5,260 matches
-
invențiune fictivă romantică. Câtă vreme omul va mai beneficia de suflet va simți mereu (chiar dacă nu toată ziua-bună ziua) nevoia de a lua legătura cu incomunicabilul De ce n-are poezia română din zilele noastre cititori? Sunt prea "încifrați" autorii? Prea deștepți? E analfabet publicul? E prea mare confuzia de valoare? La câți cititori de poezie (și literatură română de azi!) avem, s-ar putea constitui o Uniune a Cititorilor din România care n-ar ajunge, numericește, pe cea "a scriitorilor"... În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
veni și gloria sau măcar recunoașterea. Numai că românii reușesc, nu știu cum, să facă provincie adesea și din locurile unde aceasta ar trebui epurată. Totuși, Țuțea avea dreptate: dacă te plimbi câteva ore prin București dai la tot pasul de oameni deștepți. E apanajul megalopolisurilor: crema inteligenței, ca și a prostiei, acolo se vede. Prin comparație, provincia e placidă: și dacă are vârfuri în inteligență sau abisuri de prostie ele sunt anihilate de masa mediocrilor, adică a celor practici care nu iubesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trecute? Dar în raport cu potențialitatea "duhului" din limba română? Eu scriu poezie, nu critică de poezie, nici nu-mi trece prin minte să încerc să îți răspund. De ce n-are poezia română din zilele noastre cititori? Sunt prea "încifrați" autorii? Prea deștepți? E analfabet publicul? E prea mare confuzia de valoare? La câți cititori de poezie (și literatură română de azi!) avem, s-ar putea constitui o Uniune a Cititorilor din România care n-ar ajunge, numericește, pe cea "a scriitorilor"... În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
verdicte cu privire la probleme care le depășesc nivelul de pregătire Mai are literatura română cititori? Cât de pregătit este cititorul de azi ca să intre în dialog cu literatura momentului? Cât rău/ bine face școala de azi literaturii române actuale? Cât de deșteaptă/ proastă este atitudinea celor care întocmesc programele școlare și care evită contemporaneitatea literară? Am atins, parțial, aceste chestiuni într-un răspuns anterior. Literatura noastră mai are, din fericire, cititori, poate nu atât de mulți pe cât ne-am dori, însă foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a douăzeci și șaptea, este generată aceeași tensiune. Oricum, nu avem voie să pierdem niciun om pe drum, dacă ascunde în el certitudinea de care avem nevoie? La noi și celebra scală a lui Alfred Binet, care categorisește oamenii în deștepți, proști, imbecili sau cretini a fost dată peste cap Care ar fi diferența dintre o "țară de imbecili" (conu Alecu Paleologu) și imbecilii, "bacilii" care o conduc?... Care categorie a populației o reprezintă spuma și crema, cireașa de pe tortul na
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
credința. Și moartea la noi pare să nu mai fie o "împlinire" după o viață, crima a ajuns fapt divers cotidian, accidentele sunt ca braconatul pe șosele. La noi și celebra "scală a lui Alfred Binet", care categorisește oamenii în deștepți, proști, imbecili sau cretini, după calcule temeinice, a fost dată peste cap. Ai văzut sau întâlnit cretini cu două, trei diplome universitare? Ai întâlnit, am întâlnit! Ei, Binet, celebrul creator de "scală" nu a întâlnit și nici nu credea că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să face vreo pribegire ... trăgând pe sub cumpăt știința fieștecăruia din tot satul de nu cumva să sfătuiesc între dânșii întru aceasta”. Autoritățile au decis desemnarea unui mazil sau a unui privilighet pentru această slujbă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un țăran tânăr și voinic, îmi spuse că fiind prizonier la Râmnicu Sărat a fugit și s-a prezentat aici, la Kommandantură, ca dezertor, nu l-au cercetat mai departe și i-au permis să lucreze la câmp. Era foarte deștept și-mi spuse: „Ei să nu cumva să afle că nu e d-a bună“. Astfel se explica mulțimea dezertorilor. Tot el îmi spuse că nenumărate trenuri cu soldați bulgari și turci, precum și convoaie de artilerie treceau spre București, venind
