5,205 matches
-
își pusese în gând să ducă țara la dezastru, cum de altfel o va dovedi istoria celor peste 45 de ani de comunism. În paralel și concomitent cu lipsurile de după acel război pustiitor, seceta cruntă din cei doi ani de blestem divin și cotele obligatorii ce-l adusese pe țăran în pragul disperării, s-a mai declanșat și o inflație cum nu se mai înregistrase nici când, la noi în țară. Prețurile tuturor produselor, dar în special ale celor de larg
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Și m-am gîndit adeseori În timp ce suiam că eu nu am decît stînca mea. Și această tărie de a socoti muntele meu un lucru firesc, e tot ce pot opune zeilor care au vrut să-l simt ca pe un blestem.) Văd În stînca Împinsă de Sisif dovada că-și atinge cu mîinile destinul și nu se Înspăimîntă de aceasta. E victoria lui cea mai pură. Nici lui Don Quijote, un Sisif al himerei, sau lui Hamlet, un Sisif al melancoliei, nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la fel de vanitoși ca oamenii. Zeița s-a iritat atît de tare, Încît a schimbat În șerpi buclele părului glorios al Meduzei și le-a dat ochilor ei proprietatea funestă de a preface În piatră tot ce priveau. Ceea ce era un blestem mai mare pentru Meduza decît pentru victimele ei. Nu vreau să-mi ascund că undeva, Într-o cută intimă, cînd am sosit aici, mi-a surîs, Împotriva bolii, ideea de a face experiența unei singurătăți vremelnice. Și constat acum cît
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
răspunsuri, dar îmi spun că nu aș face decît să mă repet. Ce întorsătură! În loc să-mi întindă o mînă, Tamara îmi dă acum palme; mă lovește să mă afund mai tare în încurcătura în care am intrat... O, voi, femeilor, blestemul meu!!!... Peste răutatea Brîndușei, vine și umple paharul răceala de-acum a Tamarei... Dar, oare, acesta-i singurul blestem?!... Ce pot face în zece-douăsprezece ore?!... Ascultă, Mihai, schimbă brusc tonul Tamara, întinzînd iarăși mîna spre mine, spune clar ce vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Tamara îmi dă acum palme; mă lovește să mă afund mai tare în încurcătura în care am intrat... O, voi, femeilor, blestemul meu!!!... Peste răutatea Brîndușei, vine și umple paharul răceala de-acum a Tamarei... Dar, oare, acesta-i singurul blestem?!... Ce pot face în zece-douăsprezece ore?!... Ascultă, Mihai, schimbă brusc tonul Tamara, întinzînd iarăși mîna spre mine, spune clar ce vrei! Ce-aș putea să vreau, doamnă? o întreb eu calm, cu indiferență. Tamara încremenește. Se uită fix la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cupa și buclele iubitei..." mă înfioară amintirea unui vers din Omar Khayyam. Încă două-trei comenzi și intrăm pe aer... Dacă reușesc, înseamnă că am băut din cupă, acea cupă umplută dar niciodată plină ochi! de zîmbetul senin al multor femei blestemul meu cel bun... Presiunea în separator crește continuu. Pun degetul pe butonul de deschidere a supapei prin care voi arunca azotul în atmosferă. Tensiunea în filtre s-a stabilizat la valoarea dictată de Graur. Vlad schițează un zîmbet, semn că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
acești străini cu lungi sutane negre, cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de care lumea creștină nu-i cruță nici- odată” <endnote id="(125, p. 156)"/>. Cam tot atunci, În 1840, descriindu-l pe evreul din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
brun”, iar câteodată de „coloare blondă, ba chiar și roșie” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Una dintre cauzele legendare ale caracteristicii cromatice amintite pare a fi - așa cum am văzut - malefica hemoragie (fluxum sanguinis) de care suferă evreii, ca urmare a blestemului ca sângele lor să li se scurgă pe corp („sudori mari de sânge”), dar și „pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117 ; pentru Europa de Vest, vezi 4, pp. 122 ș.u.)"/>. Tot În acest context poate fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a deochea o au și pe aceea de a blestema. Cu alte cuvinte, nu numai uitătura lor ar fi Încărcată de energie negativă, ci și rostirea lor. Câteodată, „evreului imaginar” - ca purtător de „piază rea” - i se atribuiau ambele vicii. Blestemul proferat de el, de exemplu, era considerat a fi extrem de puternic și de eficient : „Oamenilor le era frică să facă vreun rău evreilor, pentru că, dacă te blesteamă un evreu, cu siguranță te va paște ghinionul” - declară o informatoare din estul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
facă vreun rău evreilor, pentru că, dacă te blesteamă un evreu, cu siguranță te va paște ghinionul” - declară o informatoare din estul Poloniei, de religie creștin-ortodoxă, citată de Alina Cata, care publică mai multe „povești adevărate” despre felul În care diverse blesteme proferate de evrei s-ar fi adeverit Întocmai <endnote id="(70, pp. 131-132)"/>. De asemenea, la Începutul secolului XX, În Volînia (la intersecția dintre Moldova, Polonia, Ucraina și Belarus) au fost atestate situații În care creștinii veneau la sinagogă și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Conform calendarului țărănesc, „toamna Începe de la Sf. Maria Mică”, „Începe a bruma” În luna octombrie (popular numită Brumărel), iar adevărata „lună a brumei” este abia noiembrie (numită Brumar) <endnote id="(113, I, pp. 72- 74)"/>. „Ca o consecvență a acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați, suferă de tot felul de boli ciudate și particulare și au miros sau mirosuri urâte, Întocmai ca vrăjitorii” <endnote id="(3, p. 19)"/>. La acest ghem de clișee s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind stăpâniți de