5,357 matches
-
resemnat în sondaje, în timp ce procentele pierdute de coaliția la putere se scurgeau pe lângă el, direct la Vadim Tudor și Gigi Becali. Până într-o zi, când a murit mătușa Tamara. Presa a refuzat să creadă în spiritul întreprinzător al acestei bătrâne de 95 de ani, care a dat lovitură după lovitură pe piața imobiliară, pentru a lasă apoi întreaga avere familiei Năstase. După 300 de articole, autoritățile au declanșat în sfârșit o anchetă. Năstase a luat o înaintea dușmanilor săi din
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să moară ca să-l cruțe pe iubit de lacrimi! Asemănătoare este povestea cu fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care o ignoră, așa că moare de dragoste. Mama ei o plânge atât de mult, încât fusele ei lucesc de lacrimi, fusele încă se cred crengi de salcie la ceasul când roua dimineții le udă. Mama
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu copila ei. Apoi se duce la Radu, care urmează să se însoare, și-i spune: Moartea mi-a dezvăluit că fata mea va arde în mormânt în ziua nunții tale". Căci Moartea îi spusese asta. iar Radu îi dă bătrânei o floare, spunându-i: "Arunc-o pe mormântul fetei tale și mă va uita". Bătrâna se hotărăște s-ăl omoare pe Radu cu un fus dat de Moarte. Dar fiica ei o oprește: "Dacă Radu moare, mi-a plăcea moartea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spune: Moartea mi-a dezvăluit că fata mea va arde în mormânt în ziua nunții tale". Căci Moartea îi spusese asta. iar Radu îi dă bătrânei o floare, spunându-i: "Arunc-o pe mormântul fetei tale și mă va uita". Bătrâna se hotărăște s-ăl omoare pe Radu cu un fus dat de Moarte. Dar fiica ei o oprește: "Dacă Radu moare, mi-a plăcea moartea; dar acum îmi place viața și-mi pare rău după viață și îmi place pământul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
barba mea. Ea, maică, că mi-a ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că și-i crește Și de coaste mă ciupește". Bătrâna aleargă îndată la cârciumă, ia o cofă de vin și-o aduce la fereastră. Cobea o apucă, o golește lacom, apoi o azvârle cu putere în stradă, omorând un hoț care trecea pe acolo. Apoi o sfătuiește pe mama sa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
e strujită, La tulpină văruită, Pentru Corbe-al tău gătită. Babo, am mai îngrijit Lăutari de i-am tocmit, Lăutari de București, Pe galbeni împărătești, Cu papucii gălbiori, Cu ceacșirii roșiori, Când îi vezi te înfiori Și te cutremuri să mori!". Bătrâna se duca la închisoare și-i repetă aceste vorbe lui Corbea, care se înfurie, spunând: "Ci taci, maică, la naiba, Că așa e femeia: Poale lungi și minte scurtă, Judecată mai măruntă, Cap legat, inima-ncinsă Și de minte necuprinsă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ce zboară-n vânt Cu penele zugrăvite, Cu boturi de pietre scumpe, Cu picioare gălbioare Și de sânge roșioare. Ei pe mine s-or lăsa, Cu carnea-mi s-or sătura, Cu sânge s-or adăpa: Iată, maică, nunta mea!". Bătrâna își dă cu pumnii în cap. Fiul continuă: "Lasă, maică, bocetul, Ca să nu-ți pierzi cumpătul. De vrei, maică, eu să scap, Du-te iute și degrab' Du-te-n țara Moldovii, Du-te la grajdul Corbii, La groapa cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Cum n-am văzut de când sînt. Și cu el de te-ei întoarce, Să vii la oraș încoace, Cu roșul legat de frâu, Cu frâul legat de brâu. ................................... Du-te, maică, și să vii, Că tot oi fi printre vii". Bătrâna pleacă. Răscolește gunoiul cu o sapă, descoperă un zid, apoi patru uși de stejar pe care trebuie să le descuie. Roșu era încă sub pământ o orbește cu frumusețea lui. îi pune în jgheab jăratec și apă rece, îl spală
