5,962 matches
-
(în greacă: "Artemision", lat. "Artemisium"), cunoscut și ca „Templul Dianei”, a fost un edificiu antic grec construit pentru zeița Artemis. Templul a fost ridicat în anul 550 î.Hr. în Efes, oraș aflat atunci pe teritoriul imperiului babilonian. se află la 50 km la sud de orașul Izmir, Turcia. Din templul original, considerat una din
Templul zeiței Artemis din Efes () [Corola-website/Science/304776_a_306105]
-
Aceasta se întemeiase pe numeroasele familii de constructori veniți aici în mare exod în timpul regelui Carol I de Hohenzollern între anii 1887-1897. Italienii pot fi astfel întâlniți în marile aglomerări urbane ca: antreprenori, unde au participat la construirea unor mari edificii în București, Ploiești, Câmpulung-Muscel, Craiova, Galați, Suceava, Iași, Sinaia, Timișoara, Târgoviște, Pitești, Sibiu, Brașov și alte localități. Au lucrat la drumuri și poduri, șosele, căi ferate, aducțiuni de apă, viaducte, dar și fântâni, biserici, monumente funerare, bănci, școli. Mărturie stau
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
Galați și Brăila (unde există una din marile Burse de grâu din Europa) au format comunități care există și azi. Dovadă a mărimii și importanței acestor comunități stau consulatele italiene care au funcționat la Constanța, Galați și Brăila, dar și edificii unde se întâlneau membri comunităților numite "Casa Italia". Italienii în România au îmbrățișat diverse activități și meserii încă din Evul Mediu: muzicieni, actori, medici, ziariști, pictori, oameni de litere, profesori. Un descendent de imigranți italieni, Theodor Rosetti, a fost un
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
surselor oficiale ale perioadei, 330 de oameni au fost asasinați și au fost răniți în acte de violență pe motive politice; arhivele relevă 213 tentative eșuate de asasinat, 113 greve generale, și distrugerea (de regulă prin incendiere) a 160 de edificii religioase. La 12 iulie 1936, în Madrid, o grupare de extremă dreapta l-a asasinat pe locotenentul José Castillo de la Gărzile de Asalt, o unitate specială de poliție înființată pentru a gestiona violența urbană. Un politician socialist a fost și
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
întreprinzători. Unul dintre motivele principale invocate de naționaliști era confruntarea cu anticlericalismul regimului republican și apărarea Bisericii Romano-Catolice, care fusese ținta atacurilor, și pe care mulți din cei din tabăra republicană dădeau vina pentru relele din țară. Chiar înainte de război, edificiile religioase fuseseră incendiate și clericii uciși fără ca autoritățile republicane să ia vreo măsură de prevenire. Ca parte din revoluția socială ce avea loc, alte biserici erau transformate în "Case ale poporului". La fel, numeroase dintre masacrele comise de republicani aveau
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
Iulius al II-lea, care după alegerea sa ca papă în 1503 a expus diferite sculpturi antice în grădina numită "Belvedere", permițînd artiștilor să le poată admira. În 1734 papa Clement al XII-lea a fondat Muzeul Capitolin într-un edificiu proiectat de Michelangelo); în 1756 și în 1767 au fost create în Vatican alte două mici muzee: cel de artă sacră și cel de artă romană. Pașii decisivi au fost făcuți de papii Clement al XIV-lea și de Pius
Muzeele Vaticane () [Corola-website/Science/305519_a_306848]
-
de artă romană. Pașii decisivi au fost făcuți de papii Clement al XIV-lea și de Pius al VI-lea: Muzeul Pio-Clementino, realizat prin amplificarea Palatului apostolic din Vatican, din dispoziția acestor papi cu scopul de a găzdui sculpturile clasice. Edificiul a fost realizat în stil neoclasic și mai apoi a servit de model pentru nenumărate alte muzee ale lumii. În 1796, din cauza invaziei franceze, muzeul a pierdut mai multe opere valoroase, care însă au fost restituite după căderea lui Napoleon
