5,033 matches
-
biscuiți și apoi dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. Între timp punem la fiert 1,5 l de lapte, iar în jumătate de litru de lapte dizolvăm șaisprezece linguri de zahăr, patru pachete de budincă de zahăr ars și trei linguri de făină de grâu. Amestecăm bine, iar când clocotește laptele, adăugăm compoziția din budincă și fierbem două - trei clocote, dăm vasul deoparte și adăugăm cinci gălbenușuri bătute, apoi turnăm compoziția peste mere și dăm din nou la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din albușuri și dăm iarăși la cuptor până se întărește puțin albușul. Se lasă la rece timp de 12 - 14 ore, apoi se taie cuburi mari și se servește cu decor din peltea sau dulceață de fructe. BUDINCĂ DE ZAHĂR ARS Un pachet de felii de pâine prăjită se rupe bucățele, apoi se pun într-un vas peste care turnăm un sirop făcut din: 200 gr. de zahăr ars stins cu 300 ml de apă. Separat într-o cratiță fierbem o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
servește cu decor din peltea sau dulceață de fructe. BUDINCĂ DE ZAHĂR ARS Un pachet de felii de pâine prăjită se rupe bucățele, apoi se pun într-un vas peste care turnăm un sirop făcut din: 200 gr. de zahăr ars stins cu 300 ml de apă. Separat într-o cratiță fierbem o cremă dintr-un litru de lapte, trei linguri de amidon și o esență de lămâie. Lăsăm crema să dea două - trei clocote și dăm deoparte. Într-un vas
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
căptușim vasul cu zahărul topit. Așezăm merele în vas, turnăm 100 ml de vin alb și dăm vasul la cuptor. Pe fiecare măr punem un cub de unt și puțin zahăr. NUGAT CU SOS DE ZMEURĂ 200 gr. de zahăr ars, amestecat cu 200 gr. de nucă și câteva fructe confiate ( caise tocate sau coji de portocale ) - acestea le glasăm cu zahăr ars; 200 gr. de smântână bună bătută frișcă fără zahăr ținem la rece. Se mai pun patru albușuri bătute
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
măr punem un cub de unt și puțin zahăr. NUGAT CU SOS DE ZMEURĂ 200 gr. de zahăr ars, amestecat cu 200 gr. de nucă și câteva fructe confiate ( caise tocate sau coji de portocale ) - acestea le glasăm cu zahăr ars; 200 gr. de smântână bună bătută frișcă fără zahăr ținem la rece. Se mai pun patru albușuri bătute spumă cu 300 gr. de zahăr și vanilie. Amestecăm nuca glasată, fructele glasate cu albușul bătut spumă tare și frișca rece. Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se servește pe farfurie astfel: două felii de kiwi, patru - cinci boabe de zmeură, două linguri de sos de zmeură peste care răsturnăm din caserolă nugatul, iar deasupra punem două frunze de mentă. PERE CU SOS DE CARAMEL - DE ZAHĂR ARS Șase pere curățate, tăiate în două, opt linguri de zahăr, 200 gr. de smântână, un plic de zahăr vanilat, 100 gr. de unt. Ungem un vas cu 50 gr. de unt, în el punând perele cu mijlocul în sus și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi acoperiș și glazură. PRĂJITURĂ CARAMEL (1) Se frământă un aluat din 3 pahare de făină, 4 linguri de smântână, 1 pachet de margarină, 1 gălbenuș și puțină sare, din care se formează foi subțiri. Crema - 1 pahar de zahăr ars, stins cu 1 pahar de lapte, 1 pahar de zahăr, 50 g unt și 2 linguri de făină. Se fierb toate și, cât e călduță, crema se întinde peste foi; se glasează totul cu cremă, iar deasupra se pun toate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lapte, după care se dă tava din nou la cuptor. După ce s- a copt, se taie cu un pahar în formă de semilună, apoi se pun pe tavă una lângă alta ca să se usuce albușul. KRANTZ 4 linguri de zahăr ars se sting cu 5 linguri de apă clocotită. După ce s-a topit zahărul, se adaugă 200 g miere, 150 g nuci măcinate, 50 g cacao, 250 g unt sau margarină, 200 g zahăr și un plic de zahăr vanilat. Le
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu o cremă făcută din 4 linguri de margarină, 4 linguri de zahăr pudră și 2 linguri de ness. Deasupra, compoziția se unge cu 3 linguri de gem de caise și, după dorință, presărăm cu nucă măcinată. PRAJITURA DE ZAHAR ARS Crema - se pune la ars până se rumenește zahăr 250 g, apoi se adaugă 150 g unt și se mestecă mereu pe foc. Când s-a topit, se pune treptat untul și 2 linguri de făină, se adaugă 250 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