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și apă rece, îl spală cu vin, îl acoperă cu cioltarul de argint și nu uită pernița brodată. Roșu spune: Că v-o fi, babo, păcat, Aici de când m-ați băgat; Că mi-am intrat tretior Ș-acuma ies bătrâior". Bătrâna îl ia de frâu și scoate afară. Roșu trage în piept vântul călduț al serii, plin de trilul păsărilor; își umple ochii cu priveliștea câmpurilor, munților și pădurilor peste care apune soarele și scoate un nechezat mândru care face să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
al serii, plin de trilul păsărilor; își umple ochii cu priveliștea câmpurilor, munților și pădurilor peste care apune soarele și scoate un nechezat mândru care face să se dărâme casele dimprejur. Apoi așteaptă. Stăpânul lui nu vine la această chemare. Bătrâna, ținându-l de frâu, îl duce spre oraș. Apropiindu-se, calul nechează, palatul cel vechi se cutremură, iar boierii își spun între ei: "Parc-ar fi scăpat Corbea!". Când o văd pe bătrâna care aduce calul, îi spun: "Nu ți-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Stăpânul lui nu vine la această chemare. Bătrâna, ținându-l de frâu, îl duce spre oraș. Apropiindu-se, calul nechează, palatul cel vechi se cutremură, iar boierii își spun între ei: "Parc-ar fi scăpat Corbea!". Când o văd pe bătrâna care aduce calul, îi spun: "Nu ți-e Roșul de vânzare, Să-ți dăm galbeni și parale, Ori să faci d-un schimb cu noi, Pentru unul să-ți dăm doi, Ți-om plini până la trei? Nu mi-e Roșul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dăm doi, Ți-om plini până la trei? Nu mi-e Roșul de vânzare, Nu mi-e Roșul de schimbare, Ci-mi este de dăruială Cui o da pe Corbe-afară! Du-te, babo, la naiba, Nu ți s-ar plini vorba!". Bătrâna își vede de drumul spre închisoare, fără să le răspundă. "Foicică ș-o lalea..." Corbea îi spune mamei să meargă la curte. Ștefan stă pe tron în mijlocul boierilor. Văzând-o pe bătrână, bate din palme și poruncește pe loc supliciul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la naiba, Nu ți s-ar plini vorba!". Bătrâna își vede de drumul spre închisoare, fără să le răspundă. "Foicică ș-o lalea..." Corbea îi spune mamei să meargă la curte. Ștefan stă pe tron în mijlocul boierilor. Văzând-o pe bătrână, bate din palme și poruncește pe loc supliciul lui Corbea. Sprijinit cu coatele pe fereastră, el se uită la calul cel frumos, măcinat de dorință și cu barba tremurându-i. îi trimite pe boieri să ceară animalul, dar bătrâna spune
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe bătrână, bate din palme și poruncește pe loc supliciul lui Corbea. Sprijinit cu coatele pe fereastră, el se uită la calul cel frumos, măcinat de dorință și cu barba tremurându-i. îi trimite pe boieri să ceară animalul, dar bătrâna spune: "Ci-mi este de dăruială Cui mi-o sta pe el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-auzea Și din palme că-mi bătea Poruncă la slugi dedea Ca
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște flori necunoscute, împodobite cu toate culorile curcubeului. Este sălașul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care se prăpădea de dragoste pentru fata Genarului. Aceasta îi arată cum să găsească un cal cu șapte inimi, pe când calul tatălui ei avea numai două inimi. Ajutat de împăratul țânțarilor și de împăratul racilor, el reușește să scape de bătrâna vrăjitoare care-și decapita victimele și le înfigea capetele în niște țărușe. Rămăsese liber un țăruș, care se clătina și zicea: "cap! cap!". Vrăjitoarea se gândea să pună acolo capul lui Făt-Frumos. Dar acesta izbutește s-o omoare și să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fraților de cruce și numeroase detalii de culoare locală românească. Voi analiza aici o altă poveste de același gen, o dramă imaginară a forțelor naturii. Un bătrân sărac și buna lui soție, triști că nu au copii, adoptă un purcel. Bătrâna îl spală, îl sărută, îi dă cu untură pe la încheieturi, îl trage de nas ca să nu se deoache, așa cum se face cu copiii nou-născuți. Împăratul vecin o promite pe fiica sa celui care va izbuti să ridice un pod de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
