4,692 matches
-
atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Concluzii: Memoria (post)națională românească. Implozia regimului comunist nu a antrenat instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru aproape un deceniu de la Revoluția română din 1989, modul de raportare la trecut a fost caracterizat de inerție discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic, în locul acestuia instalându-se polifonia discursivă în cadrul căreia se făceau auzite atât voci conservatoare și naționaliste, cât și voci reflexive sau chiar postmoderne. Conștiința istorică promovată de manualele școlare de istorie a fost ulterior dislocată din matca sa tradițională a statului-națiune și a ideologiei naționaliste începând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în gestiunea politică a trecutului românesc, ce pot fi înțelese în cheia oferită de noțiunea de "revoluție mnemonică", ilustrează noua condiție postnaționalistă a memoriei istorice românești. Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice românești. Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic pentru a fi pusă în circulație în forumul public. Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului de condamnare a comunismului elaborat de către "comisia adevărului" condusă de V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
planurile pentru construirea unui muzeu al comunismului și de instituire a unei zile comemorative a victimelor regimului comunist etc.), asumarea Raportului simbolizează de fapt o mișcare tectonică în ordinea mnemonică românească: răsturnarea "regimului de adevăr" conservator și a întregii ordini discursive articulată în cadrul acesteia și instalarea "regimului de adevăr" anticomunist în care meta-narativa comunismului ca ilegitim și criminal exercită hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza retrospectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procent considerabil al populației o exprimă față de vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului de condamnare a comunismului de către Președinția României în 2006. Una dintre concluziile generale care se desfac din expunerea facerii și prefacerii memoriei naționale românești este rolul cardinal al statului ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că schimbările majore la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune, prin exponenții săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iași: Junimea. Zub, A. (2000). Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură. Iași: Institutul European. Zub, A. și Antohi, S. (2002). Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Iași: Polirom. Abstract As its title explicitly suggests Romanian National Memory. The Discursive Making and Remakings of the National Past -, the book examines the two-century long process of making and remaking the Romanian national historical memory. The analysis carried out in the pages of this volume is firmly grounded upon a set of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tranziție). Titlurile sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]