198,527 matches
-
și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe Mircea Ștefănescu să treacă în revistă o întreagă biografie pe un ton plin de umor și vitalitate. Dovadă clară a acestor vîrtuți este chiar titlul pe care autorul găsește cu cale să îl dea primei părți a Amintirilor... sale: " Un ^supliment^ de patruzeci de ani". "Suplimentul" pe care îl are în vedere Mircea Ștefănescu reprezintă darul prin care, dîndu-i longevitate, soarta i-a răsplătit răbdarea și robustețea de caracter manifestate în timpul
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
ascuțiți, cu egrete, si gulerul, cravată, ciorapii, manșetele... Toate ajustate, reduse la proporțiile epocii. Oricare i-ar fi avatarurile, personajul a rămas același. Este unic, fenomenal, absolut în frivolitate, si frivol în absolut. Dar, iată-l venind. Ssst! Priviți-l! Calea publică se îngustează, se face mică, o cărăruie, un cursus honorum, cetățenii se dau în lături, uimiți, nu mai au loc, se calcă pe picioare, iar personajul înaintează, iată-l cum pare să urce, grandios, din ce in ce mai grandios, mai are un
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
și bazalturi/ Și totuși ce bucurie și câtă, o, câtă uitare de sine/ risipesc prin apusuri seninele, calmele ghețuri alpine/.../ Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime,/ Păsări albastre și căi fumurii se desprind din calotele sfinte/ și oameni înalți intra și ies din morminte/ pretutindeni e sărbătoare, beție, dragoste, pace/ pretutindeni se zbat în lumina mii de chipuri buimace" (Aurul înălțimilor). Repetiția persuasiva are uneori cicluri foarte scurte, constând și
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
suava prin structura morală auctoriala și vicleana prin efectul urmărit, pentru că aspectul ascuns, fibră enigmatica, "esență" să aibă aerul că se divulgă singură. Poeta nu comite eforturi stilistice vizibile, nu forează cu încordare, nu așează capcane grosolane (la vedere) în calea "vinațului" sau spiritual. Urmărind un "secret" tot atît de delicat, de volatil, precum propriile-i trăiri, pare a-l capta de la sine, a-l transcrie cu spontaneitatea cu care ar vorbi în mod curent. Versul sau e fluid, plutitor, aerian
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Socialistă?! De altfel, testul Kosovo ne arată cum oscilam și la capitolul - ieri mirific, astăzi jalnic - al dorinței de integrare în structurile nord-atlantice. Obișnuiți, din mosi-strămosi, să umblam cam pe trei cărări, astăzi ne-am trezit visând la a treia cale. Până-n nouăzeci eram campioni mondiali ai comunismului, sub Iliescu purtăm torța olimpică a democrației, iar cum au început să zboare avioanele desupra Sârbiei ne-am trezit promotorii înflăcărați ai balcaniadei neutralității! Și asta nu așa, într-o sporovăiala, seara, întinși
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
în 1984. Ce să mai vorbesc de poetul de origine basarabeana Vladimir Cavarnali sau de Virgil Caraivan, poet sămănătorist, morți, ambii, în 1966. N-aș fi știut că trăiește nici poetul G. Buznea, daca întîmplarea nu mi-l scotea în cale, prin 1969 sau 1970, cu cea mai bună traducere a Infernului lui Dante. Își completă pensia făcînd pe barcagiul în Herăstrău. Am mai spus povestea. Eram asistent la catedră ocupată chiar de el, cînd, în 1964, a murit D. Caracostea
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
taxata de nebună și arestată. Delicte comit și femeile. Irena Pavlásková este necruțătoare cînd relatează despre Vremea servitoarelor, mai exact a parvenitismului nu doar material, ci și moral, teritoriu pe care lipsa de scrupule avansează cu nerușinare, distrugînd totul în cale. Despre spiritul distructiv la sexul slab a fost vorba și În cercul dragostei al Herminei Huntgeburth unde, în arsenic și dantelă... nemțeasca, triumviratul mamă-fiică-bunică activează imbatabil împotriva sexului opus, redus la o simplă sursă de venit. Un profit substanțial i
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
dăruit după atîția ani de încordata străduința și de îndeplinire a canonului pus asupră-i. Se simțea nevrednic să mulțumească lui Dumnezeu că scăpase viața unui om în schimbul celeilalte, pe care o răpusese... Și admira cu naivitate dumnezeiasca punerea la cale care îl ajutase să se mîngîie cu mîntuirea lui Ibraim de pierzania lui Mahmud." Pentru Ibraim, Savu devensie prietenul său sufletesc și, cum și-a vîndut magazinul, dorește să plece la copiii săi în Turcia, unde Savu să-l însoțească
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
familia mea a avut ceva de constructor, constructiv în esență ei. Tatăl meu, prof. univ. Gheorghe Plăcinteanu, a înființat șapte spitale. De la zero absolut. A fost un mare chirurg și un mare ctitor. Că și bunicul meu, inginer constructor de cale ferată. În fine, tată, tînăr medic, a sosit la Chișinău ca asistent al profesorului Hortolomei, de la Iași, care luase direcția spitalului Principesa Maria. Așa s-au cunoscut părinții mei, s-au căsătorit și au apucat să mă nască acolo. După
