7,476 matches
-
mănăstirea de maici și o capelă din cimitir. I-am mulțumit, dar aveam alte planuri. Mă zorea vremea închisă, însă în Șcheia, oamenii cărora le cerusem câteva lămuriri s-au arătat tare binevoitori. Subliniez asta fiindcă uneori, fiind văzut cu bicicleta, unii cred că nu am cu ce altceva să mă deplasez, privindu-mă cu înțelegere pentru efortul la care aș fi forțat de cine știe ce obligație. Nu știau că bicicleta este un mare hobby, și că am ce conduce
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
tare binevoitori. Subliniez asta fiindcă uneori, fiind văzut cu bicicleta, unii cred că nu am cu ce altceva să mă deplasez, privindu-mă cu înțelegere pentru efortul la care aș fi forțat de cine știe ce obligație. Nu știau că bicicleta este un mare hobby, și că am ce conduce și pe patru roți. Indignând un grup de gâște gălăgioase, care-și legănau fără grabă penele albe pe mijlocul șoselei, am ieșit din Șcheia pe un drum deodată neasfaltat. Chiar dacă pe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
este un mare hobby, și că am ce conduce și pe patru roți. Indignând un grup de gâște gălăgioase, care-și legănau fără grabă penele albe pe mijlocul șoselei, am ieșit din Șcheia pe un drum deodată neasfaltat. Chiar dacă pe bicicletă te strecori mai ușor printre meandrele accidentale ale drumurilor proaste, perspectiva unui deal ale cărui urcușuri se tot prelungesc de la o culme la alta, pe pietriș și nisip, nu-i una roză. Mă linișteau localnicii că n-ar fi fost
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
devenit din cauza aceasta și mai lung. La deal, derapându-mi roata pe pietriș, pentru că-mi cuplasem pinioanele cele mai mari (asta înseamnând viteză foarte mică dar efort moderat - prin distribuirea optimă a forței pedalatului), pentru a nu cădea atunci când bicicleta se oprea, săream de pe ea. Panta nu-mi permita s-o urc pe bicicletă până la loc drept. Astfel, măcar am putut admira priveliștea cu vite sau oi, presărate pe dealul din stânga, dar și cele câteva floricele care îndrăzneau să reziste
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
că-mi cuplasem pinioanele cele mai mari (asta înseamnând viteză foarte mică dar efort moderat - prin distribuirea optimă a forței pedalatului), pentru a nu cădea atunci când bicicleta se oprea, săream de pe ea. Panta nu-mi permita s-o urc pe bicicletă până la loc drept. Astfel, măcar am putut admira priveliștea cu vite sau oi, presărate pe dealul din stânga, dar și cele câteva floricele care îndrăzneau să reziste perenității ciulinilor dominanți în condiții vitrege. Intrarea în comuna Heleșteni a fost relaxantă: era
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
provocată de primele picături de ploaie. Ce-i drept, erau picături fine, ca atunci când este ceață deasă. Din nou pe asfalt, mai mult la vale (coboram ce urcasem până acolo), în dreptul unei intersecții, aud din spatele gardului unei case: Nene, bicicleta asta-i a mea. Coboară!”. Dacă puștiul tuciuriu care-mi strigase ar fi fost mai mare de 8-9 ani, mi-aș fi făcut griji. Plecasem la orele 8.00 dimineața, ajunsesem la Ruginoasa pe la 12,30. Cu entuziasmul firesc, doar
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
se apropiase lătrând periculos. Din fericire, venea paznicul, căruia-i făcusem niște semne cu aparatul de fotografiat. Ajunsesem suficient de aproape de castel și-i vedeam zidurile proaspăt văruite într-un galben potolit. Doar pentru câteva fotografii am venit de la Roman (bicicleta o plasasem strategic între mine și câini), dacă se poate. Speram să-l impresionez cu performanța celor 50 kilometri parcurși, dar nu mi-a mers: "Este interzis, scrie și la poartă”. Nu-mi venea să cred. "Au apărut niște fotografii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
la vale, fără să mă fi prins ploaia. Că după aceea am răcit, fiind obligat să iau câteva pilule de paracetamol, este o altă poveste. Încheiam astfel anul biciclistic 2010, cu 1242 kilometri parcurși între 23 mai și 19 septembrie. BICICLETA Acasă, în vacanță, pe când eram student în anul II, neașteptat, tata mă întrebă câți bani mi-ar fi trebuit pentru cea mai bună bicicletă pe care-o doream, sigur, după ce vorbise cu mama. Surprins, nu știam cum să-mi arăt
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