necuvântătoarele ce nu știu să se prefacă. Am avut și am prieteni buni printre animale și suferințele lor mă sfâșie adânc. În perioada în care am scris Cine adoarme ultimul nu a lipsit de lângă mine, nici măcar preț de o virgulă, bătrâna și micuța mea pechineză - Laie pe numele ei cam băiețesc. Cocoțată pe masa de scris, totdeauna la câțiva centimetri de mâna dreaptă, a vegheat cu discretul ei sforăit așternerea fiecărui rând. A albit mult, ochii - în ciuda tratamentului - își pierd treptat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
văzut că pe imdb biografia sa începe cu... „fiul lui... „. Sigur, e nasol și extrem de complicat să fii „al cuiva“ așa de celebru; dar, după o vreme, mie subiectul de tabloid îmi sună ca o stupiditate redundantă. Sunt suficient de bătrână, cred, ca să-mi fi devenit complet indiferent nu doar că e fiul unui actor de care am fost fermecată în copilărie (în Idiotul ori în Din jale se întrupează Electra); pentru ca apoi să mă exaspereze la televizor; ba chiar mie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în geam, ca-ntr-o ramă? Nu. Și iată tabloul: portret de sibian în maiou albastru, cu lanț de aur la gât și telecomanda în mână. Celelalte ferestre-s pustii. Doar undeva sus, la un geam fără sclipici, stă o bătrână cu batic, încadrată de două fantome de flori. Cum, necum, tristețea din tabloul autentic are legătură cu perechea de berze care stă pe un horn în Piața Mare. Au dat cu laserele colorate pe bietele păsări la premiile MTV până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
a reținut cineva cercul, circularitatea despre care vorbește Nabokov în lecția despre Gogol?) nu face altceva decât să se afunde în acel teritoriu viermănos care l-a produs pe Cicikov. Haide să intrăm în seara aceea aparent liniștită de la serata bătrânelor Kate și Julia: vânzoleală mare, serata a și început, iar Gabriel și doamna sa nu au ajuns. Nu le stă în fire să întârzie. Camera prinde cu detașare agitația amuzantă a bătrânelor. Detașarea e lecția dată de Henry James literaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
intrăm în seara aceea aparent liniștită de la serata bătrânelor Kate și Julia: vânzoleală mare, serata a și început, iar Gabriel și doamna sa nu au ajuns. Nu le stă în fire să întârzie. Camera prinde cu detașare agitația amuzantă a bătrânelor. Detașarea e lecția dată de Henry James literaturii. Intră cuplul. Se fac glumițe (doamnei îi ia trei ore să se îmbrace, lucru pe care domnul îl uitase, se pare) - afară e foarte frig, „ninge în toată Irlanda“... Frigul năvălește afară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
sporirea Cunoașterii. Autorul mărturisește că șansa unei călătorii în locuri mai puțin cunoscute la noi, deschide noi orizonturi de cunoaștere, de emoție și împlinire spirituală. Popasurile fertile prin Hong Kong, Macau sau Singapore l-au marcat profund prin cultura diferențelor în raport cu bătrâna Europă și a comentat, asumându-și, experiențe nu doar surprinzătoare. Acuitatea observațiilor, modul propriu de a se uimi, trimite cititorul în atmosfera specifică locului, perplexitatea neputând fi ignorată. Scriitorul matematician are privirea ageră și disponibilitatea de a evalua cu luciditate
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
o doare/ lasă, mamă, c-am să scap/ și nimic n-am să mai fac/ am s-ascult numai de tine/ totul o să fie bine/ Doamne, nu știu ce să fac/ de pușcărie să scap/ să merg lîngă mama mea/ că-i bătrînă, săraca". Ea este chemată să cunoască soarta în care i-a ajuns copilul: "Hai, mamă, la vorbitor/ vezi că-i un sergent major/ și cînd și-or deschide poarta/ o să vezi care mi-e soarta... Vinde, mamă, vaca Perla/ și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]