Diavol, evreii erau „păgâni”, deci o „liftă spurcată” <endnote id="(3, p. 14)"/> sau „jivine spurcate” <endnote id="(29, p. 7)"/>. La români, Diavolul era numit Necuratul sau „Diavole necurate și spurcate [...], cu rea Împuțiciune” ( Într-un blestem din 1794 ; <endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii erau „jidovi necurați” (ca Într-un manuscris românesc din secolul al XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru mentalul creștin, apa din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Berlin]”. Pe de altă parte, ar fi marea masă de „jidani propriu-ziși” - „cari cutreieră câmpiile Poloniei, pe ale Ungariei și pe ale României - citează Eminescu din publicistul francez -, rasă Într-adevăr puțin interesantă și care merită cu mult mai mult blestemele” (În ziarul Timpul, 12 august 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 112"/>). Și C.V. Tudor operează În 1999 cu acest tip de disociere. Pentru el, „evreii buni” sunt evreii biblici, „Poporul Cărții”, iar „jidanii răi” sunt „hoardele de aventurieri și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sâmbetei”, „foarte departe, peste mare, tocmai acolo de unde-s jidanii, la Ierusalim” <endnote id="(113, II, pp. 237-239)"/>. „Apa Sâmbetei” este un râu tipic din „lumea de dincolo” În mitologia populară românească : el „se revarsă În Iad ; de aici și blestemul «duce-te-ai pe Apa Sâmbetei», adică «lua-te-ar Dracul»” <endnote id="(595, p. 459)"/>. Vasile Bogrea a Încercat să demonstreze că „Apa Sâmbetei” ar avea un corespondent În geografia mitică a vechii Palestine : „Râul Sabatului” (Sabbatichos Potamos), care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moartea, până la Judecata de apoi, când Isus va pogorî din nou pe pământ. Într-o colindă populară românească, culeasă pe la 1900, Maica Domnului este cea care - În numele pruncului Isus - Îi blestemă pe evrei să rătăcească nemuritori prin lume, iar momentul blestemului este la nașterea lui Isus, și nu la răstignirea lui : - Fire-ați jidovi blestemați De mine [Sfânta Maria], de fiuț sfânt, Să vă-ntindeți [= răspândiți] pe pământ Și să nu aveți mormânt ! <endnote id="(714, p. 139)"/>. Motivul „nemurirea ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este la nașterea lui Isus, și nu la răstignirea lui : - Fire-ați jidovi blestemați De mine [Sfânta Maria], de fiuț sfânt, Să vă-ntindeți [= răspândiți] pe pământ Și să nu aveți mormânt ! <endnote id="(714, p. 139)"/>. Motivul „nemurirea ca blestem” se regăsește și Într-un text evanghelic : „sunt unii care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea pe Fiul omului viind Întru Împărăția sa” (Matei 16, 28). Totuși, legenda propriu-zisă a „evreului rătăcitor” nu se află În nici una dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca fiind „un popor fără patrie”, care „rătăcește fără odihnă, Împrejur, ca o fantomă fără trup, printre chinuri”, ca fiind „un cetățean al unor vremuri trecute, Înstrăinat de cei vii, din partea cărora regăsește numai ură și adversitate, ca și când un mare blestem i-ar atârna deasupra capului” <endnote id=" (536, p. 285)"/>. În Moldova și Țara Românească S-ar părea că legenda „jidovului rătăcitor” nu s-a bucurat de un ecou deosebit În Moldova și Țara Românească. O Istorie a lui Ahasverus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pildă, a utilizat motivul „jidovului rătăcitor” atât În scrierile sale muzicale (pentru unii comentatori, personajul Kundry, din opera Parsifal, 1882, este Întruparea feminină a lui Ahasverus), cât și În scrierile sale ideologice. Pentru compozitorul german, evreii se pot izbăvi de blestemul „tip Ahasverus” pe „o singură cale” : „o mare soluție” regeneratoare (Cunoaște-te pe tine Însuți, 1881), „nimicirea completă”, care pare să anticipeze „soluția finală” nazistă : „Participați fără reticență la această operă de mântuire - se adresează Wagner evreilor (Iudaismul și muzica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anticipeze „soluția finală” nazistă : „Participați fără reticență la această operă de mântuire - se adresează Wagner evreilor (Iudaismul și muzica, 1850) - În care distrugerea regenerează și vom fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nevoia să-i dea un sens, să o motiveze. Invitat la masă de un creștin, cămătarul Shylock refuză să mănânce carne de porc, pentru că acest animal ar fi „lăcașul În care profetul tău, Nazariteanul, l-a zăvorât pe diavol prin blestem” (Neguțătorul din Veneția, actul I, scena 3). Shakespeare face aici o răsturnare de sens, teologică și cronologică. Un tabu alimentar veterotestamentar (Leviticul 11, 8 ; Deuteronom 14, 8) este motivat de un eveniment neotestamentar : „Atunci Isus le spuse [demonilor] : Duceți-vă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dată și, pe de altă parte, toate legendele sunt etiologice. Cu alte cuvinte, legendele comentate stabilesc și legitimează trei practici rituale, al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos” au parte de „un râu de foc și Întuneric mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împărtășită de 29% dintre românii chestionați În 2003. În cadrul aceluiași sondaj de opinie, realizat În România de Gallup Organization, 36% dintre subiecți au fost total sau parțial de acord că „suferința poporului evreu este o pedeapsă de la Dumnezeu”, deci un blestem divin <endnote id="(846, p. 39)"/>. Este foarte probabil că În alte țări foste comuniste din Europa Centrală și de Est situația e și mai Îngrijorătoare. Îmi bazez afirmația pe rezultatele unui alt sondaj de opinie, realizat În ianuarie 1991
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]