5,667 matches
-
dacă ar fi fost prinși, din cauză că intriga avea o contextură așa de complicată, încît s-ar fi compromis politica generală a țării. Deocamdată Siguranța forma dosarele discret, urmând a se deferi chestiunea justiției militare în cazul când s-ar fi decretat starea de asediu. Dan Bogdan fu înmormîntat fără demonstrații deosebite. Gaittany bineînțeles asistă. Suflețel se pretextă bolnav și nu veni, mărginindu-se a trimite o telegramă. Asistența remarcă extraordinara demnitate a figurii lui Dan Bogdan în sicriu. De ordinar cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fără relațiuni precise, afară de cazul excepțional când tânărul avea importanță deosebită din vreun punct de vedere și putea improviza un cât de mic basm genealogic, credibil. Aci calitatea de bastard intra în joc, având o funcție onorabilă și ilegală. "Băiatul, decretau experții grupului de familii, printre care madam Valsamaky-Farfara deținea locul de onoare, e făcut cu Florescu, colonelul, precis, soțul mamă-si era bătrân, e o chestie pe care o știe toată lumea." Deci, când cineva obiecta: "Dumitrescu, cine-i ăsta? Ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
principiu, și reușita e în mâna hazardului. Când plecă Smărăndache, Hagienuș observă: - Ce-a spus Smărăndache e chiar cazul lui. Să-mi explicimie ce are băiatul ăsta de nu face carieră? - Da, domnule! aprobă și Gaittany problema. 1 - Bonus eventus, decretă Suflețel, fuge din calea sa. Congestia lui Conțescu se risipi și temperatura începu să scadă, păstrând mereu acel nivel suspect și obositor. Un prurit general începu să incomodeze pe bolnav, fapt ce se atribui intoxicației cu medicamente, ceea ce putea să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Bernard Tesseydre (1970) vorbește de o "ordine morală", de "artă de stat", de "gust înalt", de "voință de putere" în legătură cu arta din secolul lui Ludovic al XIV-lea. Statul vrea să controleze totul pentru gloria, prestigiul și menținerea dominației sale. Decretează că deține monopolul creației. Dominique Colas (1990) propune o lectură a politicii culturale în termeni de dominație: orice imagine a puterii se întemeiază pe o putere a imaginii. Nu-și însușește statul imaginea "creatoare" a culturii tocmai fiindcă arta (contemporană
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor purta ei și
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
așezat sub altarul bisericii lor. Acest lucru a făcut ca mai târziu această practică să se permanentizeze, încât Sinodul al VII-lea Ecumenic, prin canonul 7<footnote Canoanele Sinodului al VII-lea Ecumenic (787), Mansi, XIII, 417-439, și Conciliorum Oecumenicorum Decreta,Freiburg-Roma, 1961, p. 114-132 apud Pr. Nicolae Chifăr, op. cit., p. 21. footnote>, a legiferat obligativitatea așezării moaștelor de martiri în piciorul Sfintei Mese, având ca temei scripturistic Cartea biblică Apocalipsa 6, 9: Sufletele celor înjunghiați pentru cuvântul lui Dumnezeu și
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lor aceste simple cuvinte: Noi, poporul Statelor Unite, pentru a forma o uniune mai perfectă, a stabili dreptatea, a asigura liniștea interioară, a veghea la apărarea comună, a crește bunăstarea generală și a asigura binefacerile bunăstării nouă înșine și posterității noastre, decretăm etc. Aici, nicio himeră, nicio abstracție de la care cetățenii cer totul. Ei nu așteaptă nimic, decât de la ei înșiși și de la propria lor energie. Dacă mi-am permis să critic primele cuvinte ale Constituției noastre, asta se datorează faptului că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
privează de lucru alți lucrători, este ceea ce nu se vede. Iată strada în curs de execuție. Mii de lucrători sosesc în fiecare dimineață, se retrag în fiecare seară, își iau salariile, acest lucru este cert. Dacă nu ar fi fost decretată construirea străzii, dacă nu ar fi fost votate fondurile, acești bravi oameni nu ar fi găsit aici nici această muncă, nici acest salariu; și acest lucru este cert. Dar oare asta e tot? Operațiunea, în ansamblul său, nu cuprinde oare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vede că întoarcem împotriva progresului industrial întreaga prevedere și prudență pe care natura a pus-o în inima omului? Care este în acest moment curajosul speculator care ar îndrăzni să ridice o uzină sau să pornească o întreprindere? Ieri se decretează că nu va fi permis a munci decât un număr determinat de ore. Astăzi se decretează că salariul unui anumit tip de muncă va fi fixat; cine poate prevedea decretul de mâine, cel de poimâine, cele din zilele următoare? Din moment ce
