7,252 matches
-
perioada cînd a fost creată, anii 16031606. În anul 1135, Geoffrey of Monmouth scrie Historia Regum Britaniae în care menționează pentru prima oara istoria legendară a regelui Leir. Începînd cu 1135, povestea regelui Lear va fi reluată de mulți alți cronicari și istorici, ca parte integrantă a istoriei legendare a Mării Britanii. Printre cei mai importanți continuatori îi menționam pe Layamon și Mannyng. 1139 Henry Huntingdom preia povestea regelui Lear. 1155 Robert Wace (1115-1183), poet anglo-normand, introduce povestea regelui Lear în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
poet englez, scrie o cronică în vers aliterativ intitulată The Brut, o istorie a Angliei care nu era altceva decît o imitație, amplificata, a lucrării lui Wace, Brut d'Angleterre. Istoria conține și legendă regelui Lear. 1260-1300 Robert of Gloucester, cronicar englez, relatează în versuri evenimentele de la începuturile Britaniei pînă la 1135. Din opera lui nu lipsește legendă regelui Lear. 1338 Robert Mannyng, cronicar și poet, traduce în versuri lucrarea lui Wace, Român de Brut. 1516 Lucrarea lui Robert Fabyan (m.
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a lucrării lui Wace, Brut d'Angleterre. Istoria conține și legendă regelui Lear. 1260-1300 Robert of Gloucester, cronicar englez, relatează în versuri evenimentele de la începuturile Britaniei pînă la 1135. Din opera lui nu lipsește legendă regelui Lear. 1338 Robert Mannyng, cronicar și poet, traduce în versuri lucrarea lui Wace, Român de Brut. 1516 Lucrarea lui Robert Fabyan (m. 1513), cronicar, The New Chronicles of England and France (Noile cronici ale Angliei și Franței), conține și legendă regelui Lear. 1534 Polydore Vergil
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
relatează în versuri evenimentele de la începuturile Britaniei pînă la 1135. Din opera lui nu lipsește legendă regelui Lear. 1338 Robert Mannyng, cronicar și poet, traduce în versuri lucrarea lui Wace, Român de Brut. 1516 Lucrarea lui Robert Fabyan (m. 1513), cronicar, The New Chronicles of England and France (Noile cronici ale Angliei și Franței), conține și legendă regelui Lear. 1534 Polydore Vergil (De Castello) (1470-1555), istoric englez de origine italiană, relatează legendă regelui Lear în Historiae Anglicae Libri XXVI (Basel, 1534
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lucrarea susține esențialmente aceleași idei morale și politice. 1565 John Stow (1515-1605) scrie Chronicles of England care conține povestea regelui Lear. W. Shakespeare a citit probabil această lucrare dintr-o ediție publicată la 1580. 1577 Lui Raphael Holinshed (m. 1580), cronicar și traducător prestigios din epoca reginei Elizabetha, i se publică, în tipografia lui Reginald Wolfe, The Chronicles of England, Scotland, and Ireland (două volume), o altă sursă pentru Regele Lear de William Shakespeare. 1590 Se publică Arcadia de Șir Philip
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Georgicele Dante, Sonete Hölderlin, Hyperion Heinrich von Kleist, Amphitryon William Blake, Cărțile profetice. Cei Patru Zoa Format 1/16 (54 x 84) Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științ ifică Iași • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • Cod 6600 • Tel.Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale, de proveniență incertă (sau de cafenea), asemeni talentatului cronicar iubitor de legende. Dar pentru Lovinescu, ca și pentru Neculce altădată, nu exactitatea evenimentului istoric contează. Mai importantă e semnificația lui psihologică, anecdota în sine, care (ne asigură criticul), dacă e "purificată de toate reziduurile prin impersonalizare", se transformă într-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul plasând-o în siajul sămănătorismului și poporanismului moldovean, pe o traiectorie previzibilă ce leagă romanele sadoveniene de scrierile cronicarilor, iar proza unui "contemporan" ca Radu Rosetti de textele savuros-ironice ale lui Negruzzi și Alecsandri sau de Suvenirile lui Gheorghe Sion. Interesantă e și selecția operată de Lovinescu pentru a exemplifica seria literară în discuție, în care intră, în ordine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reînnoda firul epic, fără alte artificii tehnice. Mihail Sebastian observa totuși, cu finețe, că personajele sunt construite "după o tehnică a contrastelor", de unde și recurența "personajului-replică" (Diana-Silvia, Bizu-Mili etc.)57. Același procedeu va fi însă amendat acum de Pompiliu Constantinescu, cronicarul cel mai binevoitor față de literatura criticului de la Sburătorul, care nu mai găsește nimic interesant în această "tehnică mixtă, alternând între scene dramatice și analiză psihologică", exersată până la manieră de-a lungul celor patru romane 58. Nici Călinescu nu e mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
