6,705 matches
-
elvețiene care au beneficiat de ocazie și au interzis orice competiție auto, inclusiv Marele Premiu al Elveției. Fără Mercedes Benz, Formula 1 a revenit o afacere semnată Scuderia Ferrari care l-a înregimentat în rândurile sale pe Juan Manuel Fangio, campionul mondial din 1954 si 1955. Pentru a putea însă domina întecerea, Scuderia Ferrari a cumpărat și folosit mașinile echipei Lancia, singura care a putut să țină piept celor de la Mercedes Benz, dar care se desființase din motive financiare. La finalul
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
1999 echipele britanice, sau cele cu sediu în Marea Britanie au caștigat aproape toate titlurile mondiale la constructori, doar Scuderia Ferrari reușind să mai opună rezistență în câteva ocazii. De asemenea Marea Britanie a dat și cel mai mare număr de piloți campioni mondiali. Cooper și Jack Brabham au câștigat și titlurile mondiale din 1960, dar în 1961 a fost anul Ferrari care îi avea în rândurile sale pe Phil Hill și contele german Wolfgang von Trips, italienii beneficiind din nou de schimbarea
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
până înainte cu cursa de la Monza, penultima a campionatului, von Trips fiind lider cu 33 de puncte, față de 25 ale lui Hill. Înainte de cursa de la Monza cei doi piloți se înțeleseseră ca acela care va câștiga în Italia să devină campion mondial, însă tragedia s-a produs în momentul în care von Trips a pierdut controlul volanului în virajul Parabolica, după o coliziune cu Lotus-ul lui Jim Clark, mașina lui luându-și pur și simplu zborul. În urma acelui accident și-
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
coliziune cu Lotus-ul lui Jim Clark, mașina lui luându-și pur și simplu zborul. În urma acelui accident și-au pierdut viața 13 spectactori și pilotul. Cât despre cursă, ea a fost câștigată de Phil Hill care s-a încoronat campion mondial. Chiar dacă Lotus-ul 25, propulsat de un motor Climax, a fost puțin fiabil în primele curse, în 1963 și-a tras partea leului, caștigând ambele titluri mondiale, la piloți impunându-se Jim Clark. John Surtess și Ferrari au beneficiat
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
regulamentul motoarelor. Cei de la Climax, furnizorul de motoare pentru Lotus au refuzat să construiască un nou motor, astfel ca echipa lui Jim Clark a avut de suferit. Câștig de cauză de pe urma noului regulament a avut Brabham, echipa lui Jack Brabham, campionul mondial din 1959 și 1960, care a semnat un acord cu Repco, un constructor australian de motoare. Particularitatea motoarelor Repco, construite pe baza unui motor Oldsmobile V8 al unui automobil de stradă, constă în faptul ca erau răcite cu apă
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
Premiu al Italiei de la Monza având cinci victorii și totalizând 45 puncte. Monza părea a fi o formalitate pentru austriacul Rindt însă un accident suferit în sesiunea de antrenamente avea să îi fie fatal. Și așa Rindt a fost încoronat campion mondial, post-mortem, pentru că nici un alt pilot nu a reușit să îl depășească până la finalul sezonului. În 1970 și-a făcut debutul în Formula 1 primul pneu "slick" (fără nici un fel de desen), fabricat de Goodyear. Următoarele trei sezoane au fost
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
dată când o echipă de Formula 1 a câștigat titlul mondial în chiar primul an de activitate. În 1972 însă titlurile au revenit celor de la Lotus, campionatul piloților fiind câștigat de brazilianul Emerson Fittipaldi, care devenea atunci cel mai tânăr campion mondial din Formula 1, recordul său stând în picioare până în 2005. În fine Tyrrell, prin Jackie Stewart, s-a impus la piloți în 1973, iar Lotus a câștigat campionatul constructorilor. La finalul sezonului Stewart, bolnav de ulcer, își anunța retragerea
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
campionatul piloților a câștigat Keke Rosberg, înlocuitorul lui Alan Jones de la Williams. O particularitate interesantă a sezonului 1982 a fost că cele 16 curse au fost adjudecate de 11 piloți. Nici un pilot nu a câștigat mai mult de două curse, campionul mondial, Rosberg, câștigând una singură. În decembrie 1982 Colin Chapman a suferit un atac de cord și a decedat. Era, alături de Enzo Ferrari, cea mai centrală figură din Formula 1. În ciuda titlului câștigat de Rosberg, era clar pentru toată lumea că
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
arme secrete. Mai întâi a fost cea cu John Barnard, directorul tehnic al echipei Project Four, care construise primul șasiu din kevlar și alte materiale compozite, considerat viitorul Formulei 1, iar mai apoi a fost convingerea lui Niki Lauda, fostul campion de la Scuderia Ferrari din anii '70, să revină în Formula 1. Începutul perioadei Dennis la McLaren a fost deosebit de dificil, însă motorul TAG Porsche, folosit pentru prima dată în 1983 i-a ajutat să revină în topul campionatului, McLaren dominând
