5,487 matches
-
imunde, vituperează și el ospitalitatea românească, datorită căreia evreii din România, ca niște „mosafiri famelici”, „s-au așezat cu poftă la masa noastră, s-au Îngrășat foarte curând și comandă acum din stomac toată gândirea oficială a țării”. „De aceea - conchide Vlădescu -, vom fi antisemiți cu fanatism până la exces și până la scandal dacă va trebui” <endnote id="(718)"/>. Scriind În 1940 despre „bunăvoința și toleranța noastră” față de „evreime”, Nicolae Iorga ajungea și el la concluzia că „români- mea” ar fi „de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sufletului <endnote id="(171, p. 129)"/>, sau poate că este un zeu travestit, cum zicea Homer : „Cu-nfățișări de oaspeți-străini se-ntâmplă că zeii/ Altfel mereu tot apar, cetăți ei străbat și colindă” (Odiseea, XVII, 485-486). În aceste condiții, conchide Andrei Cornea, „ospitalitatea - spălatul picioarelor drumeților, plecăciunea, tăierea orătăniilor, masa - devine o precauție Înțeleaptă Împotriva dezastrelor pe care o divinitate mascată, pizmașă și refuzată le-ar putea declanșa oricând” <endnote id="(716, pp. 184-185)"/>. Pe de altă parte, țăranul este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mulți schismatici, păgâni și eretici : „mare mulțime de turci, armeni, evrei, tătari, greci [= greco-orto- docși] ; seamănă cu un oraș din Pentapolis” <endnote id="(vezi nota 630)"/>. Percepând situația ca pe o babilonie etnică, lingvistică și, mai ales, confesională, călugărul minorit conchidea că „felul de trai [al ieșenilor] e fără frâu, lege și datină” <endnote id="(5, p. 120)"/>. 3. Evreul tabu Printre dificultățile de documentare cu care m-am confruntat În scrierea acestui studiu comparativ de imagologie etnică a fost și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin 1922-1923 la Strasbourg (un „cuibar de infecție jidănească”), Codreanu a fost neplăcut surprins să Întâlnească tot „tipul cu nasul coroiat” al evreului, În locul unui iluzoriu evreu de „tip galic”. „Între jidanii din Târgu Cucului [Iași] și cei din Strasbourg - conchidea el - n-am găsit nici o deosebire. Aceeași figură, aceleași maniere, același jargon, aceiași ochi satanici” <endnote id="(622)"/>. În schimb, F. Aderca scria În 1916 despre „nenumăratele, profund diferitele, antagonicele tipuri ale inșilor care se cred evrei. Unde este unitatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(100, pp. 27-28)"/>. De fapt, se pare că ofisul domnesc avea doar menirea de a-i șantaja pe evrei, de a-i stoarce de bani În folosul domnitorului și al funcționarilor săi corupți. În urma amenințărilor cu expulzarea „perciunaților” - conchide inspirat Nicolae Iorga - „nu rezultară evrei mai puțini, dar fără Îndoială funcționari mai bogați” <endnote id="(193, p. 197)"/>. În 1860, Într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova pe același subiect, Mihail Kogălniceanu considera că portul tradițional de sorginte poloneză
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirosind a ceapă și a destin evreesc” <endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide H. Stahl, mirosul de „extract de usturoi” domină, dar el este amestecat cu duhoarea de „mucegai, vax, lucruri vechi, rufe nespălate, creând mirosul specific persistent care te va urmări În tot cartierul acesta, pe care-l păstrează hainele tale o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfințenie. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de exemplu - scria În 1630 Petru Movilă -, avea „trupul neputrezicios” și „cu mir Înmiresmat” <endnote id="(753, p. 52 ; vezi și nota 31)"/>. Comentând literatura apocaliptică medievală, orientală și europeană, Ioan Petru Culianu conchide că „principala opoziție dintre bine și rău, dintre Paradis și Iad, este puternic olfactivă, fiind exprimată prin opoziția senzorială dintre mireasmă și miasmă” <endnote id="(61, p. 223)"/>. Este, de exemplu, opoziția dintre fiii zeului suprem Zurvan, din religia dualistă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ovreicele sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie.” Totuși, „oricât de căzute ar fi În opinia lumii fecioarele Sionului - conchide concesiv Russo -, de multe ori ești ispitit să alcătuiești o parafrază modernizată după Cântarea cântărilor ” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. În