195,758 matches
-
împrumutul de la FMI putea fi evitat dacă politicienii ar fi conștientizat încă din toamna lui 2008 amploarea crizei care va veni și negociau cu investitorii privați finanțarea. Dar politicienii au fost incapabili și chiar au realizat bugete cu scenarii de creștere economică, dându-și seama mult prea târziu. Din păcate, dezechilibrele cu care ne-a prins criza au făcut ca organismul economic al României să fie mult mai lovit de boală și încă se află în convalescență, a declarat Cristian Ionescu
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
spațiu proporțional larg: pământ și cer înfrățiți (Alegorie) Munților, nu mai bateți mătănii la altarul cerului... (Mila pământului) Școlarii (...) au vărsat pe Bărăgan cerneala. (...) Dunărea din albie a protestat, Delta brațele a ridicat (Nocturnă) Însuși trupul cunoaște un fenomen de creștere. Poetul trăiește o explozie fizică: De când le port ca pe niște pâini, O, cum au crescut aceste mâini (Armadă) Spațiul atât de larg, glisează în timp (Alex. Ștefănescu vorbește despre suferința artificială de a fi captiv în prezentul etern al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
avut pe: Gica, Costică, Vasile și Petrică. Doar Costică și Vasile ce mai aduc cu Toader, că Gica și cu Petrică doar îi purtau numele. Toader a fost un om calm și harnic, calculat în toate. S-a apucat de creșterea vitelor, așa că tot timpul se afla în preajma grajdului, de unde și atunci când se certa cu Maria lui pleca în grajd numai să evite a se certa continuu. Când înjura folosea doar două înjurături: ciapa mă-si și zidirea mamei ei. Dacă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
385 m, temperatura medie a aerului este cel puțin cu 1,5șC până la 2șC mai scăzută decât, de exemplu, la Huși (105 m altitudine absolută) și suprafața ocupată de această platformă, știut fiind faptul că la fiecare 100 m de creștere a înălțimii, temperatura aerului scade cu 0,6șC. Prin urmare, aici temperatura medie anuală este în jur de 7,6ș 7,7șC. Dacă mai luăm în considerare și faptul că aici există un procent apreciabil din suprafața reliefului acoperit cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
roci, le măresc plasticitatea și favorizează alunecarea unor mase de roci sub acțiunea forței gravitaționale. În felul acesta, apele subterane influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stabilirea ordinului de mărime s-a trecut la numărarea segmentelor de râu de diferite ordine. Datele au fost centralizate, obținându-se un șir de numere, din analiza căruia se constată: • o scădere a numărului de segmente de râu proporțional cu creșterea ordinului de mărime, astfel încât, „numărul de segmente de râu de ordine succesive dintr-un bazin hidrografic tinde să formeze o progresie geometrică inversă, în care primul termen, N1, este dat de numărul cursurilor de ordin unu, iar rația o constituie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a caracterizat aici secolul al XIX-lea și care explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
teritorială a așezărilor, în secolul al XX-lea, exprimă o tendință generală de modernizare a societății, dorința de a beneficia de unele elemente de civilizație și de a căpăta un acces mai facil la căile de comunicație. Forma principală de creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară indusă de cooperativizarea forțată a agriculturii, într-o regiune în cea mai mare parte improprie pentru marea cultură, îmbinată cu creșterea atractivității urbane și a altor state europene (mai ales Italia, Spania, Portugalia), în funcție de ritmul accelerat al industrializării și cu prăbușirea sporului natural, a declanșat un proces de depopulare, care a făcut ca până la recensământul din 2002 populația să scadă cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la o cerealicultură dominată de porumb și introducerea unor plante tehnice (floarea - soarelui, sfecla de zahăr) și renunțarea progresivă la cultivarea unor plante cu randament scăzut (meiul, în primul rând). Se manifestă totodată și anumite tendințe de specializare locală în creșterea unor specii de animale (bovine), elemente ale unei economii agricole deschise. Creșterea populației a impus însă, succesiv, după 1860, efectuarea unor reforme agrare ce au condus la o anumită presiune asupra echilibrului natural, și așa fragil, al acestei zone de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
soarelui, sfecla de zahăr) și renunțarea progresivă la cultivarea unor plante cu randament scăzut (meiul, în primul rând). Se manifestă totodată și anumite tendințe de specializare locală în creșterea unor specii de animale (bovine), elemente ale unei economii agricole deschise. Creșterea populației a impus însă, succesiv, după 1860, efectuarea unor reforme agrare ce au condus la o anumită presiune asupra echilibrului natural, și așa fragil, al acestei zone de silvostepă, cu excesivități climatice și hidrografice. Consecințele acestora pot fi urmărite nu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
