4,875 matches
-
Baia Mare formează cea mai mare suprafață împădurita cu această specie din România. Aici castanul comestibil este perfect aclimatizat, vegetând ca specie care se regenerează pe cale naturală, preferând solurile montane acide, cu drenaj bun și evitând solurile podzolice pseudogleizate și cu drenaj slab. Trecerea de la pădure spre pășune sau teren cultivat este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
1,4%, puternic 30%, moderat 16%, slab 21%). Pentru combaterea limitărilor menționate se impun acțiuni de fertilizare ameliorativa radicală, executarea unor lucrări de afânare adâncă, executarea arăturilor pe curbă de nivel, instalarea de benzi înierbate, combaterea excesului de umiditate prin drenaj de suprafață și drenaj cârtita." Text din volumul „Panoptic al comunelor bănățene din perspectiva pedologica" - Dorin Târau și Marcel Luca. Editură Marineasa, Timișoara, 2002 Scurt istoric al comunei Sagu Scurt istoric al comunei Sagu (Traducere de la http://www.segenthau.de
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
moderat 16%, slab 21%). Pentru combaterea limitărilor menționate se impun acțiuni de fertilizare ameliorativa radicală, executarea unor lucrări de afânare adâncă, executarea arăturilor pe curbă de nivel, instalarea de benzi înierbate, combaterea excesului de umiditate prin drenaj de suprafață și drenaj cârtita." Text din volumul „Panoptic al comunelor bănățene din perspectiva pedologica" - Dorin Târau și Marcel Luca. Editură Marineasa, Timișoara, 2002 Scurt istoric al comunei Sagu Scurt istoric al comunei Sagu (Traducere de la http://www.segenthau.de/index.php/ortsgeschichte) Deja
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
Ulmus campestris", "Tilia tomentosa", "Populus nigra", "Robinia pseudoacacia" etc. Vegetația ierboasă prezintă o mare varietate în funcție de microrelief. În zonă predomină vegetația ierboasă xerofilă și mezoxerofilă reprezentată prin: "Pos protensis", "Festuca sp.", "Dactylis glomerata", "Stipa capillata"; pe văile dintre versanți unde drenajul este defectuos, vegetația caracteristică este reprezentată prin: "Alopecurus pratensis", "Agrostia alba", "Deschamsis caespitosa", "Agropyron repens", "Trifolium sp.", "Rumunculus sp.", "Cichorium intybus" ș.a. În lumea văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: "Inunae corex", "Pharanghuites" etc. Terenurile
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
azi magazin mixt); aprovizionarea cu făină și mălai în perioada 1980 - 1989 a locuitorilor din cele trei sate; analizarea aspectului igienico-sanitar și funcțional al gospodăriilor din Stroești; renovarea și acoperirea Căminului Cultural din Stroești; acoperirea, restaurarea picturii, efectuarea lucrărilor de drenaj la Biserica Sf. Cuv. Paraschiva din Stroești, în perioada 1990 - 2007; construirea unui nou locaș de cult în Costești - Vâlsan; amenajarea pârâului Bercioaia ce inunda cimitirul satului Stroești (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). 1. A.N.R. - D.A.I.C.
