5,812 matches
-
l și prima parte a secolului ll. Ei susțin ideile gnostice și afirmă despre scrierile iudeilor și pretenția smintită că numai ivri-ții au avut parte de învățătura divină, că toate sînt o minciună plină de ură și nu merită decît dispreț. Spuneau despre Isus că a fost un simplu om născut ca toți cei-lalți oameni, ba chiar că puterea divină ce i-a fost conferită nu a fost altceva decît ceea ce poate fi dobîndit într-o măsură și mai mare de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
iar pe galileenii păgîni pentru că mulți dintre ei vorbeau o limbă străină de aramaică practicînd și o religie diferită iar etnic nu aparțineau neamului ivrit. După judecata iudeilor din acele vremuri toți străinii erau considerați spurcați și nelegiuiți, demni de dispreț, ei fiind singurii aleși de Iahwe să conducă Neamu- rile(restul lumii). Deseori izbucneau conflicte grave între greci și ivriți urmate de măceluri reciproce. Teocrația iudaică din Ierusalim apreciată de istorici cam la aproximativ 20000 de persoane la o populație
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a tot ce este viu și să lupte cu puterea răului care bîntuie pămîntul iar oamenii tre-buie să știe care este Calea/Legea dreaptă/adevărată și să nu greșească. Cartea lui Eno se mai numea Calea/Legea adevărului și dreptății. Disprețul pentru senzualitate și sexualitate atît de dragă ivriților, grecilor și romanilor, era una din primele forme de luptă împotriva răului care îi dădea tîrcoa- le omului. Sistemul dual era conceput pentru dezvoltarea energiilor individuale dar și pentru dezvoltarea energiilor întregii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
împartășim satisfacții deosebite. “Sunt de partea celui care nu știe.El are sorți să caute ceva”( Constantin Noica). Iubirea de virtute, sentimentul de demnitate, fericirea tuturor , Binele tău și Binele semenilor, împlinirea, calitatea în favoarea cantității, stăpânirea și autostăpânirea, sentimentul de dispreț și opusul acestuia, esența conștiinței morale - iată linia de orizont care îți este dată când ajungi elev .De aici vine culoarea în fiecare răspuns dat celor celor câteva sute de ochi care te privesc zilnic. Din pași greșiți am cules
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și lucizi ai marelui dispărut, s-au înscris pe coordonate afectiv-sentimentale cenzurate discret. Edgar Papu: Totul în acest om producea încântare: ținuta lui, trăsăturile lui, gândirea sa atât de frumos vertebrată, umorul său blând de om bun, devotamentul față de prieteni, disprețul suveran față de prostia infatuată, în sfârșit, toată eleganța stenică, încurajatoare pe care ne-o imprima în suflet o asemenea prezență. De aceea, pentru cei ce l-au cunoscut, amintirea lui Vladimir Streinu produce în conștiințe un fel de armonie, ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
vrea să semene, căci alegerea modelului îi va structura, prin imitație, viitoarea personalitate, având în vedere considerente de ordin estetic și afectiv. Din păcate, școala neglijează adevărul cuvintelor lui Platon, conform cărora copilul trebuie format în direcția iubirii virtuții, în disprețul viciului, dar simpla afirmare a unor valori nu înseamnă educație și cu atât mai puțin comportament moral. Un element important al textelor epice îl constituie valoarea educativă a experienței pe care o reflectă în materie de educație, ea nefiind doar
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
sunt înlocuite cu fapte și atitudini ale animalelor (sau obiectelor neînsuflețite). Descoperă că pentru a arăta cât de urât este să te lauzi, fabulistul poate să imagineze o întâmplare cu o gaiță și pentru a arăta cât de demn de dispreț este lăcomia, el se poate referi la un lup sau un urs. Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
sau pe Maria, fiica ducelui de York, căsătorită cu Wilhelm de Orania. Maurois explică acțiunea prin faptul că regele nu mai avea nevoie de subsidiile parlamentului, pentru că "trăia nepedepsit și fără rușine din subsidiile lui Ludovic al XIV-lea (...) în disprețul intereselor Angliei"32. După dizolvarea parlamentului a urmat "un adevărat delir de devotament mistic față de regalitate"33 și o perioadă de prigoană împotriva partidului whig. Conducătorul său contele de Shaftesbury a fost nevoit să se exileze în Olanda, iar alți