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
montarea unor pereți laterali care să îl protejeze pe pilot în momentul unui eventual impact. După ce a câștigat tilul mondial în 1994, e drept la mare luptă cu Damon Hill de la Williams, nimeni altul decât fiul lui Graham Hill, fostul campion mondial din 1962 și 1968, Michael Schumacher a repetat performanța și în 1995, când însă întreg sezonul a fost un galop de sănătate. În acel an Benetton a câștigat primul și singurul titlu mondial în campionatul constructorilor. Williams a revenit
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
singurul titlu mondial în campionatul constructorilor. Williams a revenit la putere în 1996, beneficiind și de faptul că Michael Schumacher semnase un contract cu echipa Ferrari. La Williams locul lui David Coulthard, plecat la McLaren fusese luat de Jacques Villeneuve, campion în anul precedent în Indy Car, fiul lui Gilles Villeneuve. Deși cursa de la Melbourne a fost prima din cariera lui Villeneuve în Formula 1, acesta a ocupat prima poziție la start și doar o problemă tehnică l-a privat de
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
o afacere propriu-zisă. Inteligența financiară de care a dat dovadă Eddie Jordan a făcut ca echipă sa să ajungă în lupta pentru titlurile mondiale în doar cel de-al optulea an de activitate. Pe altă parte Jackie Stewart, fostul triplu campion mondial, își făcuse propria echipă în 1996, a dus-o până pe locul patru la constructori în 1999 când a și câștigat o cursă, înainte de a face o mutare inteligentă și de o vinde americanilor de Ford pentru o sumă frumoasă
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
(n. 18 aprilie 1979) este un pilot britanic de curse auto, fost pilot de Formula 1. Davidson și-a făcut debutul în karting în 1987, concurând în diverse competiții. În 1994 a devenit campion de junior al Marii Britanii la karting, repetând performanța în 1995, iar în 1996 a fost vicecampion european la karting, de această dată la seniori. Cel mai bun sezon al său în karting a fost 1997 când a devenit campion asiatic
Anthony Davidson () [Corola-website/Science/304611_a_305940]
-
devenit campion de junior al Marii Britanii la karting, repetând performanța în 1995, iar în 1996 a fost vicecampion european la karting, de această dată la seniori. Cel mai bun sezon al său în karting a fost 1997 când a devenit campion asiatic și a terminat pe locul secund în campioantul Oceaniei. În 1998 a terminat pe locul trei în campioantul nord-american, înainte de a-și face debutul în Formula Ford în 1999, an în care a participat pentru ultima dată în karting
Anthony Davidson () [Corola-website/Science/304611_a_305940]
-
Bernabeu l-a adus la Real Madrid, unde a făcut istorie, evoluînd alături de Alfredo Di Stéfano, Francisco Gento, Raymond Kopa și José Santamaria. Alintat "Pancho", Puskás a fost de patru ori golgheterul campionatului spaniol și a câștigat trei Cupe ale Campionilor Europeni, precum și 5 titluri de campion al Spaniei, între 1958 și 1967. A jucat împreună cu Zoltán Czibor, Sándor Kocsis, József Bozsik și Nándor Hidegkuti în echipa națională de aur a Ungariei, supranumită "Mighty Magyars" (Maghiarii Fenomenali), care a avut 32
Ferenc Puskás () [Corola-website/Science/304629_a_305958]
-
Madrid, unde a făcut istorie, evoluînd alături de Alfredo Di Stéfano, Francisco Gento, Raymond Kopa și José Santamaria. Alintat "Pancho", Puskás a fost de patru ori golgheterul campionatului spaniol și a câștigat trei Cupe ale Campionilor Europeni, precum și 5 titluri de campion al Spaniei, între 1958 și 1967. A jucat împreună cu Zoltán Czibor, Sándor Kocsis, József Bozsik și Nándor Hidegkuti în echipa națională de aur a Ungariei, supranumită "Mighty Magyars" (Maghiarii Fenomenali), care a avut 32 de meciuri consecutive fără înfrângere. Din
Ferenc Puskás () [Corola-website/Science/304629_a_305958]
-
locul 2, devenind vicecampioană. În vara lui 2010, pierde Supercupa României în fața celor de la CFR Cluj la loviturile de departajare. Sezonul 2010-2011 a reprezentat decăderea Urziceniului. Deși începe noul sezon în forță și este la un pas de grupele Ligii Campionilor, este eliminată din playoff de Zenit Sankt Petersburg. Câștigă în fața celor de la Dinamo și Steaua, reușind să învingă gruparea din Ghencea cu jucători împrumutați de la ea. Echipa a retrogradat în Liga a II-a ocupând la finalul sezonului penultimul loc
FC Unirea Urziceni () [Corola-website/Science/304710_a_306039]
-
2007 a fost inaugurată instalația de nocturnă a stadionului, care are o putere de 1400 lucși. Primul adversar străin întâlnit de Unirea Urziceni pe acest stadion în cupele europene a fost Hamburger Sport Verein, la 2 octombrie 2008. În Liga Campionilor și în Liga Europa, Unirea nu a primit dreptul de a evolua pe propria arenă, și a jucat astfel pe Stadionul Steaua din București. Notă: Jucătorii evidențiați prin nume îngroșat au luat titlul cu echipa.
