57,386 matches
-
durerea prin pustiiuri rătăcit, Să pomenești cîteodată pre omul ce te-au iubit. Orișicum eu răsplătire n-oi cere la Dumnezău, Și de m-ai ars tu pe mine, eu țîe bine Îți vreu.” SÎnt, În acest testament sentimental, două clauze („de-oi muri”, „iar de-or trăi”) care slujesc cum nu se poate mai bine pe jeluitorul Îndrăgostit. Finalul poemului („Și de m-ai ars tu pe mine, eu țîe bine Îți vreu”) lasă să se Înțeleagă că scenariul Îngropării
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
exil și locul exilului este pustiul: „Am lăsat lumea și slava și-n pustii m-am Îngropat, Ca să scap măcar cu viață de durerea ce mi-ai dat.” Ca să scape cu viață... Scenariul erotic nu mai prevede, va să zică, una din clauze: moartea. Poetul s-a decis să trăiască. Să trăiască, dar cum? Motoarele retoricii amoroase se pun În mișcare: omul iremediabil bolnav de iubire trăiește Într-un etern suspin, idolatrizînd izvorul nenorocirii lui: „Cu a cerului podoabe lata la Închipuiesc Și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
celei stabilite pentru luna octombrie 2009, respectiv la 732,8 lei; limitarea cheltuielilor de funcționare a administrației publice de natura bunurilor și serviciilor la nivelul anului 2009, cu excepția prestațiilor pentru care există convenții sau contracte, situație în care se aplică clauzele prevăzute prin acestea. Cheltuielile de natura activelor nefinanciare au fost reduse în cazul bugetului asigurărilor pentru șomaj, respectiv menținute la nivel relativ constant în cazul bugetului asigurărilor sociale de stat, comparativ cu cele aprobate prin legea bugetară a anului 2009
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
a înseși meseriei de etnolog. Etnologului i se poate cere să predea în mod regulat carnetele de teren și rapoarte adecvate, să cedeze proprietatea rezultatelor cercetării sale, să nu le dea spre publicare "de bună voie", cum se obișnuiește. Aceste clauze de confidențialitate sunt oare compatibile cu exercițiul unei profesii implicând discuții științifice pentru a progresa? Două concepții, în acest sens, pot fi pe scurt opuse. Cea dintâi consideră intrarea etnologiei în sânul întreprinderii și "utilitatea ei socială" ale cărei modalități
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Asociația Americană de Antropologie, interzicând orice cercetare care nu putea fi făcută publică, frâna în mod considerabil etnologia în întreprindere; dar ea revenea asupra acestei linii de conduită în 1989, când accepta "proprietatea privată" a investigațiilor, reținând în același timp clauza de a nu aduce "prejudicii" persoanelor. Această noțiune de prejudiciu, împărtășită de multe asociații profesionale de antropologi, este în mod evident eminamente problematică în întreprindere, mai cu seamă într-o perioadă de transformări cruciale în care avansul spre o hegemonie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de manipularea ideologică subiacentă. Dacă literatura strict gestionară a fost în acest context pe cât de abundentă, pe atât de naivă (de exemplu, celebrul "suflet al întreprinderii"), cea care emana de la etnologii de profesie a lăsat mult mai puține urme, în virtutea clauzei de "confidențialitate" pe care o impuneau contractele semnate cu cercetătorii: destinatarul ambelor era proprietarul legal, care nu autoriza publicările decât după eliminarea oricărei "asperități" care ar fi putut dăuna imaginii întreprinderii. Lectura câtorva "fragmente alese" trezea o impresie stranie: etnograful
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
motanul ce-o însoțește pretutindeni pe frumoasă. Numai așa prințesa ar putea fi smulsă din vrăjitoria urzită de bizarul animal. Elementul acesta, respectiv motanul, va apărea ulterior și în La hanul lui Mânjoală. Nu tocmai lesne de împlinit, până la urmă ,,clauza’’ este satisfăcută, ,,dar în sfârșit odată găsi tânărul vreme cu prilej când cotoiul dormea și atunci călcă pe coadă cu toată puterea’’. Ce se întâmplă de aici încolo, nașterea fiului de împărat, pe nume Dizir, nefericirea lui de a nu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
din Asia de Est EFTA Asociația Europeană a Liberului Schimb FMI Fondul Monetar Internațional G7 Grupul celor Șapte GATT Acordul General pentru Tarife și Comerț IFOR Forțele de Implementare (ONU) IGC Conferința Interguvernamentală (UE) KFOR Forțele din Kosovo (ONU) MFN Clauza Națiunii celei mai Favorizate (GATT) MRS Mecanismul Ratelor de Schimb (UE) MST Tratatul privind Securitatea Reciprocă între SUA și Japonia MTCR Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord NDPO Reperele Programului de Apărare Națională