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
Sf. Dumitru. Pentru că, la sfîrșitul lui martie, Veronica să i se plîngă că el e inutil gelos și că presimte că dorește să rupă relațiile cu ea. Apoi, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, îi cerea un permis pe calea ferată pentru a veni la București. Iar el, în mai 1882, se gîndea că ar putea obține, la Iași, un post de profesor de limba germană. În iunie 1882 poetul îi scria de la Constantă, unde venise să facă băi de
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
de ce, în locul unei postistorii pașnice, intelectualii preferă o istorie sîngeroasă.Chiar și după ce pilula lui Murti-Bing și-a făcut efectul monstruos, în aproape toate țările lumii, intelectualii continuă a voi să nimicească valorile burgheze și preferă capitalismului o a treia cale inexistentă. Orbire cu atît mai greu de înțeles, cu cît primele victime ale murti-bingismului au fost intelectualii înșiși.
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
buzele, dar ei nu știau de ce, credeau că de la caimac. - Ce ți-a adus Iepurașul? - Nu știu. - Caută, mă îndemna mami, tinîndu-si palmele încrucișate pe burtă. Am sărit de pe scaun; mi-am dat seama că iar s-a pus la cale, ceva. I-am găsit imediat, după ciripit. Sub fotoliu era o cutie de carton, în care am dat de niște puișori roz și aurii, atît de neîndemînateci și plăpînzi, încît mi-a fost frică să-i las să mi se
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
atunci, se acordă, firesc, confortabil spațiu cafenelelor de altădată. Pilduitor e, aici, faptul că tinerii condeieri de prin 1933-1934 nu îndrăzneau să-și poarte conversațiile de-a dreptul în aceste ilustre cafenele. Locul lor de întîlnire și de punere la cale a treburilor lor de debutanți era pe strada Edgar Quinet, lîngă geamurile cofetăriei Capșa, pe la prînz sau seară. Și acolo se adunau Eugen Ionescu, Jebeleanu, Emil Botta, Ieronim Serbu, Virgil Carianopol, Paul Daniel, Pericle Martinescu, Dan Petrasincu, Mihail Ilovici și
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
americane USC, NYU și Columbia), Blue City: același amestec, perfect stilizat, de banal și bizar, burlesc și bune sentimente. Or, Blue City - ne spune regizorul înaintea proiecției - este de fapt filmul său de absolventa!! De îndată ce va trece la lungmetraj (urmînd "calea bătătorită" Sundance-Hollywood), pariez că vom mai auzi de David Birdsell! Ca si, probabil, de cîțiva dintre colegii săi de facultate/generație: de un Meher Gourjian, de pildă - care deocamdată se joacă inteligent cu animația numerică (Plug) în trena lui Lucas
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
răfuiești cu 2500 pe an, că mi/i/ rușine de ginere?" Așadar, o sumă anuală varsă scriitorul în contul mamei sale. Dar ei i se părea prea mică, cerînd augmentarea ei. Ba solicită să-i împrumute, periodic, si permisul de cale ferată și chiar un carnet de călătorie pe numele ei, asigurîndu-l că nu-l va deranja în București, după ce l-a vizitat de patru ori și i-a prea ajuns. "Nu-t/i/ fie frică că te voi incomoda pe
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
medii și ambiante sociale, tot astfel, în cazul de față, oricât de insolite ar fi peripețiile protagonistului, nu atât ele și nu atât el ocupă primul plan al românului, ci fascinantă Barcelona modernista, căreia Eduardo Mendoza îi adresează pe această cale o declarație de dragoste. Poate că n-aș fi în măsură să fac o asemenea constatare dacă n-aș cunoaște eu insumi ăorasul minuniloră și nu m-aș fi legat de el cu statornice legături amoroase. Astfel încât lectură mea s-
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
avut parte de o a doua ediție în 1991 și a fost, pentru cei care voiau să se informeze sau să se specializeze în problemele românești, timp de peste două decenii, singura sinteză în englezește valabilă. Serviciul adus României, pe această cale, a fost și rămîne imens. Acum, după această carieră de prestigiu, dl Fischer-Galati își publică lucrarea de sinteză în limba română. E un act de curaj dar și un real, binefăcător serviciu. Să remarc, mai întîi, titlurile publicistice atrăgătoare și
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
Paris, România Mare devenise o realitate fizică impunătoare. Dar Ionel Brătianu a refuzat să pună în aplicare, crede autorul, cerințele fundamentale ale concilierii naționale interne (cu minoritarii care reprezentau peste 28% din totalul populației țării) și chiar internaționale, pregătind, astfel, calea spre dezastru. E și opinia pe care am aflat-o în amintită carte a d-nei Irina Livezeanu, aici demonstrată cu date imbatabile. Autorul nostru insistă și el pe contraproductivele măsuri ale guvernului liberal împotriva apariției Gărzii de Fier. Dl prof.