toarnă peste untul frecat și se adaugă și nugaua de alune măcinată (nuga se face curățind alunele de coajă, apoi se așează pe o farfurie de tablă care a fost mai întâi unsă cu grăsime; peste ele, se toarnă zahărul ars, iar după ce s-a răcit, o măcinăm ca să o amestecăm în cremă). Formăm prăjitura cu cremă, în așa fel încât să rămână pentru ultima foaie de deasupra mai multă cremă în care să înfigem felii de migdală tăiată și îi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
fel încât să rămână pentru ultima foaie de deasupra mai multă cremă în care să înfigem felii de migdală tăiată și îi dăm forma unui arici cu țepi. La colțuri, lăsăm fără țepi și facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lasă la răcit. Se freacă cu un făcăleț și când își schimbă culoarea, adăugăm câte puțină zeamă și coajă de lămâie. Se freacă până devine o pastă catifelată. Se pune la borcane și se leagă cu celofan. ȘERBET DE ZAHAR ARS Într-o cratiță punem 300 g zahăr la ars, după care se stinge cu 2 pahare de apă. După ce s- a topit acest sirop, se pune peste el 1 kg zahăr, apoi se topește la foc moale, după care se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
DE ZAHAR ARS CU CACAO Punem într-o cratiță 200 g zahăr la ars; separat batem spumă 10 ouă cu 300 g zahăr, apoi adăugăm un plic de zahăr vanilat și o tablă de ciocolată topită. Punem compoziția peste zahărul ars și dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. Se servește rece, odată cu frișca. CREMĂ DIN LAPTE PRAF Se fierb 200 g zahăr cu un pahar de apă și 3 linguri de cacao până se face o cremă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de tocat carne, alternativ cu 2 lămâi tăiate felii, apoi amestecăm cu 500 g margarină. Se umplu foile, după care se presează bine, iar la final se dau la rece. CREMA PENTRU FOI DE NAPOLITANA (5) O cană de zahăr ars caramel se răstoarnă pe marmură și se răcește. După aceea, se pisează și se amestecă cu 300 g unt frecat spumă, iar la final, se umplu foile. CREME PENTRU PRĂJITURI Crema pariziană - 5 ouă se bat spumă, apoi, separat, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
90,5 grade. Capsăm sticlele, le lăsăm la macerat timp de 3 săptămâni, apoi se poate servi. Această băutură se servește cu tot cu fructe. BERE DE CASA 30-35 l de apă, 200 g cafea, 2 bucăți de porumb, 1 kg orz ars, 2 kg zahăr, puțin hamei Se fierb în clocot timp de trei ore. După ce s-a răcit, se adaugă zahărul și drojdie cât o nucă, se amestecă bine, se pune în butoi, se fixează capacul și se dă la rece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în sticle bine închise și punem data, apoi le depozităm în cămară. SOCATĂ 14 flori de soc, 10 l de apă rece, o lămâie - coajă și zeamă, o linguriță de sare de lămâie, o linguriță de oțet, 100 g zahăr ars și 1 kg zahăr Se amestecă timp de 2 zile. Se filtrează și se pune în sticle de 2 l, în care se adaugă câte 2-3 stafide. VIN FIERT Se pun la fiert 1 l de vin natural, 300 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Sportivul MBA s-a întors la ascensor și a apăsat din nou pe butonul care indica „jos”. Ușile s-au deschis, dar de data aceasta a fost întâmpinat de o mare de flăcări. Auzea țipete și simțea miros de carne arsă. Înainte de a apuca să închidă ușile a fost înșfăcat de un demon uriaș care l-a târât în infern. Înfricoșat de această turnură, a strigat disperat: „Ce s-a întâmplat cu plaja?”. Demonul i-a răspuns vesel: „Atunci erai un
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
tratat de glorie poemele sunt ca niște definiții lirice. Unele se pot cita în întregime: „eu vin către voi tulbure și bolnav/ clătinându-mă de porunca pe care o port/ apropiați-vă cu ochii în palme// precum cerșetorii cu degetele arse/ de monedele calpe și întrebați-mă / prin coarnele berbecilor / sacrificați după ce au rodit lâna de aur” (Cerere de grațiere) sau: „atârnat printr-o pedeapsă între un ceas / mai treaz și altul mai de somn / șpagat de o durere verde / aștept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