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă procesului de alterare chimică, transformându-se treptat în argilă fină de tipul caolinului. Rețeaua de văi este mai puțin densă. Prezența fisurilor permite infiltrarea apei, reducând într-o măsură apreciabilă drenajul de suprafață. Râurile creează văi adânci cu versanți de formă convexă. Văile au frecvent doar albie minoră propriu-zisă, lunca fiind puțin dezvoltată. Căpățânile de zahăr au forma de „cupolă”, cu înălțimi de câteva sute de metri (100-300 m). Se dezvoltă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
viața locuitorilor prin resursele pe care le oferea. Astăzi, la vest de Canalul Colector Criș, această vale este seacă, dar vechiul ei traseu se distinge în topografia locului, iar la marginea Pădurii Rădvani se alimentează cu apă din canalele de drenaj și din stratul freatic și sub numele de râul Coharna, curge spre vest traversând frontiera de stat. Celălalt este pârâul de la marginea de nord a satului. Este un mic pârâu mlăștinos ce își are originea chiar în hotar, pe locul
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea este mai mică (grinduri) se formează cernoziomuri levigate, cernoziomuri ciocolatii și soluri sărăturoase. În extravilanul Cefa predomină cernoziomul. Textura solurilor este diversificată. Există soluri cu un foarte bun potențial în humus (cernoziom levigat cu până la 7
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
37‘ latitudine nordică în nord, 47° 25‘ latitudine sudică în sud, acesta fiind punctul de confluență a văii Anieș cu Someșul Mare, pe raza localității Anieș la o altitudine de 498 m. Bazinul Anieș este încadrat în zona bazinului de drenaj ce îndeplinește rolul de recipient al materiei și energiei care intră în sistemul fluviatil și creează un relief cu pante accentuate și mereu tânăr. Limitele acestui bazin sunt foarte importante, deoarece în funcție de acesta se pot stabili atât intrările cât și
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe platouri și versanți nivelul apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație, lucrări de drenaj, terasare și combaterea eroziunii solului), dar în prezent sistemele de lucrări nu funcționează fiind afectate de alunecări de teren, ceea ce duce în continuare la degradarea solului. Ca o concluzie generală a celor expuse, activitățile umane trebuie canalizate în direcția sporirii
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
crovnuri). În prezent nu mai există decât lacul Tătaru, fiind declarat rezervație naturală datorită numărului mare de specii de păsări pe cale de dispariție.</br> Genetic, crovurile în care sunt cantonate lacurile s-au format de depozite loessoide în condițiile lipsei drenajului superficial al apelor meteorice dar al existenței drenajului vertical (infiltrații). 2. Ape freatice</br> Apele freatice sunt cantonate în depozite loessoide la adâncimi cuprinse între 2-5 m. Datorită condițiilor climatice a cantităților reduse de precipitații în cursul anului, nivelul hidrostatic
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Tătaru, fiind declarat rezervație naturală datorită numărului mare de specii de păsări pe cale de dispariție.</br> Genetic, crovurile în care sunt cantonate lacurile s-au format de depozite loessoide în condițiile lipsei drenajului superficial al apelor meteorice dar al existenței drenajului vertical (infiltrații). 2. Ape freatice</br> Apele freatice sunt cantonate în depozite loessoide la adâncimi cuprinse între 2-5 m. Datorită condițiilor climatice a cantităților reduse de precipitații în cursul anului, nivelul hidrostatic înregistrează variații de 2-3 m. De asemenea se
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
pământul de pe platou este un cernoziom degradat, cu un strat gros de aproape un metru, foarte bun pentru agricultură, chiar și în anii secetoși. Teribila secetă din anii 1946-47 nu a afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma drenajelor și a desecărilor, stratul de apă freatică a coborât, umezeala din aer s-a redus și efectele negative se observă în starea vegetației. La nord, localitatea se învecinează cu satul Boureni, la o distanță de 5 kilometri, pe un drum
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă. Către Boureni ar mai fi existat un lac, numit Reni, dispărut încă din perioada interbelică probabil datorită drenajelor. Chiar și pârâul care trecea prin Boureni și alimenta acest lac a cam dispărut.Ultimele trei lacuri menționate aveau amenajate pe maluri instalații de irigat grădinile de zarzavaturi, după modelul adus de bulgarii din Băilești, cu o uriașă roată a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de zarzavaturi, după modelul adus de bulgarii din Băilești, cu o uriașă roată a grădinarului, învârtită de măgari, pentru scos apa ce era ridicată în jgheaburi înalte și lungi, care o conduceau unde era nevoie. Toate au dispărut cu desăvârșire. Drenajele și canalizările executate la sfârșitul anilor 60 au modificat drastic hidrografia zonei. Dispariția acestei splendide biocenoze acvatice a atras după sine și dispariția dramatică a faunei si florei adiacente. De-a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
