5,020 matches
-
de acasă să țopăie, iar părinții observă și spun hai să-l ducem la școală. Eu am nimerit la școala de coregrafie dintr-o întâmplare. Era 1953 (..). A apărut o doamnă care ne-a întrebat dacă vrem să mergem la balet. Luase notele noastre de la sport și de la cultura generală. Așa am nimerit eu la școala de balet. Viața unui copil, într-o școală de balet, e cumplită! E anostă... Abia într-a VIII-a a început să-mi placă! Se
Cornel Patrichi a murit. Povestea 'regelui dansului în comunism' by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101247_a_102539]
-
nimerit la școala de coregrafie dintr-o întâmplare. Era 1953 (..). A apărut o doamnă care ne-a întrebat dacă vrem să mergem la balet. Luase notele noastre de la sport și de la cultura generală. Așa am nimerit eu la școala de balet. Viața unui copil, într-o școală de balet, e cumplită! E anostă... Abia într-a VIII-a a început să-mi placă! Se îmbina arta cu tehnica... Dansul clasic nu e o plăcere pentru un copil!'', își amintea Cornel Patrichi
Cornel Patrichi a murit. Povestea 'regelui dansului în comunism' by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101247_a_102539]
-
Era 1953 (..). A apărut o doamnă care ne-a întrebat dacă vrem să mergem la balet. Luase notele noastre de la sport și de la cultura generală. Așa am nimerit eu la școala de balet. Viața unui copil, într-o școală de balet, e cumplită! E anostă... Abia într-a VIII-a a început să-mi placă! Se îmbina arta cu tehnica... Dansul clasic nu e o plăcere pentru un copil!'', își amintea Cornel Patrichi într-un interviu. A urmat apoi cursurile Liceului
Cornel Patrichi a murit. Povestea 'regelui dansului în comunism' by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101247_a_102539]
-
mi-au propus să vin ca prim-balerin. Acolo era o revistă de pe vremea lui Tănase — revista ' Cărăbuș''', povestea coregraful. În 1970 m-am întâlnit cu Manolache, directorul teatrului 'Fantasio', care-mi propunea să vin la ei, ca maistru de balet categoria I. M-am angajat tot prim-balerin. Manolache îmi spunea că-mi trebuie derogare ca să fiu maistru. Într-o zi, am primit-o. Aveam 26 de ani. Am stat acolo zece ani, făcând naveta București-Constanța. Era un tren pe la
Cornel Patrichi a murit. Povestea 'regelui dansului în comunism' by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101247_a_102539]
-
ne-am cumpărat imediat o casă, o mașină'', povestește Cornel Patrichi. De ce el și soția sa, Cornelia, tot balerină, au ales Italia? '' Pentru că e o țară care seamănă cu România''. Au locuit în Toscana, și-au deschis propria școală de balet — ''Dance Studio Patrichi''. S-a întors în țară după 1999. În urma invitației lui Florin Călinescu de a realiza coregrafia la emisiunea ''Vineri seara cu Florin Călinescu''. Cornel Patrichi a fost decorat cu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Cavaler de către
Cornel Patrichi a murit. Povestea 'regelui dansului în comunism' by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101247_a_102539]
-
Ferenc Liszt” din Budapesta. Întors în România, László Roth s-a stabilit la Timișoara, fiind angajat în 1947 corepetitor la Opera de Stat din Timișoara, de curând înființată, iar în 1948 și-a făcut debutul ca dirijor în spectacole de balet ale Operei și a participat la un turneu al acesteia în Bulgaria, Iugoslavia și Albania. In continuare el a fost directorul muzical al Ansamblului muncitoresc de cântece și dansuri „Flacăra” , iar în anul 1949 a fost numit oficial dirijor la
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
al Operei Române din Timișoara, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1958, când a fost concediat în urma depunerii cererii de emigrare în Israel. În perioada 1953-1958 el a dirijat 734 spectacole, printre care 35 de opere, operete și balete. În acea perioadă a compus, printre alte, un Divertimento pentru orchestră (1951), o uvertură pentru tineret (1953), o Pastorală pe o temă de la munte. Autoritățile comuniste i-au permis să plece definitiv din România în anul 1960. Roth s-a
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
Tzadikov” din Jaffa, post pe care l-a ocupat până la finele anilor 1970. Roth a făcut parte din juriul emisiunii de concurs muzical radio „Tessuot rishonot” („Cele dintâi aplauze”). De asemenea a predat arta dirijatului la Academia de muzică și balet din Ierusalim. Printre studenții săi s-a numărat compozitoarea Nurit Hirsh. László Roth a dirijat la „Festivalul cântecului și șlagărului israelian” în anul 1969, prima ediție transmisă pe micul ecran. De asemenea a dirijat spectacole de opera la Opera din
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