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
am avut ocazia să studiez sufletul moldovenilor. Acești rumâni sau români, după cum își zic ei, se trag din coloniștii romani și slavo-dacii învinși de Traian. În limba pe care o vorbesc, predomină limba latină”. Iar despre boierii basarabeni afirmă cu dispreț că „nimeni dintre ei nu știe rusește și n-a avut curiozitatea să vadă Moscova sau Petersburgul”, iar Alexandru Sturza, „nu-și ascunde deloc dorința sa de a vedea Moldovlahia ca o împărăție deosebită, împreună cu Basarabia, Bucovina și Transilvania”. La
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
burse în România, explorând punctele comune între ei și semenii lor români, astfel încât prăpastia dintre „cele două popoare romanice de est” este de așteptat să se micșoreze. Bineînțeles, rămâne și posibilitatea ca o apropiere mai mare de România să atragă disprețul acestora: moldovenii au devenit personaje în unele glume românești, iar atitudinea guvernului român în ceea ce îi privește a fost mereu de superioritate afișată. Totuși, pan-româniștii, abandonând speranța de a influența generația prezentă, își concentrează atenția asupra trezirii sentimentului românității
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a ajuns la adevăruri fundamentale, el are dreptate, el care "nu crede nimic, care gîndește că omul este pierdut, care se simte strivit de istorie. Ideologia asta de victimă este și concepția mea de acum, filosofia mea despre istorie"139. Disprețul lui Cioran față de istorie era generat și de faptul că aceasta nu însemna numai un tăvălug monstruos, ci și "cea mai mare mostră imaginabilă de cinism": "Toate visele, filosofiile, sistemele sau ideologiile se destramă cînd se izbesc de grotescul dezvoltării
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de asemenea, consideră că "această soluție pentru dificultatea empiriștilor cu privire la judecățile logicii și matematicii este inacceptabilă" (Ayer 1987: 99). 56 Viziunea lui Mill a fost clasificată de foarte mulți filosofi ca naivă și "a atras probabil mai multă batjocură și dispreț decât poziția oricărui alt gânditor din istoria filosofiei matematicii" (Kitcher 1998: 57). 57 După Helmholtz, la baza acceptării noastre a postulatelor euclidiene stau experiențele noastre legate de mișcarea corpurilor rigide și de traiectoriile razelor de lumină, deoarece aceste postulate afirmă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. În acest scop, am analizat cultura politică din România urbană. Această cultură politică este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Ei nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
proprii ale factorilor 34,150 13,000 Analiză factorială (Principal Component Analysis); rotație Varimax cu normalizare Kaiser; KMO = 0,794; N = 2195 Cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
determinată cu ajutorul anchetelor. În cercetarea noastră am folosit datele unei anchete realizată în România la nivel urban. Concluzia este că, contrar așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
împreună cu El, știind că Hristos, care a înviat din morți, „nu mai moare”. în Cele dintâi cuvinte ale Domnului pe cruce, când toată ura, toată răutatea și ocara lumii erau îndreptate către El, Iisus Hristos nu avea nici un cuvânt de dispreț, nici un gest de ură, de mânie, de amenințare sau de răzbunare față de cei ce-L răstigneau. Ci, în aceste momente de supremă încordare sfântă, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu spune: „Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” Prin aceasta
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Nimerește undeva trebuie să aibă grijă de cai, el care nu are nici cea mai elementară deprindere practică. Omul nepotrivit la locul nepotrivit. Stângaci, punând prea multe întrebări cu privire la lucruri simple, e luat în balon. Deși devine în curând obiectul disprețului multora dintre noii săi companioni, și obiectul pedepselor noilor săi șefi, Gleb găsește în vecinătatea cailor o liniște pe care oamenii nu i-o mai pot da. Caii devin noii săi prieteni Are ocazia să întâlnească un făptuitor al revoluției
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