FC Unirea Urziceni () [Corola-website/Science/304710_a_306039]
-
și industrial. Lansarea este susținută de un mini-turneu de cluburi în 15 orașe din țară, de participarea la Hardcore Fest-București, unde a împărțit scenă cu Sick Of IT All și de videoclipul filmat la piesă „Născut învingător”; personajul pricipal este campionul K1 Ionuț Iftimoaie, care a considerat că piesa îi vine că o mânușa, ca atare devenind și soundtrack-ul pe care acesta își face intrarea în galele K1; atât trupa cât și luptătorul au fost extrem de încântați de această colaborare. La
Altar (formație) () [Corola-website/Science/304716_a_306045]
-
este un concurs internațional de culturism organizat anual de către Federația Internațională a Culturiștilor (IFBB). Câștigarea titlului este considerat cel mai important rezultat în domeniul culturismului profesionist. Concursul a fost creat de Joe Weider pentru a oferi campionilor mondiali și continentali ai diferitelor federații de culturism din anii '60 ocazia cuceririi unui nou titlu. Primul concurs a avut loc la New York în 18 septembrie 1965. Ediția din 2006 s-a desfășurat pe 30 septembrie la Las Vegas. Campionul
Mr. Olympia () [Corola-website/Science/303517_a_304846]
-
campionilor mondiali și continentali ai diferitelor federații de culturism din anii '60 ocazia cuceririi unui nou titlu. Primul concurs a avut loc la New York în 18 septembrie 1965. Ediția din 2006 s-a desfășurat pe 30 septembrie la Las Vegas. Campionul din 1965, Larry Scott, a primit ca premiu o coroană și suma de 1000 dolari. Campionul din 2009, americanul Jay Cutler, a primit alături de statueta Sandow și medalie, un cec de 200 000 dolari. Începând din anul 1980, există și
Mr. Olympia () [Corola-website/Science/303517_a_304846]
-
titlu. Primul concurs a avut loc la New York în 18 septembrie 1965. Ediția din 2006 s-a desfășurat pe 30 septembrie la Las Vegas. Campionul din 1965, Larry Scott, a primit ca premiu o coroană și suma de 1000 dolari. Campionul din 2009, americanul Jay Cutler, a primit alături de statueta Sandow și medalie, un cec de 200 000 dolari. Începând din anul 1980, există și o competiție paralelă pentru femei, Ms. Olympia. De asemenea, din 1995 se organizează și o variantă
Mr. Olympia () [Corola-website/Science/303517_a_304846]
-
de antrenament al lui Schwarzenegger), care a cucerit titlul în 1976. După al șaselea titlu, în 1975, Schwarzenegger și-a anunțat retragerea din activitatea competițională. Frank Zane a câștigat edițiile din 1977, 1978 și 1979. Deși mai puțin masiv decât campionii edițiilor precedente, Schwarzenegger și Oliva, Zane a excelat la simetrie, armonie and definire musculară. În 1980, Schwarzenegger a câștigat o decizie foarte controversată a concursului. Mai mulți concurenți și comentatori și-au exprimat dezacordul cu decizia arbitrilor, bazată - susțin criticii
Mr. Olympia () [Corola-website/Science/303517_a_304846]
-
fost culturist și actor american originar din Austria, politician republican, care a servit ca cel de-al treizeci și optulea guvernator al statului California. Schwarzenegger și-a câștigat faima ca actor Hollywood-ian în filme de acțiune. În zilele când era campion mondial de culturism a fost supranumit „stejarul austriac” și „Arnold cel Tare”. Supranumele „Arnie” l-a dobândit în timpul carierei de actor, iar mai recent a fost numit „the Governator” (combinarea cuvintelor "governor" și "terminator", după filmele din seria de filme
Arnold Schwarzenegger () [Corola-website/Science/303615_a_304944]
-
la volanului unui "Ferrari 246 Dino", denumit așa în memoria lui "Dino Ferrari", fiul lui Enzo Ferrari decedat în 1956 de leucemie la doar 21 de ani, britanicul fiind primul dintre cei doi piloți din istoria Formulei 1 care devenit campioni mondiali l-a finele unui sezon în care nu au reușit să câștige decât o singura cursă. Titlul constructorilor, primul acordat vreodată, a fost însă pierdut în detrimentul echipei britanice Vanwall. O altă echipă britanică, de această dată Cooper, a dominat
Scuderia Ferrari () [Corola-website/Science/303609_a_304938]