se mai găsesc smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
IAS Apahida } si legumicultură { celebrii ridichi de Apahida }. Din păcate , activitățile agricole menționate mai sus s-au prabușit toate dupa 1989 , așa cum de altfel s-a întîmplat cu agricultura pe intreg județul Cluj . Rețeaua hidrografică a comunei Apahida indică un drenaj vechi(Pliocen)spre nord-vest prin Someșul Mic,râu care s-a format prin unirea celor două brațe principale:Someșul Rece și Someșul Cald.În sectorul comunei,Someșul Mic are un caracter subsecvent cu o accentuată tendință de eroziune în malul
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Cupa UEFA Intertoto UEFA Europa League UEFA Champions League: Cupa UEFA/UEFA Europa League: Cupa UEFA Intertoto: Total: Stadionul Municipal din Vaslui are o capacaitate 9.240 de locuri, cu tribună oficială, cabine pentru presă și invitați acoperite, instalație de drenaj și instalație de irigare automată a gazonului, gazon nou, acces internet pentru presă și invitați, vestiare noi și sediu de club nou construit. În toamna anului 2007 a început execuția instalației de nocturnă, stadionul urmând a fi al 11-lea
FC Vaslui () [Corola-website/Science/298803_a_300132]
-
5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m, 25-30 m, 35-40 m și 60-70 m (I. Bojoi, Swizewski, 1970; C. Swizewski, 1980). Însă, V. Mihăilescu (1963) consideră nivelul de 40 m ca fiind terasa superioară, moment în care drenajul fostului lac devine un fapt împlinit. Din studiile realizate până în prezent, reținem că B. Bulla (1943), citat de T. Bandrabur și Veronica Codarcea (1974), menționează pe sectorul în aval de Remetea prezența a 6 nivele de terasă (în care include
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
de retragere din viață publică, timp în care mișcarea republicană câștigă popularitate. Pe 13 februarie 1862, învățământul este finanțat în funcție de rezultatele elevilor. În 1863 este construit primul metrou din lume: Metropolitan Railway, în Londra. În 1865 este proiectat sistemul de drenaj londonez de 83 de mile. Charles Dodgson ca Lewis Carroll a publicat „Alice în Țara Minunilor”. Este emisă legea ce impunea limita de viteză a locomotivelor. În 1866 este activat primul cablu de telegraf ce traversează Oceanul Atlantic prin intermediul SS Great
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
2009, la puterea de 1.400 lucși. A fost refăcută suprafața de joc la terenul central, aceasta fiind de nivel european. Gazonul terenului central dispune de o instalație de irigat automatizată, de o instalație de încălzire modernă și de un drenaj conform standardelor în vigoare. Pentru pregătirea și întreținerea terenurilor, clubul Gloria dispune de cele mai moderne utilaje. La tribuna a 2-a au fost modernizate spațiile de sub tribună: vestiare, săli, spații de refacere, grupuri sanitare, sală de forță. Spațiile aferente
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
și Cercetări Hidrotehnice și redotată. Noua Secție de Irigații și Desecări revine sub conducerea cercetătorului Marcu Botzan. În noua configurație, M. Botzan și colaboratorii săi reușesc să lărgească considerabil rețeaua de cercetare din țară. Prin sporirea interesului față de irigații și drenaje la nivel național, cu începere din anul 1966 se înființează Insitutul de Cercetări pentru Îmbunătățiri Funciare și Pedologie (ICIFP), institut de sine-stătător, unde cercetătorului Marcu Botzan îi revine sarcina de a-l organiza și conduce. Înconjurat de o serie de
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
a înaltei sale autorități științifice, i se acordă dreptul de a conduce doctorate în specialitatea îmbunătățiri funciare. În felul acesta, M. Botzan și-a adus o activă contribuție la crearea unei pleiade de cercetători de prestigiu în domeniul irigației și drenajelor. Bilanțul sumar al prodigioasei sale activități se concretizează în publicarea a peste 100 de lucrări științifice, incluzând 12 tratate și monografii, 14 broșuri de îndrumare tehnică, articole și comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
în contextul specific al mediului natural și social din diverse epoci istorice. De-a lungul anilor, M. Botzan a fost cooptat în diverse organizații științifice precum Societatea Naționala și Societatea Internațională de Știința Solului, Comitetul Național Român pentru Irigații și Drenaje, Comisia de Hidrologie a Academiei Române, Asociația Culturală "Getica", Societatea de Istorie Agrară "Terra Nostra", ș.a. A dus o intensă activitate ca membru în diferite comisii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului, Consiliului Național pentru Știința și
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]