7,173 matches
-
sud. Propunerea României suna astfel: Ungaria trebuia să cedeze Transilvania de Nord și să ajute la ieșirea din război a României, însă riscul asumat de Ungaria ar fi fost mult mai mare decât cel din partea României. Propunerea, total neagreată de diplomația ungară a epocii, nu prezenta nicio intenție de schimbare față de situația creată în urma Tratatului de Pace de la Trianon. Principalele probleme ale relațiilor ungaro- române earu cunoscute și de marile puteri aflate în război cu Germania, care au și propus diferite
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe 1 mai 1944, că ideea nu convenea Uniunii Sovietice. La Washington, până în toamna anului 1944, chiar și după, s-a menținut ideea predării regiunii Partium, Ungariei. Totuși, în calculele americane păstararea teritoriilor dobândite în 1940 nu era posibilă. Pentru diplomația britanică, în aprilie 1941, când relațiile diplomatice între cele două țări se rupseseră și după declarația de război făcută la finele anului, Ungaria a însemnat o excepție printre acoliții Germaniei. La Londra se considera că Ungaria dispunea de cele mai multe posibilități
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Hulubei, cu care a colaborat, unul dintre marii atomiști. În 1945 face parte din Comitetul de conducere al Mișcării Naționale de Rezistență anticomunistă; redactează un document În spatele Cortinei de Fier, expediat în Occident și, ulterior, tipărit; documentul va clarifica poziția diplomației americane față de Uniunea Sovietică. În 1948 este arestat, ca majoritatea elitei interbelice, și condamnat la muncă silnică pe viață. La procesul său, face celebra declarație: Nu am de ce să mă apăr. Tot ce am făcut a fost pentru a distruge
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mult înainte de apariția politică a Rusiei pe scena lumii, a oprit la Dunăre, parte prin arme, parte prin înțelepte tratate, progresele înspăimîntătoare ale Semilunei. În sfîrșit, împreună cu Moldova, a intrat cu înalta Poartă în acele relații rău definite pe care diplomația modernă, în lipsă de alte cuvinte, le-a caracterizat prin numirile împrumutate dicționarului feudalității, de suzeranitate și vasalitate, dar care în drept constituiau mai mult un fel de independență a celui slab protejat de cel tare, în schimbul a cîtorva îndatoriri
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fiind proprietatea sa, cel puțin în drept dacă nu în fapt. Oricum, în 1812, ca în tot cursul istoriei sale Moldova, cu Basarabia împreună, formau un stat deosebit, cu legile și prințul său, și se aflau supuse numai la ceea ce diplomația a numit impropriu suzeranitatea Porții Otomane. Basarabia, fiind în această situație, în 1812 a fost în actul oficial de cesiune, dobîndită de către Rusia de la Poarta Otomană, dar în realitate răpită de la legitimul și adevăratul său proprietar, care era Moldova, și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o atitudine demnă, un control serios în privința aceasta". Cercetînd hibele unui tratat comercial cu Austro- Ungaria (O lege maghiară contra exportului nostru, "Timpul", 6 mai 1880), face cîteva afirmații în proximitatea aforismelor, bune totdeauna pentru conduita unor politicieni responsabili: În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul [chestiunea izraelită], altă dată libertatea popoarelor [chestiunea orientală], o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
70 de titluri, din care șapte monografii reprezentative, pe care le menționăm: Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii. 1853-1856 (1972), Adevărul despre un destin politic - domnitorul Gr.Al.Ghica (1849-1856) (1973ă, Geneza „chestiunii române” ca problemă internațională (1975), Diplomația europeană și triumful cauzei române. 1856-1859 (1978), Principatele Române în raporturile politice internaționale. Secolul al XVIII-lea (1986), Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români (1996), Principatele Române în raporturile politice internaționale. 1792-1821 (1999). Scrise cu talent, înalt profesionalism
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1972), Adevărul despre un destin politic - domnitorul Gr.Al.Ghica (1849-1856) (1973ă, Geneza „chestiunii române” ca problemă internațională (1975), Diplomația europeană și triumful cauzei române. 1856-1859 (1978), Principatele Române în raporturile politice internaționale. Secolul al XVIII-lea (1986), Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români (1996), Principatele Române în raporturile politice internaționale. 1792-1821 (1999). Scrise cu talent, înalt profesionalism și cu o inconfundabilă notă personală, volumele citate se înscriu ca lucrări fundamentale, de referință, în istoriografia românească privind istoria raporturilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tehnologiilor informaționale, susținerea schimbului și a oportunităților de studiu, dialogul cultural, schimbul de tineri etc. cooperarea societății civile, cooperare culturală, audio vizual, cooperare regională și transfrontalieră. Documentele ce se referă la relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană precum și actele fundamentale ale diplomației și politicii externe a statului se raportează la principiile comunitare. În realitate, chiar fără a fi început negocieri oficiale de aderare la Uniune, prin politica de vecinătate Republica Moldova beneficiază de importante avantaje, pe lângă sumele consistente alocate. Pe ansamblu, pentru perioada