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în inima omului? Care este în acest moment curajosul speculator care ar îndrăzni să ridice o uzină sau să pornească o întreprindere? Ieri se decretează că nu va fi permis a munci decât un număr determinat de ore. Astăzi se decretează că salariul unui anumit tip de muncă va fi fixat; cine poate prevedea decretul de mâine, cel de poimâine, cele din zilele următoare? Din moment ce legislatorul se plasează la această distanță incomensurabilă de ceilalți oameni; din moment ce crede, cu toată conștiința, că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
obține? Și finanțele, cum se vor mai restabili ele? Cum veți mai plăti armata? Cum vă veți mai achita datoriile? Cu ce bani veți împrumuta instrumentele de muncă? Cu ce resurse veți susține aceste instituții caritabile, atât de ușor de decretat? Mă grăbesc să abandonez aceste triste considerații. Îmi rămâne să examinez în privința consecințelor sale principiul opus celui care prevalează astăzi, principiul economic, principiul care derivă dreptul de proprietate din muncă și nu din lege, principiul care spune: proprietatea există înainte de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imputații se prăbușesc. Ei, bine! A spune că legea pozitivă, care acționează întotdeauna cu autoritate, pe cale de constrângere, sprijinită de forța coercitivă, având ca sancțiune baioneta și celula, ajunge întotdeauna la o clauză penală; a spune că legea care nu decretează nici afecțiunea, nici amiciția, nici dragostea, nici abnegația, nici devotamentul, nici sacrificiul, nu poate cu atât mai mult să decreteze ceea ce le rezumă pe toate, Fraternitatea, înseamnă oare a nimici sau a nega aceste nobile atribute ale naturii noastre? Cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
forța coercitivă, având ca sancțiune baioneta și celula, ajunge întotdeauna la o clauză penală; a spune că legea care nu decretează nici afecțiunea, nici amiciția, nici dragostea, nici abnegația, nici devotamentul, nici sacrificiul, nu poate cu atât mai mult să decreteze ceea ce le rezumă pe toate, Fraternitatea, înseamnă oare a nimici sau a nega aceste nobile atribute ale naturii noastre? Cu siguranță, nu; înseamnă a spune că societatea este mai vastă decât legea; că un mare număr de acte că o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a demonstrat că fraternitatea ar putea fi impusă. Însuși faptul că, oriunde se manifestă, ea suscită atât de viu simpatia noastră, se datorează faptului că ea acționează în afara oricărei constrângeri legale. Fraternitatea este spontană sau nu este deloc. A o decreta înseamnă a o nimici. Legea poate foarte bine să forțeze omul să rămână drept; ar încerca în van să îl forțeze să rămână devotat. În rest, nu eu sunt cel care a inventat această distincție. Așa cum am spus mai devreme
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
triumful cauzei populare 29? De fiecare dată când judecăm un act bun și frumos, am vrea, este natural, să se generalizeze. Or, văzând în sânul societății o forță la care toată lumea cedează, prima noastră cugetare este să o ajutăm să decreteze și să impună actul despre care este vorba. Dar problema este de a ști dacă nu degradăm astfel atât natura acestei forțe cât și natura actului, făcut obligatoriu în loc de voluntar cum era înainte. În ceea ce mă privește, nu poate să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un al cincilea abolirea interesului personal; unul va vrea ca statul să furnizeze locuri de muncă; celălalt instrucție și, un altul, pensii pentru toți cetățenii. Iată aici un altul care vrea să răstoarne toți regii de pe suprafața pământului și să decreteze, în numele fraternității, războiul universal. Mă opresc. Este destul de evident că, pe această cale, sursa utopiilor este inepuizabilă. Ele vor fi respinse, se zice. Fie; dar este posibil ca ele să nu fie respinse și asta este de-ajuns ca să se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și tot prin acest fapt ea deschide o prăpastie sub pașii noștri dacă este falsă. Adaug că eu aș fi fericit, în ceea ce mă privește, dacă mi s-ar demonstra ca nu este falsă. Eh! Dumnezeule, dacă s-ar putea decreta fraternitatea universală și da în mod eficace acestui decret sancțiunea forței publice; dacă s-ar putea face, cum dorește Louis Blanc 31, să dispară din lume interesul personal ridicând mâna la vot; dacă s-ar putea realiza pe cale legislativă acest