fine, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea (1854-1857), germanul Moritz Edler von Angeli este generos În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot la sfâr șitul secolului al XIX-lea, Jacob Riis susținea că, În cartierul evreiesc din New York, printre evreii proveniți din Europa Est-Centrală s-ar afla, „laolaltă, cele mai urâte și cele mai frumoase femei din lume”. „Contrastul este izbitor - conchide Riis -, femeile [evreice] bătrâne fiind ca Baba- Cloanța, cele tinere - niște frumuseți nepământene” <endnote id="(897, p. 59)"/>. La Începutul secolului XX, Henri Stahl Încearcă să Înlocuiască un stereotip (toate evreicele sunt frumoase) cu un altul, de fapt un antistereotip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fugă. Gospodarul l-a atras Într-un colț al grădinii și l-a Înfometat până ce a pierdut din greutate, astfel Încât vulpoiul să poată și să vrea să plece. „Aceasta este exact ce avem de gând să facem cu evreii noștri”, conchidea Brătianu <endnote id=" (728, p. 69)"/>. Etica ortodoxă și spiritul anticapitalismului Pentru a Înțelege pe deplin fenomenul socio- economic schițat mai sus, trebuie să apelăm la perspectiva maxweberiană. Spre deosebire de „etica protestantă”, „etica ortodoxă” nu conține der Geist des Kapitalismus <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se Înțelege că și cultura produsă de ele trebuie să poarte același caracter evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele noastre culturale vibrează, În deosebite grade, de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ramurile economice și comerciale „Întâmpină cele mai mari greutăți”, având „o repercusiune foarte mare, În rău, asupra vieții economice a acestui oraș și din care cauză suferă, În special, populația românească”. „Stricta aplicare a ordinelor În vigoare” privind „românizarea” economiei - conchide primarul orașului Botoșani - „ar Însemna o stagnare completă a vieții economice și financiare”. Aceeași situație se Înregistra În multe orașe din România. În martie 1941, Uniunea Băncilor Românești a publicat o declarație pri vind necesitatea aplicării mai lente a „românizării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumva «comercioase»”. În acest sens, autorul se declară contrariat de 184 Imaginea evreului În cultura română Înclinația evreilor „spre literatură, când de fapt, prin tradiție, ei sunt negustori”. Chiar și după 1944, „evreii tot negustorește s-au comportat față de literatură”, conchide Ion Rotaru <endnote id="(475)"/>. Cu alte cuvinte, „jidanii noștri” nu doar „se bat negustorește” (cum sună un cântecel popular românesc ; <endnote id="cf. 491, p. 384"/>), dar și „scriu negustorește”. Ar fi vorba de o „neguțătorie ovreiască”, „un pic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie nu din cauza firii lor, ci din cauza acelor hotărâri potrivit cărora li se Închid toate căile de acces spre alte domenii și Înspre propășire”. În alte țări, conchid petiționarii, „evreii practică demult meseriile, iar acolo unde emanciparea a devenit realitate, peste tot, israeliții, Într-un număr tot mai mare, se orientează dinspre negustorie spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mas” <endnote id="(880)"/>. În 1821, secretarul domnesc din București, François Recordon, Încearcă să corijeze imaginea negativă a evreului cămătar, imagine cu care el Însuși era obișnuit În Franța. Vorbind despre „dragostea evreilor pentru muncă” și despre „inteligența lor”, Recordon conchidea : „Cu toate că evreii sunt pomeniți În proverbe ca cei mai josnici cămătari, nu trebuie crezut că toți indivizii acestui popor sunt lipsiți de orice probitate” ; exemple nefericite „se găsesc și la alte popoare” <endnote id="(109, p. 47 ; 535, p. 470
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise al lui Alecsandri. Pentru Hasdeu, „Înrudirea cea mai cate gorică” a acestor personaje constă În faptul că „sunt câteși trei cămătari”. Camăta este „ocupațiunea cea națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu este cămătar, ci cârciumar („orândarul satului”, cum Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și despre „evrei habotnici cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