psihologie (redusă la automatism și la niște "structuri simple, neevolutive, mișcate de un singur resort"229). Legătura nu-i scapă însă Ligiei Tudurachi, autoarea celui mai consistent studiu consacrat până în prezent romanelor lovinesciene 230, care semnalează limitele orizontului estetic al cronicarului ce se simte dator să constate eșecul proiectului lovinescian. Or, dacă "imobilitatea psihologică a lui Bizu" (personaj construit ca o "figurină", cu sufletul "facsimilat" în celelalte patru romane ale ciclului) ilustrează același tip de gesticulație "mecanică" a eului din Memorii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
gogoriță băsistă: discuțiile aprinse legate de noua reîmpărțire teritorial- administrativă a României. Biata țară, se plânge românul! Grele zile a dat peste ea! Iar eu ca un bun cunoscător al ofului popular nu mă pot abține să nu rostesc, precum cronicarul: „Oh! Oh! Oh! Vai de țară! Ce vremuri cumplite au agiunsu și la ce cumpănă ai cădzutu!”... „Ce nălucire de stăpâni ca aceștia ai avutu! Ce sorți de viață ț-au cădzutu! Cum au mai rămas om trăitor în tine
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
80% au ajuns inginerii și specialiștii de mai târziu care au ridicat tot ce se muncesc de douăzeci de ani cei de la conducerea țării să dărâme. Iar mie îmi bâzâie prin cap versurile lui Eminescu: „De așa vremi se-nvredniciră, cronicarii și rapsozii / Veacul nostru îl umplură, saltimbancii și nerozii” ... Din 1968 A m tot spus că suntem atât de mioritici, încât toate celelalte popoare își pot face fără grijă nevoile direct în capul nostru, fiindcă așa cum am ajuns acum, pot
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
filosofică, iar Monica Lovinescu de proză și critică literară. Lucrarea determină și influențele lovinesciene și camilpetresciene asupra discursului critic și memorialistic. Totodată, expunem relevanța, puterea și densitatea "vocii" autoarei Undelor scurte. O problemă specială o constituie rolurile Monicăi Lovinescu în calitate de cronicar: mediator între creația zilei și public, judecător, propunător de criterii. Odată cu lectura specializată, autoarea descoperă și judecă opțiunile și intenția scriitorului. Monica Lovinescu lecturează și examinează opera sub toate aspectele ei, orientează lectura și înțelegerea textului dinspre orizontul personal al
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în prefața antologiei de texte politico-istorice Etica neuitării. Toate aparțin proiectului anticomunist, desfășurat mai bine de cinci decenii. Emisiunile favorizează confruntarea cu ceilalți, jurnalele confruntarea cu sine însăși. Marea confruntare cu totalitarismul privește soarta literaturii române, influențată de reorientările politice. Cronicarii partidului au misiunea de a rescrie istoria, deoarece "burghezia și uneltele ei falsificaseră adevărata istorie a țării, care trebuia acum redată poporului cu adevăratul ei chip"60. După rescrierea trecutului, instituțiile înființate înainte de 1945 devin non-conforme. "Eradicarea trecutului, comandată de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
critică având toate obligațiile și nici unul dintre drepturile criticii; mai mult, ceea ce este eseul sau studiul doct reușesc să ascundă așa de bine sub aparența de autonomie față de obiect, cronica e obligată să pună în cea mai deplină lumină. Iată: Cronicarul este singurul critic care admite să fie judecat după eficiența analizelor sale. Cronica are o latură morală, care în critică se observă mai greu, dar pe care ea o scoate în evidență"214. Manolescu amplasează cronica literară într-un spațiu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a intui, a prognostica, a preconiza, a prescrie. Menirea lor este de a forma certitudini, de a ieși în întimpinarea unui autor și a unei cărți cu laude sau mustrări. Ecoul cronicilor este adesea însoțit de dezaprobare, de animozități mediatice: "Cronicarul este "la bete noire" a literaților de tot felul, temut uneori, iubit niciodată, omul cu cei mai mulți dușmani și cu cei mai puțini prieteni"215. Cărțile își trasează singure destinul și depind în bună parte de primirea ce li se face
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în afara ei"216. Scriitorii din țară își trimit clandestin textele spre a fi recenzate, deoarece îi recunosc autoritatea în domeniu. Cronicile urmăresc evoluția literaturii române într-o cultură cenzurată și reliefează problematica libertății spirituale într-o țară închisă. Idealul pentru cronicar, spune Manolescu, este anonimatul: "prin constanță și tact, cronicarul devine cu timpul o obișnuință pentru cititori, iar verdictele lui se fac așteptate. Se fac așteptate, pur și simplu; cu ce sentimente, n-are importanță. Un bun cronicar trebuie să nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