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vină o femeie din sat care să-mi arate drumul, dar dânsa, crezând că voi să fug, mă denunță la popa polițai. După o explicație cu el, am luat o călugăriță bătrână de 70 de ani, pitică, dar sprintenă, foarte deșteaptă, maica Ghelasia, care fugea ca un iepure și făcea reflecțiuni filozofice pe când ocoleam Colentina, treceam pe la zăgaz și străbăteam pădurea în lungul ei. Era un aer plăcut de primăvară și o mulțime de viorele, deși prin unele șanțuri era încă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care mă cuprindea când se întuneca și mă vedeam singură și așa de străină în acest loc străin mie și unde eram silită să stau. [Mă bucura mai ales gândul că ai mei văzuseră pe maica stariță, care, vioaie și deșteaptă, îi asigurase că voi fi „ca la mine acasă“ după părerea ei.]( Ediția I, 1937, p. 135.) Duminică dimineața am fost la biserică, starița m-a pus în strană lângă dânsa și m-a tratat cu toate onorurile. Era foarte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cel mult trei zile, și atunci am înțeles. După prânz, însoțită de maica Evlampia, nepoata maicei starițe și casierița mănăstirii, am făcut vizite la toate maicile și la cei trei preoți. Cel dintâi și cel mai în vârstă, popa Cristea, deștept, energic, hatalâu și bețiv, era polițistul german din mănăstire și din cele două sate. [Îmi reamintea cu restricțiuni pe faimosul Timotei Mucenicul al lui Pătrășcanu; mai mult de mila nenorocitei lui preotese și copiilor am fost la el.](Ibidem, p.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
croi o cămașă țără nească pe care o cusură fetele ei, îl puse călare pe calul trăsurii și îl plimbă chiar ea. O și merita, rareori s-a văzut un copil de 2 1/2 ani așa de frumos, drăguț, deștept și inimos. Mi-a fost o mângâiere și o distracție în cele zece luni de internare, mai ales că îmi arăta o dragoste mare. Trebuia să mă duc seara când își lua baia să-i povestesc istorii, de preferință tot
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu toată inima la noi. Ce trudă pe el să fie despărțit de nevastă și de copil și să nu se bucure de anii cei mai gingași ai lui Vintilică. Era să-l găsească foarte schimbat, crescut, dezvoltat, căci era deștept, vorbea cu vorbe alese, făcea întrebări inteligente, era drăgălaș, fru mos, voinic, dar totuși un adevărat copil copilăros. prizonierii români În ziua următoare era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne organizase șezătorile literare, pe când lucram cu multe doamne la pansamentele individuale pentru soldați. Grație veseliei lui, petrecusem foarte bine și auzisem diferiții autori români citindu-ne operele lor: Anghel, Iosif, Pătrășcanu, Galaction, Goga, Macedonski, Oresti, Davidescu. Diamandy era foarte deștept, cult, plăcut și simpatic, unul dintre rarii români spirituali și știind să stea de vorbă într-un salon, dar dezechilibrat, ambițios și, în rezumat, un ratat. În București se agita mult Alexandru Beldiman; a ținut la Fundația Carol I o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și șantiere, cu 30 de bani pe zi; ar fi murit de foame fără ajutorul Crucii Roșii Franceze. Dar chiar din acei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mareșalul era Teodor Văcărescu, căsătorit cu d-ra Maria Mănescu, sora prietenului nostru nenea Țoli. Numai la mutarea noastră în București am fost prezentată prințesei și am cunoscut pe cele care erau lângă dânsa. Doamna Zoe Bengescu, ca toate Roseteștile, era deșteaptă, plăcută, de talie mijlocie, bine prinsă, păr negru creț, foarte mioapă, dânsa era cea mai frumoasă între cele patru surori, afară de d-na Săvescu, foarte nenorocită în căsnicia ei, mamă a patru fete. Amabilă cu toată lu mea, se zicea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în frunte, urmată de acele doamne și domnișoare de onoare. Ceva mai târziu, probabil sub influența lui Teodor Văcărescu și după dorința poetei Carmen Sylva, după retragerea tatei de la minister, intră Elena Văcărescu. Nimic din frumusețea plastică a celorlalte, dar deșteaptă, instruită, plăcută, intrigantă și ambițioasă, ajunse în scurt timp să pună mâna pe regină, să orbească și să înlăture nu numai pe Zoe și pe toate intimele de la Palat, dar să izoleze într-un chip absolut pe regină. Nimeni nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru toți. * Pentru unii, soarele răsare, pentru alții, apune. * Să te ferești de analfabeții care știu alfabetul. * Cărțile nu se scriu cu cerneală, ci cu sânge. * Omul bun nu e neapărat și prost; omul rău nu e în nici un caz deștept. * Chiar dacă coexistă, binele și răul nu fac niciodată casă bună. * Vremea trece, dar lasă și urme. * Dacă știi să aduni, înmulțirea se învață mai ușor. * Evreii sunt prea deștepți să creadă în unele declarații de dragoste; dar sunt prea perfizi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