slab randament, insuficient organizate și îndrumate. Ultima dintre reforme, cea din 1946, ale cărei urmări negative au fost accentuate de cea de după 1990, a dus și la o fărâmițare extremă atât a proprietății, cât și a exploatațiilor, în contextul unei creșteri continue a populației rurale, până în 1966, când a început și apoi s-a generalizat exodul rural. Toate aceste forme de evoluție au dus la perpetuarea caracterului subzistențial, la slaba inerție a producției țărănești în circuitele pieții. Mutațiile produse în perioada
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
din 1949 și de restituirile false sau absente de după 1990. Modificările principale constatate pot fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel anterior cooperativizării, subzistențial în esență, prin tenta dominant cerealieră dată în primul rând, de creșterea suprafeței cultivate cu porumb (cu aproximativ 12 - 15% în ansamblu față de cele cu grâu, care scad cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice care rezistă sunt cele cu valoare alimentară deosebită: floarea soarelui (scăderi de circa 18%), sfecla de zahăr (scăderi de 14%), cartoful (care a înregistrat o creștere de circa 13%). Global, se observă o revenire la cultura porumbului ca cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile urbane ori industriale (soia, sfecla de zahăr, fasole, cânepă) la cele subzistențiale (cartof, legume) ori necesare menținerii șeptelului (plantele perene). De remarcat este că, în paralel, se constată o creștere a suprafeței rămase necultivate. Desigur, extinderea pârloagelor este greu de apreciat, datele fiind orientative pentru ultima perioadă; ele constituie însă o realitate indiscutabilă și sunt expresia consecințelor nefaste ale sărăcirii de decenii a țăranilor, care și-au pierdut, pe rând
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în ultimii ani, a potențialului natural agro - productiv. Utilizate dezorganizat, fără o încadrare juridică eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
erau nici ele permanente din cauza imposibilității tehnice de a menține mulți ani la rând același teren în exploatare agricolă. Odată cu apariția tehnicilor de exploatare perpetuă, stăpânirile locurești se permanentizează, devin ocini. „Un alt factor de apariție a ocinilor a fost creșterea populației, care face mai acută lupta de concurență dintre gospodării și, în special, diferențierea populației în bogați și săraci. Tragerea de garduri, care aveau un simplu sens de unelte tehnice la început, menite să împiedice ieșirea vitelor dintr-un anume
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
încă o dată că norma egalitarismului era cel mai profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme legate de exploatarea munților, probleme care, dacă ar fi apărut pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de desfacere bine dezvoltate, ar fi produs cu siguranță o criză acută a respecti velor sisteme de resurse. Principala destinație a pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de desfacere bine dezvoltate, ar fi produs cu siguranță o criză acută a respecti velor sisteme de resurse. Principala destinație a pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în pădure se făcea fie cu pază, fie fără pază - caz în care sătenii obișnuiau să lase animalele libere în pădure toată vara cu clopote la gât pentru ca toamna să poată fi găsite mai ușor. Pășunatul în pădure
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
crearea de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca piesele unui domino. O altă categorie de tehnici era legată în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În acest scop, tăiau ca un inel coaja copacilor de pe un perimetru, iar aceștia se uscau, permițând pătrunderea luminii și creșterea ierbii. În final, rădăcinile acestor copaci erau fie scoase, fie arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii profitau de incendiile naturale și nu făceau nimic ca să le stingă. În satele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
lua în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară. De exemplu, faptul că dezvoltarea capacităților tehnice de exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare a devălmășiei ar putea fi interpretat ca un eșec al vechii organizări de a identifica un model de organizare care să permită în același timp o exploatare avansată și menținerea formei de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a băncilor comerciale face ca ele să acționeze, tot mai evident, în ipostaza prestatorului de servicii. Locul și rolul fiecăreia dintre acestea sunt puse în concordanță cu capacitatea lor de a răspunde solicitărilor clienților. Multiplicarea numărului de tranzacții economice și creșterea dimensiunilor valorice ale acestora, tendința de accelerare a parcurgerii circuitului economic, atât prin perfecționarea producției, cât și prin reducerea intervalului între încasări și plăți, proliferarea relațiilor de credit între furnizori și beneficiari, de multe ori supervizate prin intermediul băncilor, sunt tot
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]