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92390]
-
Republica Moldova și mai aproape de spațiul Uniunii Europene. Evoluțiile ascendente și apropierea considerabilă a fostelor republicii sovietice de spațiul comunitar au impus Uniunii Europene elaborarea unei noi politici față de mai multe state, inclusiv și față de Republica Moldova. În urma lansării, în 2002, de către diplomația britanică și cea suedeză a ideii oferirii Ucrainei, Bielorusiei și Moldovei a statutului de vecini speciali ai Uniunii Europene, la 11 martie 2003 era publicată Comunicarea Comisiei Europene cu titlul „Europa lărgită - vecinătatea: un nou cadru propus pentru relațiile cu
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
a sectoarelor economice, sincronizarea și armonizarea strategiilor de restructurare și reformare, lărgirea posibilităților de desfacere a produselor, capitalizarea rapidă și concentrarea producerii în ramuri și subramuri, minimalizarea dependenței de alte piețe”. Oameni politici români au stabilit ca prioritate fundamentală a diplomației române sprijinirea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. Fillip Teodorescu, ambasadorul României la Chișinău, considera încă înainte de 2007 că între România și Republica Moldova relațiile nu pot fi decât de parteneriat privilegiat și cooperare. Recent, la 21 decembrie 2009, președintele României, Traian Băsescu
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
pentru continuarea reformelor democratice, s-a pledat pentru intensificarea eforturilor în scopul rezolvării conflictului transnistrean. Ministrul român a afirmat din nou sprijinul constant și solid pe care România îl acordă eforturilor Republicii Moldova în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. Acțiunea diplomației românești și-a arătat roadele începând cu mijlocul anului 2010, când alte state membre ale Uniunii, dintre care merită menționate Polonia și Ungaria, și-au exprimat sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova, pentru acordarea unui statut privilegiat în politica de vecinătate a
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
social din Galați și Cahul. Pentru a concluziona, România s-a comportat ca un adevărat „avocat” al Republicii Moldova în relațiile sale cu Uniunea Europeană, încurajând eforturile de integrare în comunitatea internațională și europeană a statului dintre Prut și Nistru. Grație eforturilor diplomației române, alte state membre ale Uniunii și-au exprimat sprijinul pentru un statut privilegiat acordat Republicii Moldova în cadrul politicii de vecinătate a Uniunii și în cadrul procesului de extindere a acesteia. Se insistă, în prezent, pe necesitatea includerii Republicii Moldova în procesul de
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
extindere a acesteia. Se insistă, în prezent, pe necesitatea includerii Republicii Moldova în procesul de apropiere și de aderare a statelor din Balcanii de Vest, nu în cel mai complicat și îndepărtat ce se referă la relațiile Uniunii Europene cu Ucraina. Diplomații români au pledat și pentru un ajutor financiar mai consistent pentru Republica Moldova, inclusiv din partea statelor membre ca entități individuale, pentru încheierea Acordului de Liber Schimb aprofundat și cuprinzător și a sprijinit dialogul pentru liberalizarea regimului de taxe. Trebuie apreciat și
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
o privire la nivel individual. În acest sens am reconsituit o seama de cariere ale titularilor unui doctorat la Universitatea Liberă, pentru a vedea în ce măsură specializările și diplomele obținute i-au ajutat în cariera profesională sau în succesul public. Printre diplomații de la Bruxelles s-au numărat oameni politici de prim rang, precum Vasile Conta (cunoscut și ca filosof, jurist, om politic, ministru etc.), Alexandru C. Cuza (profesor de economie la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române), primarul Bucureștilor, Emanuel
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
datorită împăratului Napoleon al III-lea, și celelalte puteri europene s-au pronunțat favorabil în ceea ce privește recunoașterea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza. Atitudinea favorabilă a Franței se observă în toate declarațiile și documentele vremii, dar și în întâlnirile cu diplomații români aflați la Paris cu misiunea de a obține recunoașterea dublei alegeri. Trimisul special al românilor pentru a obține bunăvoința în acest sens a fost Vasile Alecsandri care a avut întrevederi cu ministrul de externe al Franței, contele Walewski, și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Cuza a fost primită cu bunăvoință. Rusia a avut totuși o atitudine rezervată și nu se pronunțase niciodată deschis în favoarea dublei alegeri și nu și-a prezentat opiniile pe care urma să le formuleze la Conferința de la Paris. Dar, pentru diplomații străini aflați în capitala Rusiei, era clar că atitudinea acestea esta clar definită și că va susține dubla alegere. Declarând ferm că nu va accepta și nu va permite niciodată o intervenție austriacă în Principate, alăturânduse tacit punctului de vedere