deplorabilă nu se așează în calea scrisului ca o barieră, cu toate că trupul este supus unei eroziuni vizibile, dar parcă această dematerializare nu are legătură cu scrisul. Suferă stări de vertij, vomă, leșin. Privește disperat cum îi cade părul, ceea ce stârnește dispreț până și unei slujnice. Ce-i mai rămâne este să se autodevoreze în introspecții devastatoare și să aștepte pogorârea inspirației! Ai zice că tocmai această predispoziție spre măcinare în autoanalize interminabile ar fi cauza grozavelor suferințe. Oare nu devine analiza
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
torturez. Și tocmai asta făceam.” Este intelectualul din Foamea lui Hamsun o victimă? Dacă el are convingerea că oferă societății tot ce are el mai prețios, mintea lui, dispoziția lui necondiționată pentru muncă, timpul său, iar societatea îi refuză cu dispreț ofranda, lăsându-l de izbeliște, ce are de făcut? „Oare nu aveam tot atât de mult dreptul să trăiesc? Oare nu aveam și eu umeri de uriaș și brațe puternice cu care să lucrez, oare nu căutasem și un loc de tăietor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în cinism: „Doamne iartă-mă dar cât de prost am mai fost! Apoi am început să-mi povestesc mie însumi câte mustrări de conștiință mi-am făcut fiindcă am vrut să amanetez odată cuvertura lui Hans Pauli. Am râs cu dispreț de cinstea mea stupidă, am scuipat cu dezgust că n-am reușit să găsesc cuvinte destul de dure ca să-mi bat joc de propria mea prostie. (...) Nu degeaba suferisem atât de infinit de mult, ajunsesem la capătul răbdării, eram acum în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Cum erau peste tot, era imposibil, replică el. Altădată vorbește despre vitezomania americanilor care omorând oameni cu accidentele lor de mașină, stau la poarta iadului. Fericirea lui înseamnă seninătate, netulburare, rămânere pe poziție, dar nu încremenire. Nu cunoaște frica. Nici disprețul. În afară de femeile emancipate, nu disprețuiește pe nimeni. Există un episod când Andrew întâlnește o astfel de femeie la fel de dârză cum e el, și pe care o desființează post festum, în fața soției sale, spre satisfacția amuzată a acesteia din urmă. Rolul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de bine văd că singurul lucru important nu-i decât eroismul, în sensul larg, adică posibilitatea pentru om de a suferi, a vibra, a se zbuciuma. Idealul de camping, formula lui ce-mi pasă mie, lui mă doare-n cot, disprețul acesta pentru cuvintele mari (toate, și Datoria, și Sufletul și Dumnezeu și Omul și Revoluția și Misterul și Libertatea și Ordinea și Civilizația) s-ar putea să dizolve lumea.” Asta scrie la Paris, în 1938 iar motto-ul sub care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
transformarea lor metodică în simpli și servili executanți. Adică în activiști docili și obscuri, buni numai să aplice, să prelucreze și să parafrazeze, fără nuanțe, limbaj și interpretare personală, doar discursurile interminabile ale șefului statului. Opinia sa reală, de total dispreț față de intelectuali, s-a manifestat o dată mai mult la recenta consfătuire cu activul de partid al Uniunii Scriitorilor. Scriitorii au fost insultați, disprețuiți și desconsiderați în bloc. Li s-a spus că ei nu valorează și că nu merită nimic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
analitice. Vrem doar să înțelegem. Atitudinea față de istorie a lui Noica constituie, după noi, dovada supremă nu numai a unui irealism și iluzionism integral, dar totodată și explicația unui anume amoralism, care oferă credem încă o cheie a multor atitudini. Disprețul pentru oamenii politici și istoria politică este desăvârșit. Pe aceasta din urmă, Constantin Noica pur și simplu scuipă. O disprețuiește total. O desconsideră. Nu-i recunoaște realitatea. Nu poate deci citi cartea lui Orwell, 1984, care nu-l interesează, deoarece
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
imediate. Unele, din cele mai paradoxale, ca să nu spunem catastrofale. Dacă istoria și oamenii politici, de fapt, nu există, atunci ne este indiferent cine ne conduce, cine formează guvernul, cine eventual ne arestează, ne aruncă în închisoare etc. etc. Același dispreț acoperă și aceste acte, și pe agenții săi. Și cauzele, și efectele. în consecință, într-o astfel de istorie, căreia de fapt nici nu merită să-i dăm atenție, putem să ne comportăm oricum. Să stabilim deci orice fel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]