textele spre a fi recenzate, deoarece îi recunosc autoritatea în domeniu. Cronicile urmăresc evoluția literaturii române într-o cultură cenzurată și reliefează problematica libertății spirituale într-o țară închisă. Idealul pentru cronicar, spune Manolescu, este anonimatul: "prin constanță și tact, cronicarul devine cu timpul o obișnuință pentru cititori, iar verdictele lui se fac așteptate. Se fac așteptate, pur și simplu; cu ce sentimente, n-are importanță. Un bun cronicar trebuie să nu mai fie o persoană, ci o nelipsită prezență, un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
închisă. Idealul pentru cronicar, spune Manolescu, este anonimatul: "prin constanță și tact, cronicarul devine cu timpul o obișnuință pentru cititori, iar verdictele lui se fac așteptate. Se fac așteptate, pur și simplu; cu ce sentimente, n-are importanță. Un bun cronicar trebuie să nu mai fie o persoană, ci o nelipsită prezență, un magistrat anonim"217. Există numeroase confesiuni care aprobă utilitatea emisiunilor și confirmă numărul mare de ascultători. Gabriel Liiceanu se identifică printre ei: "Așa cum s-a întâmplat în cazul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu scrie doar despre literatura română, ci surprinde tehnici inovatoare din literatura universală și promovează direcțiile noi. Verdictul cronicilor de întâmpinare presupun curaj din partea emitentului. A susține valoarea sau nonvaloarea înseamnă a pune în balanță adevărul și falsul. În legătură cu puterea cronicarului de a rămâne obiectiv, N. Frye afirmă: "Se poate întâmpla ca un critic cu adevărat competent să încerce un sentiment de intensă plăcere în fața unei opere literare, dar să fie în același timp conștient de din punct de vedere critic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
centrului (centrelor) de polarizare semantică; poziționarea față de tradiția interpretativă"291. Ancheta istorico-filologică tratează acuratețea, integritatea textuală și mediul în care apare. Găsirea centrului de polarizare semantică presupune procesul de selectare și traducere a informațiilor transmise de text. Tradiția interpretativă oferă cronicarului materialul necesar explicării și susținerii punctului de vedere. Colecția Unde scurte acoperă o gamă largă de probleme din cultura europeană și românească: moralitatea, devenirea socială a individului, ideologizarea, dogmatizarea, compromisul, eludarea adevărului și a memoriei, teoriile interpretării literare. Monica Lovinescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ci favoarea de a deține o rubrică într-un ziar. Nu e de mirare înverșunarea împotriva antitalentului, mai ales când este ridicat în slăvi, cum nu e de mirare nici evidențierea criticilor valoroși. Monica Lovinescu face și cronici despre comentariile cronicarilor care se grăbesc să discrediteze, la cererea partidului, o carte și un scriitor, ca în cazul romanului lui Nicolae Breban, Bunavestire. Cronica din 8 iulie 1977 evidențiază metoda prin care sistemul încearcă să mențină cenzura în România, deși se declară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
apariției romanului, ci imediat după prima cronică favorabilă semnată de N. Manolescu. Autoarea consideră că sistemul își permite luxul publicării, crezând că se poate folosi de o cenzură ulterioară, capabilă să înlocuiască lipsa celei premergătoare. "Conta, cu alte cuvinte, pe cronicari, pentru ca, simțind de unde bate vântul, ei să se năpustească asupra Buneivestiri cu o unanimitate prea supusă. De aceea numai din momentul când Nicolae Manolescu a înfrânt acest consemn tacit s-a dezlănțuit furia Comitetului Central prin gura lui Titus Popovici
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sugerează astfel ideea caracterului strict secret al demersului în care se oferă pe el însuși partener. Semnificația cuvântului "noi" este dată de la început: "noi" înseamnă "ceilalți", iar rostirea lui maschează separarea tainică de "ei", cei care acuză literele. Scribul devine cronicar și consemnează cu responsabilitate evenimentele. Pentru a deveni credibil, punctează că le-a fost scrib titular, că trăia pentru decrete. Primul delict amintit de scrib este acela de "nap porcesc": nimeni nu are voie să dețină acești tuberculi, chiar dacă sunt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost poreclit „Papură Vodă” fiindcă pe vremea lui, potrivit cronicarului : „ fusese o secetă mare, urmată de foamete așa mare în țara Moldovei că oamenii erau siliți să mănânce papură pe care o uscau , o măcinau și o făceau pâine.” în sat nefiind doctor, până venea acel din Codăești, ajuta și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]