KorAP: Find »[drukola/base=comuniune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...187 188 189 ...220 >

5,493 matches

Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407

chemată și de a i se cere "păreri" chiar și în privința adoptării politicilor sociale. În încheierea acestui subcapitol sunt binevenite câteva reflecții asupra importanței Bisericii în lumea reală a omului modern. Așadar: * "Morala socială a Bisericii este o morală de comuniune, care se identifică cu conținutul ontologic al adevărului eclezial. Adevărul vieții e comuniune în Hristos prin Duhul Sfânt. * Comuniunea constituie viața, dar constituie deopotrivă și morala vieții, dinamica vieții, impulsul și mișcarea ce împlinesc viața în deplină libertate a persoanei

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
sociale. În încheierea acestui subcapitol sunt binevenite câteva reflecții asupra importanței Bisericii în lumea reală a omului modern. Așadar: * "Morala socială a Bisericii este o morală de comuniune, care se identifică cu conținutul ontologic al adevărului eclezial. Adevărul vieții e comuniune în Hristos prin Duhul Sfânt. * Comuniunea constituie viața, dar constituie deopotrivă și morala vieții, dinamica vieții, impulsul și mișcarea ce împlinesc viața în deplină libertate a persoanei. În această comuniune, centrală este persoana, nu distanța existențială a realității individuale sau

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
binevenite câteva reflecții asupra importanței Bisericii în lumea reală a omului modern. Așadar: * "Morala socială a Bisericii este o morală de comuniune, care se identifică cu conținutul ontologic al adevărului eclezial. Adevărul vieții e comuniune în Hristos prin Duhul Sfânt. * Comuniunea constituie viața, dar constituie deopotrivă și morala vieții, dinamica vieții, impulsul și mișcarea ce împlinesc viața în deplină libertate a persoanei. În această comuniune, centrală este persoana, nu distanța existențială a realității individuale sau sociale a celuilalt. * Este contradictoriu să

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
identifică cu conținutul ontologic al adevărului eclezial. Adevărul vieții e comuniune în Hristos prin Duhul Sfânt. * Comuniunea constituie viața, dar constituie deopotrivă și morala vieții, dinamica vieții, impulsul și mișcarea ce împlinesc viața în deplină libertate a persoanei. În această comuniune, centrală este persoana, nu distanța existențială a realității individuale sau sociale a celuilalt. * Este contradictoriu să vorbim de "etică socială" obiectiv aplicabilă, din moment ce evenimentul comuniunii se judecă exclusiv în cadrul libertății personale. Când se impun în mod convențional sau cu forța

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
dinamica vieții, impulsul și mișcarea ce împlinesc viața în deplină libertate a persoanei. În această comuniune, centrală este persoana, nu distanța existențială a realității individuale sau sociale a celuilalt. * Este contradictoriu să vorbim de "etică socială" obiectiv aplicabilă, din moment ce evenimentul comuniunii se judecă exclusiv în cadrul libertății personale. Când se impun în mod convențional sau cu forța modele în afara persoanei, sau când dorim "să creăm de sus" o comuniune cu programe definite și cu legi raționale, cu reguli ireale de libertate și

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
a celuilalt. * Este contradictoriu să vorbim de "etică socială" obiectiv aplicabilă, din moment ce evenimentul comuniunii se judecă exclusiv în cadrul libertății personale. Când se impun în mod convențional sau cu forța modele în afara persoanei, sau când dorim "să creăm de sus" o comuniune cu programe definite și cu legi raționale, cu reguli ireale de libertate și de justiție, sau de orice altă "valoare" obiectivă, mutilăm însăși viața și îi chinuim pe oameni. * Biserica respectă libertatea persoanei, nu numai ca împlinire sau reușită a

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
cu programe definite și cu legi raționale, cu reguli ireale de libertate și de justiție, sau de orice altă "valoare" obiectivă, mutilăm însăși viața și îi chinuim pe oameni. * Biserica respectă libertatea persoanei, nu numai ca împlinire sau reușită a comuniunii, ci și ca eșec personal al comuniunii, ceea ce înseamnă un respect și o stimă față de libertatea omului ca adevăr existențial. * O atenție deosebită trebuie acordată așa-numitelor "grupuri de risc", sau celor care încalcă legea. Acești oameni au nevoie de

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
cu reguli ireale de libertate și de justiție, sau de orice altă "valoare" obiectivă, mutilăm însăși viața și îi chinuim pe oameni. * Biserica respectă libertatea persoanei, nu numai ca împlinire sau reușită a comuniunii, ci și ca eșec personal al comuniunii, ceea ce înseamnă un respect și o stimă față de libertatea omului ca adevăr existențial. * O atenție deosebită trebuie acordată așa-numitelor "grupuri de risc", sau celor care încalcă legea. Acești oameni au nevoie de o grijă pastorală și educațională deosebită. Prevenirea