Boleroul de Maurice Ravel (1875-1937) este o compoziție muzicală de balet pentru orchestră, într-un singur act, în "do" major, compusă în 1928 și pusă în scenă pe 22 noiembrie în același an, fiind creată pentru dansatoarea rusă Ida Rubinstein. Mișcare de dans cu ritm și tempo invariabile, pe o melodie
Bolero (Ravel) () [Corola-website/Science/328491_a_329820]
-
8 iunie 1982) este un model româno-canadian. La vârsta de 5 ani, Lăzăreanu a emigrat în Canada din România, stabilindu-se împreună cu părinții la Montreal, în suburbia . La vârsta de 13 ani, s-a mutat la Londra pentru a studia balet, renunțând datorită unei probleme la genunchi. La 15 ani l-a întâlnit pe , cu care a avut ulterior o relație și a fost chiar logodită în 2007. La vârsta de 17 ani Lăzăreanu a participat la un casting și a
Irina Lăzăreanu () [Corola-website/Science/336449_a_337778]
-
martie 2007, Lăzăreanu a fost aleasă de Kate Moss ca model pentru linia ei de îmbrăcăminte Topshop. Lăzăreanu l-a cunoscut pe muzicianul Pete Doherty, pe atunci membru al The Libertines, la o petrecere în Shepherd's Bush, pe când studia baletul. Doherty și Lăzăreanu au fost atrași de interesul comun față de artiști ca Oscar Wilde și Nina Simone. Lăzăreanu a devenit apropiată de trupa lui Doherty, Babyshambles și a mers în turneu cu ei în 2004, deși a negat zvonul că
Irina Lăzăreanu () [Corola-website/Science/336449_a_337778]
-
Aman. Diversitatea colecției Muzeului Ceasului “Nicolae Simache“ - Ploiești este determinată și de automatele muzicale și ceasurile muzicale; majoritatea acestor piese funcționând și astăzi chiar daca au o vechime de peste 150 de ani. Includem în această categorie simphonioanele, cutiile muzicale cu cilindru, baletul mecanic, păsările mecanice, păpușa mecanică, gramofonul și patefonul. Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” din Ploiești, instituție emblematică nu numai a orașului și a județului nostru dar și a României, este un loc de inițiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
Filarmonicii din Chișinău, apoi în Ansamblul de Cântece și Dansuri al Feroviarilor din Moscova în anii 1944-1947. În 1952 se întoarce la Filarmonica din Moldova, unde activează până în 1955, pentru ca mai apoi să evolueze pe scena Teatrului de Operă și Balet. A avut roluri principale în "Traviata" și "Otello" de Giuseppe Verdi, "Tosca" și "Madame Butterfly" de Giacomo Puccini, "Dama de pică" și "Evgheni Oneghin" de Piotr Ilici Ceaikovski, "Aurelia" de D. Herschfeld, "Balada eroică" de Alexei Stârcea ș.a. Începând cu
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]
-
Bogdan George Nicula (n. 10 decembrie 1979, București - d. 21 iunie 2015, Germania) a fost un balerin de origine română. a studiat baletul clasic de la vârsta de 12 ani, în cadrul Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București, sub îndrumarea profesorilor Eugenia Cotovelea, Mihaela Santo și Constantin Marinescu. La 16 ani câștigă medalia de argint în cadrul ediției a X-a a Concursului Internațional de
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
de Coregrafie „Floria Capsali” din București, sub îndrumarea profesorilor Eugenia Cotovelea, Mihaela Santo și Constantin Marinescu. La 16 ani câștigă medalia de argint în cadrul ediției a X-a a Concursului Internațional de Dans de la Caen, Franța, cu o variație din baletul „Silvia", muzica Leo Delibes. A urmat cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București - secția Coregrafie. Între anii 1996-1998 participă și câștigă numeroase premii și titluri importante, in cadrul unor festivaluri, concursuri, gale și olimpiade
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
și internaționale de coregrafie. A participat la cursuri de vară în Edmonton, Canada (1995) și la stagii și cursuri de dans clasic, la Academie de Danse Classique „Princesse Grace” în Monte Carlo (1997, 1998). În 1999 se alătură Teatrului de Balet „Oleg Danovski” din Constanța, ca solist și interpretează roluri în producții clasice ca: „Lacul Lebedelor”, „Spărgătorul de nuci”, „Cocoșatul de la Notre Dame”, „Pinocchio” , „Crăiasa zăpezii”, dar și în producțiile de dans contemporan ale coregrafilor Gigi Căciuleanu și Sergiu Anghel în
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
Mainz", în domul din Mainz, spectacolul fiind transmis de televiziunea germană națională ZDF. În 2008 are ocazia extraordinară de a dansa pe celebra scenă a Teatrului Balșoi din Moscova, în cadrul Galei Premiilor „Prix de Benois”. A prezentat un solo din baletul „Streichquartett” coregrafiat de Martin Schläpfer, care a reușit performanța de a obține premiul pentru cea mai bună coregrafie a anului. În timpul celor doi ani petrecuți la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, își imaginează nenumărate producții coregrafice
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