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
SUA. În timp ce conflictele generate de dezechilibrul comercial SUA-Japonia au fost estompate în anii 1990 datorită revenirii economice a SUA, condițiile de bază rămân propice unui conflict structural (Gilpin, 1991; Gilpin, 2003). Conflictele ce pot fi interpretate din această perspectivă sunt: clauza unilaterală Super 301 din Acordul Comercial cu SUA din 1989; discuțiile bilaterale referitoare la Inițiativele privind Impedimentele Structurale (SII) din 1990; și disputele privind dezvoltarea în comun a unor avioane de vânătoare; precum și tensiunile crescute referitoare la comerțul cu automobile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dacă acest lucru nu este adevărat, toate aceste imputații se prăbușesc. Ei, bine! A spune că legea pozitivă, care acționează întotdeauna cu autoritate, pe cale de constrângere, sprijinită de forța coercitivă, având ca sancțiune baioneta și celula, ajunge întotdeauna la o clauză penală; a spune că legea care nu decretează nici afecțiunea, nici amiciția, nici dragostea, nici abnegația, nici devotamentul, nici sacrificiul, nu poate cu atât mai mult să decreteze ceea ce le rezumă pe toate, Fraternitatea, înseamnă oare a nimici sau a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Nesiguranța, să fie bine știut, este pentru capitaluri principalul agent al paraliziei. Ea le alungă, le împiedică să se formeze; și ce devin atunci clasele a căror suferință se pretindea că va fi ușurată? O cred în mod sincer, această clauză singură este suficientă pentru a coborî în scurt timp națiunea cea mai prosperă sub nivelul Turciei. Sacrificiul impus unora în favoarea altora, prin intermediul taxelor, își pierde în mod evident caracterul de fraternitate. Cui îi revine acest merit? Legislatorului? Nu îl costă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bună orânduială, iar pentru găzduirea oaspeților se luaseră de mai înainte măsurile cuvenite. 68 ofițeri ruși a fost internați în Pesta, însă, în urma mijlocirilor d-lui Novikoff, contele Andrassy a dat ordin pentru eliberarea lor, de vreme ce toți aveau în pașpoarte clauza art. 7 din convenția de la Geneva că sunt atașați serviciului Crucei Roșii. În 18/30 august ei au fost chemați la poliție unde, înapoindu - li - se cărțile, armele și pașpoartele, li s-au spus că sunt liberi a merge unde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conferinței. Se pare că evreii din România sunt privați de drepturile civile și politice, cu toate că termenii constituțiunii nu prescriu nimic de felul acesta în privința lor, conferința își propune dar de a face astfel încît să nu se introducă în constituțiune clauze care ar putea să legalizeze situațiunea actuală a evreilor din România. Jewish Chronicle propune ca primele ședințe ale acestui congres să se ție cu ușile închise. Un autor francez al cărui nume nu-l mai ținem minte au arătat că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate primi din cauza împotrivirei populației turcești și grecești. Poarta concede punctul în privirea cantonamentului trupelor, se împotrivește însă la formarea unei jandarmerii; miliția de indigeni e periculoasă din cauza conflictelor ce s-ar putea naște între turci și creștini; apoi refuză clauza numirii guvernărilor cu concursul ambasadorilor și a comisiei, asemenea Delimitarea veniturilor fiscale din provinciile slave (fiindcă {EminescuOpIX 298} contrazice drepturile de suveranitate a Porții), tot așa introducerea unui sistem deosebit judecătoresc în provinciile slave fiind în contrazicere cu spiritul constituției
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de cele mai multe ori era arendată, instituția arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva. S-a păstrat unul din contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la care stăpâna nu-și mai zicea Mavrogheni, ci „postelniceasa Ilinca Manu”. Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și grija stăpânei pentru proprietatea și oamenii de pe ea. Căci nu lipsesc prevederi prin care arendașii sunt obligați să manifeste bunăvoință față de locuitori, astfel încât ei, locuitorii, „să nu se împrăștie din vina lor, acareturile de pe moșie să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stare perfectă „iazurile morilor”, în caz de inundații, pentru a se feri distrugerea stăvilarului și a canalului de aducțiune a apei până la scocul morii, lung de circa 300-400 m. Dar - continua P. Balș în pledoaria sa -, arendașul nu a respectat clauza contractuală respectivă și iazurile s-au deteriorat în urma marilor inundații din „anul 1865 și atuncea moara era gata și, fiind de piatră cioplită și toată mașinăria ei de fier, nu s-au primejduit în nimica și nici nu se putea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care depindea și satul Umbrărești, nici de clauzele contractuale puse fără știrea și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv întrucât ne arată o anume stare de spirit și mentalitate a oamenilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămâne însă de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un bou, neprețăluit, pentru care, îndatorat fiind cu sare domnească a duce la Galați, din pricină” că i s-a sechestrat boul, „îmi șede caru înaintea casei încărcat”. Solicită judecătoriei să intervină pentru despăgubirea sa și respectarea „tocmelii”, respectiv a clauzelor contractuale. Cu timpul, legislația în domeniul comerțului sătesc se schimbă și se impune tot mai mult comerțul privat, individual, pe cont propriu, reglementat, în unele cazuri și prin instituția comunală, Primăria, care are latitudinea de a autoriza practicarea comerțului local
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puțin timp după 1849 de către Simion Mocanu, din care se poate desprinde cum arăta gospodăria unui sătean de stare materială mijlocie. El lăsa moștenire „o casă cumpărată de la preotul Ilie”, destul de încăpătoare, cu mai mult de două camere din moment ce prevede clauza ca „jumătate să rămâie fiului meu, Grigoraș”, iar cealaltă „jumătate”, în care sta el cu soția, să rămână acesteia. Mai înscrie „o pivniță și o poetică într-o unire cu casa”, deci o continuare a casei, cum se procedează și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cotonoage realizat, așa cum lumea înnoit ți-ar propune. EL: Cu siguranță că omul nu are nevoie de mai mult de un executor testamentar pe timpul vieții sale. Multe epoci, mulți executori. Pe d-voastră te-aș trece în contract ca o clauză cu poză cu tot, ca un fel de notă de subsol ridicată împotriva mea. EA: Aveți foc? EL: Habar nu am. (EL îi dă EI foc) EA: Pe câmpii, pe pajiști, prin private arde totul pentru tine, ca o dovadă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cînd controlul executivului asupra economiei era însoțit de cel al Congresului și, mai mult, de cel al actorilor privați. Congresul are un rol decisiv atunci cînd este vorba de comerț și de ajutor internațional. Cînd Kissinger a încercat să folosească clauza națiunii celei mai favorizate ca monedă de schimb pentru a îmblînzi politica externă sovietică, el a fost lovit pe la spate de amendamentul lui Jackson, care lega această clauză de politica sovietică a emigrărilor. Kissinger a făcut din plin uz de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de comerț și de ajutor internațional. Cînd Kissinger a încercat să folosească clauza națiunii celei mai favorizate ca monedă de schimb pentru a îmblînzi politica externă sovietică, el a fost lovit pe la spate de amendamentul lui Jackson, care lega această clauză de politica sovietică a emigrărilor. Kissinger a făcut din plin uz de proverbialul său sarcasm în legătură cu ceea ce pentru diplomații de talia sa trebuie să fi apărut ca o evidentă neînțelegere a posibilităților politicii externe în relațiile dintre superputeri (1982: 250-5
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoria descrie un sistem internațional cu trăsături ierarhice. Într-adevăr, deși respectă al treilea aspect al definiției dată de Waltz structurii, adică relația cauzală generală dintre distribuția puterii și consecințele internaționale, această teorie atacă implicit definițiile circulare ale primelor două clauze. În concepția lui Waltz, anarhia presupune imposibilitatea diferențierii funcționale. Teoria stabilității hegemonice este construită pe ideea că statul hegemonic, într-un mod nu foarte diferit de guvernele interne din epoca statului liberal "paznic de noapte" este diferențiat din punct de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ideea că statul hegemonic, într-un mod nu foarte diferit de guvernele interne din epoca statului liberal "paznic de noapte" este diferențiat din punct de vedere funcțional de alți actori și garantează ordinea economiei politice globale liberale. În consecință, prima clauză, așa-numita structură profundă a anarhiei, apare din ce în ce mai mult ca un înveliș fără conținut. Ea nu exclude nici conducerea fără guvern, nici formele de ierarhie. Această reconsiderare a clauzei a doua a lui Waltz a fost folosită și pentru a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]