4,796 matches
-
Eminescu, cel mai mare poet al Rom�niei, se n? scuse ? i el la Boto? ani. Că ? i Iorga, era de origine etnic? nerom�neasc? , numele original al familiei fiind Eminovici, cu r? d?cîni polonezo? ucrainene, s�rbe? ți, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incomplet? ? i superficial? de la 1848. Eminescu recuno? tea numai dou? clase pozitive �n Rom�nia: boierimea ? i, mai presus de orice, ?? r? nimea. Orice evolu? ie trebuie s? se bizuie pe ?? răni ? i s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pachetat, pachete de ? ig? ri, chiar ? i man? etele albe ale c? m??ilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urm? c?r? i, articole, conferin? e, piese de teatru, recenzii etc.109 ? eicaru �? i aminte? te c? �n 1919, colonia armean? din Bucure? ți i? a cerut lui Iorga s? scrie o istorie a na? iunii armene care urma s? fie prezentat? la Conferin? a de Pace. A fost de acord, dar a subliniat c? va cere un pre? mare. Delegă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
baza lor, Iorga scria pe urm? c?r? i, articole, conferin? e, piese de teatru, recenzii etc.109 ? eicaru �? i aminte? te c? �n 1919, colonia armean? din Bucure? ți i? a cerut lui Iorga s? scrie o istorie a na? iunii armene care urma s? fie prezentat? la Conferin? a de Pace. A fost de acord, dar a subliniat c? va cere un pre? mare. Delegă? ia armean? a crezut c? era vorba despre onorariu; le? a explicat imediat c? va lucra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bucure? ți i? a cerut lui Iorga s? scrie o istorie a na? iunii armene care urma s? fie prezentat? la Conferin? a de Pace. A fost de acord, dar a subliniat c? va cere un pre? mare. Delegă? ia armean? a crezut c? era vorba despre onorariu; le? a explicat imediat c? va lucra pe gratis, dar c? are nevoie de un stenograf cu experien?? , deoarece nu avea timp s? scrie cartea de m�n?. Dictarea unei istorii a poporului armean de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia armean? a crezut c? era vorba despre onorariu; le? a explicat imediat c? va lucra pe gratis, dar c? are nevoie de un stenograf cu experien?? , deoarece nu avea timp s? scrie cartea de m�n?. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, c�te trei ore pe zi timp de trei s? pt? m�ni i? a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, ? eicaru l? a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i? a vorbit despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
stenograf cu experien?? , deoarece nu avea timp s? scrie cartea de m�n?. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, c�te trei ore pe zi timp de trei s? pt? m�ni i? a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, ? eicaru l? a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i? a vorbit despre acea �miraculoas? carte� scris? de Iorga cu un dezinteres at�ț de nobil 110. ?eicaru �? i amintea de un episod care �l arăt? pe istoricul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, c�te trei ore pe zi timp de trei s? pt? m�ni i? a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, ? eicaru l? a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i? a vorbit despre acea �miraculoas? carte� scris? de Iorga cu un dezinteres at�ț de nobil 110. ?eicaru �? i amintea de un episod care �l arăt? pe istoricul Iorga �n ac? iune. El f? cea multe c? l?torii �mpreun? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceasta. C�nd Bulgaria a atacat Șerbia, Iorga a scris cu dispre?: �Doar rela? iile diplomatice mai pot face ceva�. Rom�nia are o singur? datorie: �S? fie gata�38. Iorga trebuia s? relateze despre ? i s? investigheze problemă masacr? rîi armenilor. Avea leg? turi str�nse cu numeroase comunit?? i armene din Rom�nia. A descris masacrarea armenilor de c? tre turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit �n Mesopotamia, despre copiii orfani r? ț? cînd luni �n ? ir f? r? p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu dispre?: �Doar rela? iile diplomatice mai pot face ceva�. Rom�nia are o singur? datorie: �S? fie gata�38. Iorga trebuia s? relateze despre ? i s? investigheze problemă masacr? rîi armenilor. Avea leg? turi str�nse cu numeroase comunit?? i armene din Rom�nia. A descris masacrarea armenilor de c? tre turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit �n Mesopotamia, despre copiii orfani r? ț? cînd luni �n ? ir f? r? p? rin? i ? i despre alte orori care au �nso? it