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
Bavaria în urma negocierilor. Toate celelalte nevoi ale copiilor se finanțează pe bază de donații. Susținătorul oficial al centrului este membru al societății Caritas al diocezei Würzburg. Preșcolarii frecventează grădinița catolică a parohiei locale, copiii și adolescenții merg acolo la sfânta comuniune și la confirmare, respectiv la confirmare în Biserica evanghelică din cartier. Se frecventează slujbele în ambele Biserici. Satul de copii ține, la fel ca toți locuitorii și toate familiile, de parohia catolică, respectiv de comunitatea bisericească evanghelică. Austria Răspuns A. P

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
și pe performanțe. Nu, organizațiilor religioase li se dă sprijin guvernamental cu condiția să-l folosească în beneficiul publicului, nu să propovăduiască versiunea lor asupra "Adevărului". Germania Răspuns N. B.: Păstorii de suflete se ocupă de copii și de adolescenți în timpul comuniunii, al confirmării și uneori în vederea pregătirii pentru botez. Ar fi dificil pentru un preot să lucreze acolo, pentru că preoții "au alte activități de îndeplinit". Austria Răspuns A. P.: Statul și Biserica nu sunt astăzi nici gemeni, nici antipozi. Au sarcini diferite

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
raisonnement naturel, Nathan, Paris, 1991. Petcu, L., "Sfântul Vasile cel Mare Panegirist al milosteniei", în Studia Basilica, vol. III, actele simpozionului Comisiei Române de Istorie Ecleziastică București-Cernica, 2-3 octombrie 2008, Editura Basilica, București, 2009. Petrică, I. pr. , Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler, Editura Marineasa, Timișoara, 2008. Petrică, I., Complementaritatea între Biserica și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit, Timișoara, 2010. Petrică, I., Comunicarea organizațională. / Studiu de caz: Comunicarea organizațională în Direcția Generală de Asistență Socială

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
ce participă în modul cel mai direct la ele, adică de muncitori, de membrii comunității ș.a.m.d. viețile oamenilor sunt aici structurate mai puțin în jurul lăcomiei, al competiției și fricii, cât în jurul satisfacerii nevoilor omenești autentice, al cooperării și comuniunii. Baza materială a comunismului o constituie capacitatea de a produce o abundență de bunuri. Baza socială o constituie, printre altele, absența generală a proprietății economice private, a împărțirii în CLASE SOCIALE, a inegalităților de avere și PUTERE și a instituțiilor

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
Barnaba (care se tâlcuiește fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru, / Având țarină și vânzând-o, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor" (Fapte 4, 32-37). A se vedea și cartea Preot Ion Petrică, Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler, Editura Marineasa, Timișoara, 2008, pp. 84-109. În privința proprietății, a se vedea Antony Flew, Dicționar de filozofie și logică, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006, p. 332. 2 În provincia romană Scythia Minor sau Dacia

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263

aceea Își Îndeamnă fiul cu hotărâre: „Așeaz-o cu credință căpătâi”. Mesajul testamentar al poetului presupune așadar orgoliul unei origini umile, convertite Într-o noblețe aparte, aceea a apartenenței de neam și de clasă, al căror exponent se simte autorul. Sentimentul comuniunii ancestrale cu mulțimea de bătrâni care s-au stins În timp trudind În anonimat, dar nu Înainte de a-și depune osemintele În sufletul urmașului, explică aici o dată mai mult demnitatea cu totul specială pe care Arghezi o Împrumută hrisovului său

Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața iubitei, o povesate a ceea ce va fi. Iluzia comuniunii perfecte dintre el și ea este denunțată de la Început. Cei doi nu sunt egali În profunzimea sentimentului, intimitatea lor nu este aceeași, pentru că sufletul ei „funcționează cu lemne”, dragostea ei „umple cerul de fum”. Descrierea Îndrăgostiților se face Într-o

Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750

El consideră că acest lucru se datorează și faptului că finlandezii au fost un popor destul de izolat, oamenii fiind obligați de condițiile de mediu să locuiască departe unul de celălalt. În lipsa unui partener de conversație, ei s-au refugiat în comuniunea cu natura. Există totuși și unele cântece create într-o notă umoristică, precum cele pentru copii sau cele care descriu viața păstorească. Cântecele tinerilor sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și

Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
în muzică. Radu Lupan îl amintește aici pe Jean Sibelius care a concentrat în poemul simfonic Finlandia ecoul lăsat de foșnetul codrilor și susurul apelor. Această temă a naturii este prezentă și în operele urmașilor lui Sibelius care au accentuat comuniunea dintre om și natură. Natura este un element la fel de prezent și în arhitectură, materialele folosite fiind lemnul și piatra. Stilurile arhitecturale "art nouveau" și funcționalismul redau această legătură dintre om și natură, fiecare în caracteristicele lor specifice. Un reprezentat al

Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
a Goților, Svezilor, Vandalilor și a altor neamuri nordice, precizând aici că elementul dominant al Nordului este gerul, iar neamul finnilor are construite cetăți de gheață menite să înspăimânte inamicul. În continuare, Goian vorbește despre acele rune rezultate în urma strânsei comuniuni dintre om și natură. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este, evident, Kalevala. Imaginea aceasta a Nordului mai este reprezentată și de alți artiști precum Toivo Pekkanen în Fratele cel tânăr și de poetul Eino Leino în Cântecul lui

Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
numele de "laulajat" și cântecele acestora vorbeau despre nașterea pământului, despre apariția omului pe pământ, despre viață și moarte. O temă destul de abordată în creațiile populare este dragostea sub diferitele sale forme de manifestare: ca sentiment de singurătate, dorință de comuniune, nefericirea în dragoste, aspirația spre o iubire ideală. Poporul finlandez nu s-a ferit de abordarea unor teme tabu precum violul, incestul, abandonul copiilor sau crima și le-a exprimat în versurile din Kanteletar și Kalevala. Sunt prezenți și eroii

Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
latură umană, câteodată subminată de slăbiciuni, este scoasă la iveală cu defecte cu tot. Energia artistică din care poetul finlandez și-a tras seva creației a fost natura cu mlaștinile și pădurile sale. Lirica populară finlandeză scoate în evidență această comuniune strânsă a omului cu natura și, mai mult decât atât, toate elementele naturii au ajutat la apariția acestuia și la dezvoltarea sa ca ființă superioară. Autoarea articolului pune accentul tocmai pe ideea de moarte ca fapt lipsit de orice nuanță

Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
ajutat la apariția acestuia și la dezvoltarea sa ca ființă superioară. Autoarea articolului pune accentul tocmai pe ideea de moarte ca fapt lipsit de orice nuanță terifiantă, un fenomen firesc și acceptat ca atare. Un paradox demn de menționat este comuniunea motivelor păgâne cu cele creștine. Lirica populară finlandeză nu face altceva decât să scoată la iveală sensibilitatea acestui popor care, indiferent câte presiuni a suportat, a reușit să rămână aceeași 730. Într-un interviu preluat din "Helsingin Sanomat", Teodor Palic

Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505

într-un sinod recunoscut de episcopi. Nu era ușor de găsit o altă soluție. Nici una din patriarhiile tradiționale nu voiau să primească această biserică, pentru că și Patriarhia de Constantinopol, și Biserica rusă, și Biserica sârbă, și cea antiohiană formează împreună comuniunea ortodoxă. Ele nu admit să-și treacă de la unii la alții parohiile. Și atunci biserica românească risca să rămână în aer și să nu aibă dreptul de a sluji. S-a găsit soluția de a intra în comuniune sub sinodul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
formează împreună comuniunea ortodoxă. Ele nu admit să-și treacă de la unii la alții parohiile. Și atunci biserica românească risca să rămână în aer și să nu aibă dreptul de a sluji. S-a găsit soluția de a intra în comuniune sub sinodul rușilor albi, cum se numesc, rușii din exil, cam în aceeași situație ca și românii din exil, doar că exilul lor a început cu 40 de ani înainte. S-au organizat ca biserica ortodoxă a rușilor din exil

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
exil. Parohia română s-a alăturat eparhiei ruse, pentru că în plus avea idei politice asemănătoare, cu toți exilații persecutați de comuniști. Lucrul acesta a durat până în 1998, când biserica a cerut să iasă de sub această jurisdicție și a intrat în comuniune cu episcopia românească din America. E o situație tranzitorie până când se găsește o altă soluție: probabil că va fi revenirea în cadrul patriarhiei române. S-au creat niște sensibilități. Statul român comunist a încercat, în cincizeci de ani, să intervină în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690

și ceea ce oferi, ca sumă a trăirilor și ideilor ce vor adăuga valoare domeniului asumat ca disciplină. Un prim pas în educație îl constitue comunicarea. Comunicarea este un act necesar oricărui demers didactic. Ideea de a comunica implică și conotația comuniunii, a întâlnirii dintre două sau mai multe subiectivități în cadrul privilegiat al dialogului. Prin educație omul este ajutat să se „umanizeze”, să devină, să evolueze, să acționeze, să ia decizii, să se transforme, să-și schimbe el însuși condiția, să soluționeze

Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache (1282) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]