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dacă iau în considerare relațiile noastre cu străinii, nici în această chestiune nu văd o regulă mai prudentă, mai solidă, mai acceptabilă tuturor, astfel încât să poată deveni lege, decât Justiția. A supune aceste relații principiului fraternității legale, forțate, înseamnă a decreta războiul perpetuu, universal, căci înseamnă a pune în mod obligatoriu forța noastră, sângele și averea cetățenilor, în serviciul oricui le va reclama pentru a servi o cauză care suscită simpatia legislatorului. Singulară fraternitate. Cu mult timp în urmă Cervantes i-
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de această natură, impus unuia spre câștigul altuia? Este asta fraternitate? Nu, este injustiție; trebuie spus cuvântul, este spoliere legală, cea mai rea dintre spolieri, deoarece este sistematică, permanentă și inevitabilă. Ce făcea Barbès când, în ședința din 15 mai, decreta un impozit de un miliard în favoarea claselor suferinde? El punea în practică principiul vostru. Acest lucru este atât de adevărat, încât proclamația lui Sobrier, care a concluzionat la fel ca discursul lui Barbès, este precedată de acest preambul: Considerând că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atât de adevărat, încât proclamația lui Sobrier, care a concluzionat la fel ca discursul lui Barbès, este precedată de acest preambul: Considerând că trebuie ca fraternitatea să nu mai fie un cuvânt van, ci să se manifeste prin acte, se decretează: capitaliștii, cunoscuți ca atare, vor vărsa etc.". Voi care protestați cu surprindere, ce drept aveți voi de a-i blama pe Barbès și pe Sobrier? Ce au făcut ei decât să fie un pic mai consecvenți decât voi și să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este convenabilă decât dinților stricați. În fiecare zi bem apă, necesitate naturală care s-ar putea, într-o zi, să fie dificil de satisfăcut. Acest fapt este deja o problemă pentru o mare parte a locuitorilor Pământului. Apa a fost decretată patrimoniu mondial, fiind bunul cel mai de preț, necesitând protecție și consum rațional. Apa a devenit simbolul calității vieții. Transparența picăturii face să strălucească neliniștea unui viitor nesigur și fragila lumină de speranță a unei administrări în sfârșit raționale. Războaiele
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
afectiv și acceptate ca atare. Eu nu mă recunosc decât în mine și în tot ce îmi aparține și deci (și cu atât mai mult) în pretențiile mele de a ajunge la adevăr. Rămânerea într-un moment al subiectivității este decretată, printr-un act de supremă iubire, adevărul însuși. Pentru că s-a născut în viscerele mele, pentru că l-am plămădit în ființa mea, orice proiect sub care îmi așez viața devine un obiect al adorației mele. El este marca, pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
5 după-masa, alteori la 9 seara, alteori noaptea la 2. Au fost deja zile când nu am reușit s-o terminăm și când "norma" pe ziua următoare s-a încărcat cu paginile rămase din norma zilei precedente. A trebuit să decretăm o zi de grație și să reîncepem numărătoarea de la "0". Dar ceea ce am obținut deja după două săptămâni este senzația de înșurubare în lucru, de avansare lentă și sigură către un capăt pe care nici nu mai îndrăzneam să-l
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dura armistițiul, concentrarea într-un singur punct a trupelor otomane, acum împrăștiate în Herzegovina, esecutarea reformelor sub supravegherea consulilor. [19 mai 1876] {EminescuOpIX 108} SERBIA ["ÎN SERBIA S-AU LUAT... "] În Serbia s-au luat următoarele măsuri: 1. s-a decretat un moratoriu, adică suspenziune de plăți în prevedere unor complicațiuni și mai mari, 2) sunt opriți toți bărbații de la 18 - 40 ani de a ieși din țară, 3) s-au escris împrumutu[l] forțat. Ziarul Czas din Cracovia aduce știre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va rămânea independentă de Turcia cu învoirea guvernului otoman și a puterilor celor mari. 2. Muntenegrului se va ceda Herțegovina, care va face un corp cu dânsul sub administrațiunea principelui Nikita. 3. Pentru Bosnia și Bulgaria guvernul Înaltei Porți va decreta reforme cari vor avea de bază egalitatea înaintea legilor a creștinilor cu musulmanii, și administrațiunea va fi încredințată la câte un guverator numit de Poartă, dintre creștini. 4. Până la punerea în practică a ziselor reforme și spre asigurarea că ele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]