1882; o ediție, din 1888, a fost distinsă cu Premiul „Botta” al Academiei Franceze), romane (Die Hexe, 1882, este inspirat de o statuie a sculptorului german Karl Cauer) și legende. Prozele din Pelesch-Märchen (1882), cum sunt Vârful cu Dor, Piatra Arsă, Jepii, Caraiman, Peștera Ialomiței, Omul, Valea Cerbului, Cetatea Baba, Ceahlău, Valea Rea, sunt caracterizate drept „trăsături care o încorporează în chip unic literaturii naționale” (D. Caracostea). Între meritele pe care istoria trebuie să i le recunoască poetei și prozatoarei va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
se distinge pe cultura de bacterii porțiuni unde bacteriile nu se dezvoltă. Această energie negativă se denumește de către Inginer Constantin Cojocaru semnal radiestezic. S-a observat că acest tip de semnal mai sunt produse de unele grinzi de beton, cărămizi arse catorită unor tensiuni apărute în interiorul lor, izvoare subterane, etc.. Cu cît blocul turn este mai înalt cu atît tensiunile apărute în structură sunt mai mari și semnalul patogen este maiputernic. Cel mai bun material de construcție sunt cărămizile de lut
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fost respinse când de Sankt Petersburg, când de Constantinopol. 390 La 30 noiembrie escadra lui Osman pașa, adăpostită în acest port, a fost atacată de forțele superioare ale amiralului Nahimov. Consecințele au fost dureroase: patru mii de morți, orașul Sinope ars. O singură navă turcă, vaporul Taif, a putut scăpa. Ibidem, p. 132. 391 Ibidem, p. 135. 392 Pentru amănunte cu privire la acest război, a se vedea și E. V. Tarle, Războiul Crimeii, Ed. de Stat pentru Literatură Științifică, București, 1952, passim
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
că limba este un organism viu care se transformă sub asaltul informațiilor și conceptelor noi, dar chiar să ne "focusăm pe taskurile jobului și să fim determinați să aquiesăm, ca să fim cool", la stereotipurile romglezei tuturor vacilor boite, cu creierii arși de Cosmopolitan parcă e prea mult. Sumarizând, ar face sens să le administrăm câte o corecție fizică tuturor acestor chirițe proaste și needucate care poluează spațiul lingvistic decent și corect pe care ar trebui să-l cultivăm cu toții. (Se-nțelege
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
îl ruga să găsească o soluție în vederea transferului meu în oraș pentru a nu-mi pierde mințile, asemeni altor absolvenți împinși la ratare de neiertătorul și criminalul sistem educațional al timpului, la școală de patru clase din cătunul țigănesc Balta Arsă, unde mă trimisese cinismul activiștilor de la București care inventaseră sistemul "repartiției zonale", pe liste separate, și care luaseră postul meu din Botoșani pentru o protejată a doamnei decan Zoe Petre. Despre restul imaginilor interesante pentru a configura interior screenig-ul domnului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe pictorul de război. Urma să fie omorât peste o clipă, iar Faulques știa. Și cel ce urma să-l omoare știa. Problema erau sentimentele bărbatului care urma să fie executat. Chipul lui, pe care pictorul Îl Întărise cu umbre arse și albastru de Prusia, ca să-i accentuze colțurile și racursiurile, era descompus de groază, dar nu era Întors către călău, ci spre privitor, pictor ori cine asista la scenă. Și asta nu se potrivea, a Înțeles Faulques. Nu teroarea trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lucruri adunate ca Într-o dugheană de haine vechi, rămășițe de viață absente, pe care timpul le azvârlea la picioarele ei: ruine, moloz, scheletele unor clădiri Înnegrite care se profilau pe ceruri sumbre, draperii sfâșiate, faianță spartă, dulapuri pustii, mobile arse, cartușe goale, urme de șrapnele pe ziduri. Acesta fusese timp de trei ani rodul muncii ei, mereu În alb-negru, antiteza scenelor de artă ori de modă pe care le fotografiase ori a căror protagonistă fusese Înainte; a culorii, luminii și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]