poveste. Încheiam astfel anul biciclistic 2010, cu 1242 kilometri parcurși între 23 mai și 19 septembrie. BICICLETA Acasă, în vacanță, pe când eram student în anul II, neașteptat, tata mă întrebă câți bani mi-ar fi trebuit pentru cea mai bună bicicletă pe care-o doream, sigur, după ce vorbise cu mama. Surprins, nu știam cum să-mi arăt recunoștința reală față de tata. Doream o Ucraina obișnuită care costa 1.126 lei, nu semicursiera de 1600 lei. Imediat mi-a dat banii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Iași. Am depus banii la C.E.C., ignorând conștient dificultățile ulterioare: cumpărarea, depozitarea și transportul acasă la Roman. La câteva zile după ce revenisem la Iași, după recuperarea banilor de la C.E.C, am mers împreună cu fratele meu la cumpărături. În Alexandru, bicicleta pe care mi-o doream de multă vreme - Ucraina verde, cu aripile albe, a devenit a mea. Nouă fiind, cu pedalele și accesoriile nemontate, pentru transportul până la blocul lui, a fost nevoie de un taxi. Mi-amintesc, cu liftul a
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
taxi. Mi-amintesc, cu liftul a ajuns la etajul X, în fața ușii apartamentului fratelui meu. Despachetatul a durat mult, eu prelungind îndepărtarea ambalajului din hârtie groasă, îmbibată în uleiul protector care dezvelea un far, un dinam, un picior, portbagajul. Odată bicicleta pregătită de utilizare, cu regret, a trebuit s-o părăsesc - după cum ziceam, eram student și nu stăteam permanent acolo. Dealtfel prima ieșire cu bicicleta a fost acasă la Roman, după transportul cu trenul (când a fost nevoie de explicații și
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
hârtie groasă, îmbibată în uleiul protector care dezvelea un far, un dinam, un picior, portbagajul. Odată bicicleta pregătită de utilizare, cu regret, a trebuit s-o părăsesc - după cum ziceam, eram student și nu stăteam permanent acolo. Dealtfel prima ieșire cu bicicleta a fost acasă la Roman, după transportul cu trenul (când a fost nevoie de explicații și justificări față de conductorul care nu voia să înțeleagă că mai cumpărasem un bilet și pentru bicicletă; până la urmă mi-a acceptat-o). Dacă aș
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nu stăteam permanent acolo. Dealtfel prima ieșire cu bicicleta a fost acasă la Roman, după transportul cu trenul (când a fost nevoie de explicații și justificări față de conductorul care nu voia să înțeleagă că mai cumpărasem un bilet și pentru bicicletă; până la urmă mi-a acceptat-o). Dacă aș fi știut atunci că 84 de kilometri aveau să fie nimica toată față de cei 170 parcurși într-o singură zi ulterior, aș fi plecat pe două roți din Iași. Neașteptat de ușor
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
acceptat-o). Dacă aș fi știut atunci că 84 de kilometri aveau să fie nimica toată față de cei 170 parcurși într-o singură zi ulterior, aș fi plecat pe două roți din Iași. Neașteptat de ușor m-am despărțit de bicicleta Ucraina, cumpărată în 1980. Mă purtase, în cei 9 ani cât am avut-o, vreo 20.000 de kilometri: pe Transfăgărășan, la Putna, Văratec, Mănăstirea Neamțului, Secu, Sihăstria, Humor, Votroneț, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Bicaz, Iași, Bacău, Buhuși, Comănești, Moinești, Fălticeni
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Târgu Secuiesc, Brașov, Sfântu Gheorghe, Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Roman, nu mai spun! Trecusem munții cu ea de la Sucevița la Moldovița, pe Valea Uzului, pe Transfăgărășan, prin Obcinile Bucovinei, prin culoarul Rucăr-Bran, prin Oituz. Mă atașasem de mersul pe bicicletă, mai ales din studenție. Drumurile dintre Roman și Moldoveni (aprox. 40 kilometri) erau scurte față de plimbările în locurile din preajma Romanului singur, cu Cristel, Claudiu, Mircea sau cu George. Îi modificasem aspectul și culoarea, dar n-am mai folosit-o după
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
etajul III, Ucraina părea (chiar era, de fapt) grea și dificil de urcat pe scări. O problemă era și locul de parcare la serviciu, fiindcă-n primii ani îmi era mijlocul prferat de transport (vara, evident). Argumentul schimbării Ucrainei cu bicicleta Pegas (de oraș) a fost și ținuta necesară, nu numaidecât sport. Am transferat pe Pegas farul și dinamul, să păstrez ceva în amintirea tatălui meu și-a primei mele biciclete, care însemnase mult pentru mine (nu exagerez când spun asta
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mijlocul prferat de transport (vara, evident). Argumentul schimbării Ucrainei cu bicicleta Pegas (de oraș) a fost și ținuta necesară, nu numaidecât sport. Am transferat pe Pegas farul și dinamul, să păstrez ceva în amintirea tatălui meu și-a primei mele biciclete, care însemnase mult pentru mine (nu exagerez când spun asta). EU ȘI BICICLETA Dintotdeauna mi-am dorit o bicicletă, una care să fie doar a mea, nu ca-n copilărie când o împrumutam de la diverși. Mama, marcată de experiența tristă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