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și Grecia. Convergențele dintre România și Belgia au făcut obiectul unor studii (aparținând istoricilor Gh. Platon și Aurel Filimon) care au valorificat arhivele diplomatice belgiene, destul de bogate În informații privind evenimentele politice din Principatele Române. Ele relevă activitatea intensă a diplomației belgiene și a marilor puteri, care monitorizau evoluția “chestiunii românești”. Relațiile româno-belgiene s-au subordonat, Într-o primă etapă, intereselor aproape exclusiv comerciale ale Belgiei, independentă și neutră din 1839, În Principate, aspect evidențiat de interesul deosebit pentru porturile românești
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
drept obiect principal „chestiunea română”, Rusia urmând politica Franței În ceea ce privește cauza română. În același context, Rusia a Încercat să ridice problema creștinilor din Imperiul Otoman, cu referiri la reluarea rolului său tradițional În Orient. Aceste evenimente nu au scăpat atenției diplomației belgiene, Jooris, reprezentantul Belgiei la Constantinopol, raportând În noiembrie 1857, că soluția unirii administrative ar fi de natură să salvgardeze deplin interesele comune ale Porții și Austriei și să Îngăduie “reforme utile pentru realizarea bunei stări materiale a populației românești
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
de alți intelectuali conaționali, dar în exil, fac din pușcărie o universitate dar și o biserică. Spațiul care e iadul pe pământ-închisoarea, devine un cer al comuniunii, al cunoașterii, al prieteniei. Lupta celor care sau opus fatalității istoriei cu mijloacele diplomației, ori cu cele scriitoricești, ori cu amândouă la un loc, trebuie cunoscută. Dar și cumplita suferință a celor care au suferit urgia represiunii fiindcă cineva din familie a ales libertatea. Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, prin corespondența cu fiica ei, reînvie toate
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Atunci când accepți ca deciziile tale să influențeze viața multor oameni, trebuie să fii conștient de responsabilitatea enormă pe care o ai. Ideile nu sunt ființe moarte, ele pot fi descoperite peste timp de întreprinzători care le reifică. Oamenii politici sau diplomații sunt deopotrivă responsabili pentru selecțiile ideilor lor în numele cărora acțiunea li se definește. Răspunzi pentru ideile pe care le împrumuți. Dacă admitem că totul este failibil, că orice idee poate avea urmări negative, chiar catastrofale, atunci mai putem acționa? Popper
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Șafran surprinde frânturi din epopeea unor pătimiri pe care doar absurdul le poate instanția. El este intelectualul evreu care, devenind lider al unor prigoniți, luptă cu încrâncenare împotriva absurdului. Și fiecare victorie e posibilă doar prin insistențe disperate, printr-o diplomație de limită. Va fi în cele din urmă rupt de țara lui și debarcat în Occidentul care-l primește generos, dar unde va trăi o dezrădăcinare. Nicolae Steinhardt are un alt fel de martiriu. Este aruncat în închisoare împreună cu prietenii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
decizii fac din comunitatea evreilor victime ale unor agresiuni de neînchipuit: deportări, ucideri, jafuri, excluderi. Alexandru Șafran cunoaște el însuși, în mai multe rânduri, cum e să-ți fie viața pusă în pericol. Realizează că trebuie să folosească toate armele diplomației pentru a-și salva confrații. Pe de o parte se implică în însuflețirea celor rămași prin ținerea unor conferințe tușante, întremătoare, pe de altă parte apasă toate clapele relaționale pentru a dezamorsa deciziile privitoare la soarta evreilor, respectiv pentru anularea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sunt cei care acceptă să-și expună indignarea ori opoziția. Puțini adoptă strigătul ca formă de rezistență ori ca soluție de salvare. Din fiecare pagină a cărții lui Alexandru Șafran răzbate un strigăt. În timp ce el bate în fiecare poartă a diplomației, chiar și la cele închise, vorbind oricărui om influent al vremii despre comunitatea sa greu încercată și solicitând intervenții salvatoare pe care de multe ori le și obține, populații întregi, se complac într-o foarte vinovată indiferență. Supraviețuitorii lagărelor și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
respinși sub o formă sau alta. Lucrează, în sens invers, și favoritismul, cointeresarea la mica înțelegere, amabilitatea serviciilor reciproce, tu ești mare, eu sunt mare etc. Fără îndoială că orice sistem de relații presupune și o anume suplețe și chiar diplomație. Viața literară, în definitiv, nu poate fi transformată de nimeni într-o junglă. Dar realitățile oficiale sunt mai tari decât dezideratele noastre, pioase și, în condițiile date, iremediabil naive și utopice. Soluția subsidiară S-ar părea, din întreaga analiză, că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]