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
el - să fiu meschin. Știu că istoria mă va condamnă pentru împiedicarea unui băiat foarte înzestrat să meargă la studii în străinătate și din care ar fi ieșit cine știe ce om de seamă. Știu că eu am fost o piedică în calea lui și că am fost rău și meschin ajutînd mașinăria statului să-l zdrobească. Istoricește, însă eu (pretinde slujbașul) sînt motivat, justificat, în acțiunea mea urîtă. Nu scuzat, dar de-ter-mi-nat. Mai tîrziu e foarte ușor să spui "dobitocul ăla" nu
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
prețuim cuvîntul, limba. Ne-au învățat, și continuă să o facă, chiar dacă noi, ascultătorii, nu sîntem la fel de fideli, să fim liberi cu adevărat și, de ce nu, si creatori. Zeci de ani, generații de artiști ne-au pășit în case pe calea undelor. Cu modestie și dăruire. Iar pentru mii de ascultători, din locuri îndepărtate ale țării, rămîn aceleași voci de aur, misterioase, fără chip, care populează cu personajele lor cotidianul sordid. La împlinirea a 70 de ani, Teatrul Național Radiofonic a
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
e tot mai limpede, mesajele aripii Adrian Nastase au tot mai puțin în comun cu mesajele formulate de Ion Iliescu. * După trecerea a ZECE ani de la căderea lui Ceaușescu au fost grațiați doi bărbați care în 1983 au pus la cale lichidarea lui Ceaușescu. Regimul Iliescu n-a găsit timp pentru memoriile celor doi timp de aproape șapte ani. Președintele Constantinescu i-a grațiat pe Viorel Roventiu și pe Nicolae Stanciu, la doi ani după ce a ajuns la putere. Acestea sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
și pe aripi (pe spate)/ descopăr, atît de perlat, că poartă, cămașă ei de/ carne, un puf, o piele de mesteacăn în decembrie,/ moțul băiețesc și gură de cadet, sau de husar pe acoperiș" (Zburătoarea biblică). Așadar estetizarea devine o cale a sanctificării, prin relaxarea ultimului concept, iar nu invers, căci Adrian Popescu ține totuși la identitatea să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială, dependentă de materia expresiei, suspectă prin strălucirea să factice
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
premerg Parnasul. Adrian Popescu e îmbătat de o natură filtrată prin timpuri și locuri exotice, prin elemente livrești, nu în direcția unei abstractizări, a unei decorporalizări, ci a unui proces de intensificare a emoțiilor. Religiozitatea însăși se fortifica pe această cale, care e a unei adorații a Creației, percepută cu rafinament, în planul unei unificări sentimental-senzorial-cerebrale, al unui tablou complex care poate da seama de ceea ce Mircea Eliade numește "sacrul camuflat": "Timpurii, fluturii din crîngurile antice, atice,/ pe-un arbust de
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
venind de la nemțescul "mit stock" = cu baston. Dacă în vremea de până acum, o valoare recunoscută era elegantă - un barbat elegant, acum câteva zeci de ani, când o fi apărut expresia, trebuia musai să poarte baston - iată că, totul luând calea vânzării, marfă devine superlativul admirației. Cumplită decădere, am spune, noi, cei cu trecutul alături, împreună cu noi. dar ei, care n-au nici un trecut, sunt de altă părere. Ei nici nu știu în ce dispreț al lumii bune a esteților era
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
cei doi cărturari: care dintre ei va fi cel mai scurt în vorbire. Unul spune eo rus, mă duc la țară, sacrificînd verbul, subînțeles. Al doilea, culmea, folosește numai verbul la imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții tații!)... Scandalos, autor al lui Ars amandi, amestecat în intrigi și în aventuri deocheate, Ovidiu va deveni prin exilul sau cel mai modern poet al antichității. De unde, pentru moraliștii de azi și de totdeauna, se vede că morală
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]