baza acestor aforisme pare să fie un cunoscut proverb : „Unde e minte multă, e și prostie”. Radu Cosașu tratează chestiunea cu umor și „cu toată energia autoironiei”. „Ca unul care nu suportă fudulia evreiască În monopolizarea geniului omenesc”, scriitorul evreu conchide : „când un evreu e stupid și nu are nici haz, e de asemenea inegalabil !” <endnote id="(860)"/>. Cu masca imparțialității pe chip, căzând taman În capcana de care, chipurile, se ferea mai tare, iată-l și pe istoricul literar Ion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țării, care astfel domnesc și guvernează În patria lor” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Într-un memoriu din 1945, fostul primar al orașului Cernăuți, Traian Popovici, după ce descrie „Întreaga gamă de Împilări” la care au fost supuși evreii În timpul războiului, conchide astfel : „E straniu cum de evreii au rezistat tuturor acestor șicane, urmăriri și Împilări. Nici o răbufnire de revoltă, nici o Împotrivire, nici un act de sabotare, nici un murmur. Într-o resemnare cu soarta lor milenară, Într-o dăruire mistică a tragediei, Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înconjurate de lanțuri muntoase, s-ar afla cele zece triburi ale evreilor. „Când va veni Anticristul”, adaugă Mandeville, aceste triburi pierdute se vor uni cu „toți evreii care locuiesc În diferite părți ale lumii”. „Creștinii le vor fi supuși evreilor - conchide Mandeville -, așa cum ei le sunt acum supuși creștinilor.” Amenințarea militară pe care, chipurile, o reprezentau evreii a Îmbrăcat și alte forme În mentalitatea epocii. La sfârșitul secolului al XVI-lea, de pildă, Nicolas de Nicolay scria că evreii alungați cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1910, În Parlamentul României <endnote id="(743, p. 28)"/>. Înaintea lui, francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) nota că „evreii născuți În țară Își Întrebuințează toată dibăcia ca să scape de servciul militar”. „[Evreii] sunt soldați detestabili - conchide Desjardins - ; 800.000 de brațe nu apucă nici plugul, nici sapa, nici pușca, ci numai banul” <endnote id="(743, p. 48)"/>. În pofida unor astfel de afirmații, evreii din România au avut posibilitatea să-și demonstreze curajul militar și loialitatea față de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
degrabă Îi evit”. Dar, pe la Începutul secolului al XIX-lea, von Humboldt „se situa - cum observă Hannah Arendt - În opoziție cu moda dominantă, care-i favoriza pe evreii individuali și disprețuia poporul evreu”. Și aceasta pentru că, „fiind un adevărat democrat - conchide Hannah Arendt -, el dorea să elibereze un popor oprimat, și nu să acorde privilegii unor indivizi” <endnote id="(434, p. 49)"/>. Într-adevăr, În epocă, alta a fost „moda dominantă”. Formula care a definit-o cel mai bine a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al ideologiei politice. În 1934, În scandaloasa-i prefață la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... - prefață scrisă pentru „un anumit public de extremă dreaptă”, cum Își aduce aminte Mircea Eliade <endnote id="(186, p. 313)"/> -, Nae Ionescu conchide nu numai că evreul suferă (Iehuda patet), dar și că el trebuie să sufere. Evreul nu se poate mântui, pentru că el a fost orb, nu a vegheat și nu a văzut pe Mesia În Isus : „Mesia a venit, Iosef Hechter
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus a Înlocuit cu Învățătura sa divină „dogma diabolică” a „jidanilor”, bazată pe „minciună și crimă” și, „evident, inspirată de Diavolul Însuși”. Acest tip de discurs nu putea să ducă decât la „soluția finală” : „singura soluție posibilă a problemei jidănești - conchidea A.C. Cuza - este eliminarea jidanilor” <endnote id="(188, pp. 190- 195)"/>. Așa cum a observat și Leon Volovici, doctorul și savantul Nicolae C. Paulescu - „un caz interesant de antisemitism visceral obsesiv” - l-a secondat pe A.C. Cuza În Întemeierea unor mișcări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Infern pentru că nu au crezut În Isus. El și-a argumentat opinia cu Evanghelia după Ioan, În care Isus se adresează astfel evreilor : „Dacă nu credeți cine sunt, În păcatele voastre veți muri” (Ioan 8, 24). „Dracii și Iuda - a conchis Racoveanu - nu se mântuiesc. Așa Învață Biserica”. Eliade l-a contrazis. După părerea lui, Isus se referă În acest caz la evreii „care au ajuns «fiii Diavolului»” („Voi aveți pe Diavolul de tată” ; cf. Ioan 8, 44). „Dar sunt toți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]