinajul „Calea Sfinților” - Procesiune cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și moaștele Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul (Se va ieși pe poarta de lângă Casa Nicodim - Strada I. C. Brătianu - Strada Cuza Vodă, Strada Armeană - Biserica „Sfântul Sava cel Sfințit” - Strada Costache Negri - Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” - Catedrala Mitropolitană). Orele 21.00 - 01.00 - Slujba de priveghere a Sfântului Apostol Andrei, combinată cu slujba Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul - Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană
Sfânta Parascheva. Vezi programul pelerinajului de la Iași () [Corola-website/Journalistic/105119_a_106411]
-
în perioada 16-20 mai 2017, Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște se va afla la festival. A fost selecționat să participe cu două reprezentații ale spectacolului „Othello”, după William Shakespeare, în regia lui Suren Shahverdyan, unul dintre cei mai apreciați regizori armeni din Europa. Scenografia este semnată de Mc Ranin și Raluca Frățiloiu. Othello - Liviu Cheloiu Prima reprezentație a piesei va avea loc joi, 18 mai 2017, de la ora 20:00, iar cea de-a doua, vineri, 19 mai 2017, de la ora
„Othello” la Festivalul Internațional de Teatru Clasic din Antalya by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105562_a_106854]
-
te roți, a te roți, a te roți până la vertij. Eu mă rotesc în felul meu și dumneavoastră, în felul dumneavoastră. Asta sunt și aceștia sunteți. Individualitatea mea, căutarea a ceea ce mă face unic, modul meu de lucru că indian, armean, canadian și om. Deci, modelați-vă individualitatea, rotiți-vă. Apoi, ne vom reuni. Dânsul este o mare reuniune și avem mai mult ca niciodată nevoie de ea, acum când lumea noastră pare să se piardă în ceea ce ne desparte. Celălalt
Ziua Mondială a Dansului, artă care aparține spiritului, este transcendență către absolut by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105560_a_106852]
-
37 se regăsește opera sub titlul Fată chaise longue. Opera este reprodusă în Adevărul literar și artistic din 26 mai 1935, sub titlul Sportiva. Valoare estimativă: 12.000 - 18.000 de euro. Lucrarea provine din colecția Krikor H. Zambaccian (1889-1962). Armean de origine, Krikor Zambaccian va fi beneficiarul unei educații alese, urmând Institutele superioare de comerț din Antwerp și Paris. Primul sejur în străinătate avea să coincidă și cu revelația picturii moderne franțuzești față de care Zambaccian va simți tot restul vieții
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
său banii necesari pentru achiziționarea unui peisaj. Atras de marii maeștrii contemporani lui, Zambaccian se apropie cel mai mult de arta lui Petrașcu și a lui Pallady, însă Andreescu, Luchian și Grigorescu vor disloca sumele cele mai însemnate din fondurile armeanului. În deceniul al patrulea al secolului trecut, începe achiziționarea de lucrări ale unor artiști francezi îndrăgiți, și anume: Delacroix, Courbet, Corot, Pissarro, Renoir, Sisley, Bonnard, Marquet, Matisse, Derain, Utrillo. Colecția Zambaccian, așa cum o știm și astăzi, în imobilul din strada
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
Premiul pentru cel mai bun film producției Houses Without Doors de Avo Kaprealian (Siria/Libano, 2016), motivând: “Într-o situație imposibilă, ne face să vedem imposibilul - de la balconul casei, ei privesc lumea întreagă. Ne face să simțim că sirienii și armenii reprezintă înteaga umanitate și ne redă încrederea în capacitatea cinema-ului de a ajuta toate ființele omenești și de a rezista în orice epocă”. Premiul Special al Juriului a revenit peliculei Attaque de Carmit Harash (Franța, 2016), pentru că “se așează
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]