e neapărat și prost; omul rău nu e în nici un caz deștept. * Chiar dacă coexistă, binele și răul nu fac niciodată casă bună. * Vremea trece, dar lasă și urme. * Dacă știi să aduni, înmulțirea se învață mai ușor. * Evreii sunt prea deștepți să creadă în unele declarații de dragoste; dar sunt prea perfizi să recunoască aceasta. * Nivelul de cultură al americanilor se măsoară în dolari. * Soldații americani își apără patria murind fără glorie în Irak. * Franța este pictată în culorile curcubeului. * Bunăstarea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Nu toată lumea cântă de bucurie. * Ciorile trăiesc mult pentru că știu puține. * Nu toate împerecherile sunt fertile. * Pământul nelucrat e ca un creier în paragină. * Nu toate casele mari sunt și încăpătoare. * Deșteptul crede că moare prost; prostul crede că moare deștept. * A merge nu echivalează întotdeauna cu a înainta. * Statul pe loc nu înseamnă de fiecare dată că te odihnești. * Snobul nu vede tablourile; el vrea să fie văzut în fața lor. * Nu te poți impune ignorând pe alții. * Dacă vrei să
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
era construit, dar nu fusese dat în folosință. * Peste prăpăstiile dintre oameni nu se pot construi poduri. * Nu granițele îi separă pe oameni, ci mentalitățile. * Vânătorii mint cu sânge rece, înfierbântați de vin fiert. * Ceasul cu sonerie trezește, dar nu deșteaptă. * Nu-ți regla ceasul după mersul trenurilor. * Cuvântul dat e lege; legea nu e același lucru. * Tratatul Ribbentrop-Molotov va dăinui cât Rusia. * A visa în doi e ca și cum te-ai amăgi de unul singur. * Perechea nu completează partea care îți
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
petrece prin somn, când visează cai verzi pe pereți. * În ochii femeilor, toate culorile au un cusur: se asortează foarte greu. * Femei înțelepte sunt destule; dar și bărbați proști. * Între o femeie urâtă și una frumoasă, o aleg pe cea deșteaptă. * Pentru a nu se împuți, peștelui i se taie capul. * Pentru că i s-au tăiat toți copacii, nu-și mai vede pădurea. * Mintea omului nu are niciodată zi liberă. * Nu e obligatoriu să simți, dar este vital. * Celor cărora le
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
celuilalt. * A recunoaște adevărul nu e un merit, ci o obligație. * Sinuciderea nu e un gest de curaj; dar nici de lașitate. * Chelului îi trebuie perucă, nu tichie de mărgăritar. * Orb este acela care nu vrea să vadă. * Dacă ești deștept, o poți face pe prostul; dacă ești prost, nu e cazul s-o faci pe deșteptul, că se vede. * Minciuna e un adevăr întors pe dos. * A recomanda unui șef de stat mersul pe jos e ca și cum l-ai condamna
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
bune nu se beau; ele se savurează. * Vinul bun se cunoaște a doua zi. * Apreciază cum se cuvine frumusețea femeii, dar admiră inteligența ei. * Îmbrăcămintea extravagantă nu pune în evidență calitățile trupului, ci scoate la vedere lipsa calităților intelectuale. * Omul deștept nu socoate pe nimeni prost; prostul are alt punct de vedere. * Titlurile unor scrieri nu au nici o legătură cu conținutul lor. * Există și performanța de a nu face performanță. * Ușor este tot ce faci cu plăcere și competență. * Greutățile vieții
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
fi îndreptate; ele trebuie luate de la capăt. Caracterele posesive sunt cele mai respingătoare. * Contrarele se resping, dar nici concordanțele nu se atrag întotdeauna. * Dacă voi nu mă vreți, mă simt liber de orice obligație. * Conducătorii nu sunt neapărat cei mai deștepți dintre semeni; dar nici necondiționat cei mai proști. * Ticăloșia nu se asociază cu prostia, pentru că derivă din ea. * Omul prost e scump la cost. * Omul bun e folositor mai ales profitorilor. * Uneori șoaptele se aud mai bine decât cuvintele strigate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]