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pot face ceva�. Rom�nia are o singur? datorie: �S? fie gata�38. Iorga trebuia s? relateze despre ? i s? investigheze problemă masacr? rîi armenilor. Avea leg? turi str�nse cu numeroase comunit?? i armene din Rom�nia. A descris masacrarea armenilor de c? tre turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit �n Mesopotamia, despre copiii orfani r? ț? cînd luni �n ? ir f? r? p? rin? i ? i despre alte orori care au �nso? it masacrele. Iorga ? tia c? reprezentan? îi locali
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Banat. Să? îi au f? cut pace cu administra? ia rom�n?; ? vabii din Banat erau mai pu? în conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea german? �naintea venirii lui Hitler la putere. Există un num? r mic de greci, armeni sau ț? țări �n Dobrogea, unde se vor stabili arom�nii (rom�nii din regiunile Greciei); r? m?seser? c�teva grupuri izolate de s�rbi �n Banat ? i de austrieci ? i polonezi �n Bucovina. ?iganii puteau fi g? și? i pe tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebuie s? ne a? tept? m la nimic din partea rom�nilor! � Iar �n anii �30, speran? a evreilor se va spulberă definitiv. Evreii s? au retras �n cadrul Kahal? ului, Comunitatea evreiasc? , ? i s? au refugiat �n religie. �Falansterul evreiesc, ca ? i cel armean, s? l??luie? te �n interiorul religiei�, remarcă Iorga 127. Majoritatea evreilor rom�ni s? au �nchis �n interiorul ghetourilor lor ? i au continuat s? aib? pu? ine lucruri �n comun cu spiritul tradi? ional al ?? rîi. Nu se sim? eau bineveni? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scrisese despre coresponden? a diplomatic? a Regelui Carol I, R? zboiul pentru independen? a Rom�niei (Bucure? ți, 1927). A scris apoi Scurt? istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul preg? țiț de Iorga pentru armeni �n timpul Conferin? ei de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga �n perioada aceasta ilustreaz? dezgustul s? u fă?? de politicianism ? i de Suprafanar men? inute �n via?? de un proces pseudodemocratic ? i de partidele democratice, a? a cum demonstreaz? el �n Din originile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bulgariei, Iorga a f? cut urm? toarea afirmă? ie: �Italia a luat �n Balcani locul Austriei. S�nt �ndr? gostit de Italia, dar cel mai mult ? în la autonomia ?? rîi mele�. �n Fran? a s? a �nt�lnit cu reprezentan? îi comunit?? îi armene. �i consideră pe armeni ca fiind o �minoritate prietenoas? �. A declarat totu? i limpede c? Rom�nia le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru c? bunele rela? îi cu Turcia erau de interes na? ional pentru rom�ni76. S?a �nregistrat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? cut urm? toarea afirmă? ie: �Italia a luat �n Balcani locul Austriei. S�nt �ndr? gostit de Italia, dar cel mai mult ? în la autonomia ?? rîi mele�. �n Fran? a s? a �nt�lnit cu reprezentan? îi comunit?? îi armene. �i consideră pe armeni ca fiind o �minoritate prietenoas? �. A declarat totu? i limpede c? Rom�nia le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru c? bunele rela? îi cu Turcia erau de interes na? ional pentru rom�ni76. S?a �nregistrat �n ace? ți ani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Italia, dar cel mai mult ? în la autonomia ?? rîi mele�. �n Fran? a s? a �nt�lnit cu reprezentan? îi comunit?? îi armene. �i consideră pe armeni ca fiind o �minoritate prietenoas? �. A declarat totu? i limpede c? Rom�nia le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru c? bunele rela? îi cu Turcia erau de interes na? ional pentru rom�ni76. S?a �nregistrat �n ace? ți ani o oarecare evolu? ie pozitiv? a rela? iilor dintre Rom�nia ? i Ungaria. Fostul prim? ministru al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuse �n mai multe r�nduri gesturi prietene? ți fă?? de ei. Dup? venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o pozi? ie violent? �mpotriva intruziunilor naziste �n Rom�nia prin intermediul minorit?? îi germane. Celelalte grupuri etnice mai pu? în numeroase (armeni, greci, turci, slavi etc.) erau considerate de el drept �minorit?? i prietenoase�. Ele erau acceptate de c? tre Iorga nu conform contribu? iei lor, ci �n func? ie de loialitatea lor fă?? de Rom�nia. Este interesant faptul c? Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i-am recunoscut, așteptînd să le vină rîndul la vot, la cabină, la ștampilă, așteptau răbdători, murmurau și dădeau, persuasivi, din mîini, puneau, vorba aia, țara la cale... 1 iunie De cîte ori îl văd trecînd pe sub ferestrele atelierelor din Armeană întruchipare dureroasă a tăcerii interogația retorică își face imediat loc, plină de indicibilă răzvrătire: pictorii sînt muți? Da. Or fi. Așa li s-a spus întotdeauna. Or fi muți pictorii, dar cîțiva din ei s-au născut să vorbească și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întîrzia. I se rezervase panoul și era așteptat. Momentul delicat al jurizării. Apărea. O compoziție imensă, un Crist apocaliptic. Stupoare și derută. Cine avea curajul să intervină, să-l refuze? Îl văd cum trece orgolios tăcut pe sub ferestrele atelierelor din Armeană. Unde se duce? Spre ce loc numai de el cunoscut îl poartă pașii din ce în ce mai întîrziați? Barba albă, apostolică, răspîndește în jur atîta respectuoasă tăcere; aud cum pocnește lespedea în Turnul Goliei. Acest pictor a strigat. 3 iunie La doi-trei ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rînd să pictez o oră și în seara de revelion. Devreme, pe la șase, șapte, cînd orașul începe să zuruie și să înnebunească. Un fel de mică superstiție: s-o termin în plin, s-o încep în plin. Clădirea Atelierelor din Armeană, pustie: care maestru să mai vină într-o seară ca asta? Mă dezbrac la piele, îmi trag pe frunte basca neagră Rembrandt și-ncep să lucrez. Ce? Reluasem, cu o zi înainte, un "strigăt", cel cu orbul care-și apără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndoaie c-o mînă sigură sub sărut. Cîteva secunde ea se liniștește, apoi totul reîncepe. Ger? Nu. 1 martie Răzvrătitul Boușcă trecea, în ultimii lui ani, zilnic, la aceeași oră, la aceeași jumătate de oră, pe sub fereastra atelierului meu din Armeană. Avea o țintă precisă. Care? Înalt, drept, cu mîinile la spate, barbă albă, de mucenic întîrziat printre noi, își urma aceeași, imperturbabilă, cadență. Nu vorbea cu nimeni. Răspundea doar vag la salut. Am îndrăznit într-o zi să-l întreb
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
elisabetan. Ce față avea Blehan! Ce grimasă fantastic de mobilă! La rîndu-mi, eram și eu bun, jucam adică rolul celui care crapă de rîs, dar nu rîde. În scenariu, cum ar veni. Ce noapte! Mai alaltăseară, ies din atelierul din Armeană, cu gînd să-mi fac rondul de noapte, vorba lui Rembrandt. La Teatru, lume de pe lume. Intru. Comedie bulevardieră cu Horațiu Mălăele. Sală ticsită, rîs în cascade. Mălăele (în sfîrșit un actor care, sub mască nătîngă, e mereu sclipitor de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vernisaj al Bienalei de la Dalles, în rest, la atelier sau, cu șevaletul în spinare, pe Valea Prahovei, ori aici, în Bucium, în ținută de lucru (într-o astfel de ipostază e și în fotografia prinsă pe peretele atelierului meu din Armeană, alături de cea deja pomenită, a lui Petru Comarnescu: cămașă cu mîneci suflecate, în față paleta cu mirificele culori, în spate o "relicvă" palladyană, Paravanul lui Pallady (cum avea să-și intituleze una din propriile compoziții, față boieresc expresivă, pipă). Pictor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mi se mai deschisese, nu veni la mine, du-te la Pallady!" Cu modestia autentică a creatorului onest, care știa că dincolo, la Palat, era deschisă colosala Retrospectivă Pallady. Zilnic la aceeași oră, opt, îl văd trecînd în jos, pe Armeană. Costum impecabil, cravată, pălărie. Știu încotro se îndreaptă. Se va opri în dreptul tarabei cu morcovi și va cere, invariabil: un kil, fiți amabil! 7 septembrie Sînt, pare-se, locuri stigmatizate. Cel puțin așa ne par nouă. Unul din acestea e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale manelelor, împingîndu-ne tot mai tare spre buricele sudului. Ferice de mințile retrase în recluziunea înțelepciunii și absente la vacarmul de-afară. Am încercat (recunosc) să le evit, înfundîndu-mi chiar urechile cu vată, dar... Prin geamurile duble ale atelierului din Armeană continuau să răzbată stridențele acestei lumi noi românești. De nerecunoscut. Mi-e dor de "iarna" aceea de demult, pictată de Craiu: om și cal, în același pas, prin zăpada proaspătă, grea, purificatoare. Eterna zăpadă a pămîntului românesc. Alintării lui Arthur
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]