oraș) a fost și ținuta necesară, nu numaidecât sport. Am transferat pe Pegas farul și dinamul, să păstrez ceva în amintirea tatălui meu și-a primei mele biciclete, care însemnase mult pentru mine (nu exagerez când spun asta). EU ȘI BICICLETA Dintotdeauna mi-am dorit o bicicletă, una care să fie doar a mea, nu ca-n copilărie când o împrumutam de la diverși. Mama, marcată de experiența tristă a fetiței pe care-o pierduse cu vreo trei ani înainte de a mă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nu numaidecât sport. Am transferat pe Pegas farul și dinamul, să păstrez ceva în amintirea tatălui meu și-a primei mele biciclete, care însemnase mult pentru mine (nu exagerez când spun asta). EU ȘI BICICLETA Dintotdeauna mi-am dorit o bicicletă, una care să fie doar a mea, nu ca-n copilărie când o împrumutam de la diverși. Mama, marcată de experiența tristă a fetiței pe care-o pierduse cu vreo trei ani înainte de a mă naște, devenise exagerată în grija pentru
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
-o pierduse cu vreo trei ani înainte de a mă naște, devenise exagerată în grija pentru copii. Nu concepea ca eu să mă expun, conștient, pericolului accidentelor. Tata nu-și spunea părerea. Îmi amintea doar că, odată încercase să meargă cu bicicleta fratelui lui, dar căzuse, și de-atunci n-a mai vrut să știe de mersul pe două roți. De-ar fi aflat că iarna, după ce ieșeam cu patinele pe afară mă remorcam de autobuz, ce-ar fi zis? Mergeam așa
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
în spatele autobuzului. De fiecare dată pățeam ceva, și filmul mi se rupea. Pândeam, ca mai toți copiii din blocul nostru, sosirea oricărui vizitator pe două roți, la oricare vecin. Pe nea’ Mitică sau pe Clement, îi așteptam să-și lase bicicletele rezemate de scara blocului apoi începeam demersurile. Știam sigur la cine se duceau musafirii, mă prezentam la ușa respectivă, sunam și invariabil întrebam " Ne dați un pic bicicleta?”. Răspunsul era mereu același: "Da, sigur ". Evident, nimeni nu mă refuza, probabil
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
vecin. Pe nea’ Mitică sau pe Clement, îi așteptam să-și lase bicicletele rezemate de scara blocului apoi începeam demersurile. Știam sigur la cine se duceau musafirii, mă prezentam la ușa respectivă, sunam și invariabil întrebam " Ne dați un pic bicicleta?”. Răspunsul era mereu același: "Da, sigur ". Evident, nimeni nu mă refuza, probabil pentru a nu-i supăra pe părinți (așa îmi închipiam eu). De- ar fi știut ei care era părerea mamei despre bicicletă... Nu eram singurul care procedam așa
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
invariabil întrebam " Ne dați un pic bicicleta?”. Răspunsul era mereu același: "Da, sigur ". Evident, nimeni nu mă refuza, probabil pentru a nu-i supăra pe părinți (așa îmi închipiam eu). De- ar fi știut ei care era părerea mamei despre bicicletă... Nu eram singurul care procedam așa. Îi imitam pe cei mai mari: fratele meu, și pe ceilalți vecini, Nicu, Dan, sau Titi, deveniți concurenți. Fiind cel mai mic, îmi așteptam destul de mult rândul. Aveam vreo șapte ani când a început
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
care procedam așa. Îi imitam pe cei mai mari: fratele meu, și pe ceilalți vecini, Nicu, Dan, sau Titi, deveniți concurenți. Fiind cel mai mic, îmi așteptam destul de mult rândul. Aveam vreo șapte ani când a început să mă tenteze bicicleta. Dintodeauna mi-au plăcut obiectele cu autonomie, cu surse de energie independente, ca bicicletele, lanternele cu dinam, jucăriile cu cheiță. Nu știu cât de repede voi fi învățăt să merg pe două roți. Îmi amintesc însă că fratele mai mare mă susținea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
vecini, Nicu, Dan, sau Titi, deveniți concurenți. Fiind cel mai mic, îmi așteptam destul de mult rândul. Aveam vreo șapte ani când a început să mă tenteze bicicleta. Dintodeauna mi-au plăcut obiectele cu autonomie, cu surse de energie independente, ca bicicletele, lanternele cu dinam, jucăriile cu cheiță. Nu știu cât de repede voi fi învățăt să merg pe două roți. Îmi amintesc însă că fratele mai mare mă susținea în prima etapă, (când mergeam pe sub cadru, pe bicicletă bărbătească), și-mi tot repeta
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]