reușit să transmită excelenta sa abilitate de a exprima idei și concepte într-un cadru motivațional și de echipă, relevând latura sa artistică și publicului din România. În martie 2014, devine unul dintre membrii fondatori ai Asociației MBAS - Mișcarea pentru Balet și Artele Spectacolului, este profesor și coregraf în proiectul primei Școli de Vară profesioniste de balet din București și concepe în mod special, în doar trei săptămâni, Spectacolul „"Noi origini"”, o fuziune între dansul clasic și contemporan, un concept al
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
și de echipă, relevând latura sa artistică și publicului din România. În martie 2014, devine unul dintre membrii fondatori ai Asociației MBAS - Mișcarea pentru Balet și Artele Spectacolului, este profesor și coregraf în proiectul primei Școli de Vară profesioniste de balet din București și concepe în mod special, în doar trei săptămâni, Spectacolul „"Noi origini"”, o fuziune între dansul clasic și contemporan, un concept al inovației și al schimbării, o coregrafie concepută pe măsura aptitudinilor și talentului fiecărui elev. În noiembrie
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
A. D. Inglezi. Arhitectura este eclectică în spiritul renașterii venețiene. În 1940, clădirea a fost transferată Școlii normale de fete, situată la colțul cartierului vecin. În anii '60-'70 ai secolului trecut, clădirea se afla în gestiunea teatrului de operă și balet (acesta din urmă era amplasat în aceeași clădire cu actualul teatru „Luceafărul” până în anul 1980). Aici erau amenajate ateliere de confecționare a costumelor de teatru. În anii 1980, fațada conacului a fost restaurată conform unui proiect elaborat de arhitectul Viktor
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
anual de Național Academy of Recording Arts and Sciences. Minogue a obținut un premiu din cinci nominalizări. Premiile Helpmann, prezentate de Live Performance Australia (LPA), sunt oferite pentru performanțele din disciplinele de evoluții live în Australia, inclusiv teatru, musical, operă, balet, dans și concerte. Minogue a obținut un premiu din trei nominalizări, în 2012. În 2013, ea a primit premiul JC Williamson Award, cea mai înaltă distincție LPA pentru întreaga sa activitate în evoluțiile live. |align="left"|2007 Premiile NME Awards
Lista premiilor și nominalizărilor primite de Kylie Minogue () [Corola-website/Science/335305_a_336634]
-
Gershwin și-a bazat "Un american la Paris" pe un fragment melodic intitulat "Very Parisienne", compus în 1926 în timpul primei sale vizite la Paris ca un cadou pentru gazdele sale, Robert și Mabel Schirmer. A descris piesa ca fiind un "balet rapsodic" deoarece a fost compusă liber și este mai modernă decât lucrările sale precedente. Gershwin a spus pentru revista "Musical America": "Scopul meu aici este să prezint impresia unui vizitator american la Paris când acesta se plimbă pe străzi, ascultă
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
este cel care a înființat Institutul Meteorologic din București și astfel el a fost reprezentat cu diverse instrumente specifice în mână. Grigore Ventura are trabucul în colțul gurii pregătindu-se pentru o partidă de biliard. Bogdan Petriceicu Hasdeu ("Șef de balet macabru") - apare ca un vrăjitor bătrân care ține de urechi două schelete. Mihai Văcărescu (cronicar monden al publicației "L'Independance Roumaine") - apare ca un arbitru al modei urmărind atent frumosul și bunul gust. Nicole Vermont ("Foca savantă") - începe optimist o
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
mai cunoscute au fost Giselle, Coppélia, Esmeralda (NOTĂ Iorga, p. 76), Odette-Odile („Lacul lebedelor”), Cenușăreasa, Anotimpurile, Menaru („Întoarcerea din adâncuri” de Mihail Jora), Paraschiva („Domnișoara Nastasia” de Cornel Trăilescu), Femeia în negru („Strigătul”, de Jozsef Hencz); a fost solistă de balet în operele "Aida", "Faust", "Gioconda", "Lakmé;" a realizat ocazional coregrafii la Opera clujeană („Liliacul”, 1991). La Opera Maghiară din Cluj a dansat în piesele „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev, „Macul roșu” de Reinhold Glier (NOTĂ Iorga, 107), „Romeo și
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]
-
de Reinhold Glier (NOTĂ Iorga, 107), „Romeo și Julieta” de Prokofiev (NOTĂ Cursaru, p. 114). La București, a dansat în „Călărețul de aramă” de Glier (1953 și 1954) (NOTĂ Cursaru, p. 115). A obținut premiul I la concursurile naționale de balet din 1953, 1955, 1957, alături de Irinel Liciu și de Valentina Massini (NOTĂ Cursaru, p. 116). După pensionare (1977) (NOTĂ Cursaru, p. 113), a predat la Liceul de Coregrafie clujean, printre discipolele sale fiind și Simona Noja, devenită prim-balerină a
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]