Muzeele Vaticane () [Corola-website/Science/305519_a_306848]
-
marcată de mare eclectism, care poate fi văzut în arhitectură să. Clădiri Art Nouveau datând din primul deceniu al secolului 20 se găsesc printre cele în stil Art Deco de la mijlocul secolului 20, o clădire de Oscar Niemeyer și multe edificii moderne din beton. Deși localitatea e situată aproape de latitudinile tropicale, clima este relativ blândă. Altitudinea de 700-900 m face că vremea să fie, de obicei, mai rece și mai ploioasa decât în zonele înconjurătoare, care sunt situate mai aproape de nivelul
Juiz de Fora () [Corola-website/Science/305540_a_306869]
-
căreia i s-a zis „Ulița mare”, iar apoi s-a numit pe rând: Ștefan cel Mare, I.G. Duca, 23 August, iar actualmente 22 Decembrie. În 1851 este ctitorită Biserica Sfânta Treime, lăcaș de cult ortodox pentru locuitorii din Burdujeni. Edificiul a fost construit în zona centrală a așezării, pe „Ulița mare”. Cea dintâi lege a împroprietăririi pusă în aplicare prima oară în anul 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apoi repetată în 1879, sub domnia lui Carol I, și în
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
Iulius Mall, Suceava Shopping City, Dedeman, Lidl În zona industrială din Burdujeni, se află Turnul IFA care reprezintă coșul de dispersie al gazelor de la fosta Întreprinderea de Fibre Artificiale, unitate industrială închisă în 1990. Turnul IFA este cel mai înalt edificiu din Suceava, având peste 200 de metri înălțime. În 2007 a început demolarea clădirilor ce au aparținut fostei IFA, în vederea construirii complexului Iulius Mall. Singura construcție păstrată din ansamblul IFA a fost turnul, asupra căruia s-au efectuat o serie
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
avea un lăcaș de cult ortodox, între anii 1992-1997 a fost construită Biserica Sfântul Andrei, pe Calea Burdujeni, în apropiere de piața agroalimentară. Biserica are hramul „Sfântul Andrei” și deservește cartierul de blocuri Cuza Vodă, construit în perioada regimului comunist. Edificiul religios, care este cel mai mare din Burdujeni, a fost pictat între 1999-2002.
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației. Au construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, cunoscînd o adevărată explozie, devenind o modă. Tradiția populară spune că tinerii olteni care "nu luau calea haiduciei, cu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
electric pe baza de motoare cu combustie internă. În această perioadă aveau să fie construite Palatele Vorvorenilor și Jean Mihail. Tot în această perioadă ( 1890 ) este proiectat fostul Palat de Justiție (astăzi sediul central al Universității) de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată în 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 în vatra veche a orașului. A fost inaugurat, după planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de pe Calea Unirii, din perioada comunistă, au înlocuit clădiri comerciale fără o valoare istorică deosebită, ridicate la începutul secolului și care au căzut sau au fost serios avariate la cutremurul din 1977. Dintre construcțiile din perioada comunistă, trebuie amintite noul edificiu al Teatrului Național, inaugurat în 1973, aflat printre primele trei teatre din România, Filarmonica de Stat Oltenia, înființată în 1947 (gazda unor festivaluri naționale și internaționale de renume) sau stadionul "Central" (azi "Ion Oblemenco"). Apar pe locul unor mahalale, cartiere
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
presimțind o posibilă reîntoarcere la ostilități, așa cum s-a întâmplat după primul Război Mondial. Monnet și asociații săi au conceput ideea de Comunitate Europeană. Jean Monnet a ajuns la concluzia că era iluzoriu sa încerce crearea dintr-o dată a unui edificiu instituțional complet supranațional fără a întâmpina o rezistență puternică din partea statelor recent ieșite din război. În opinia sa, pentru a reuși, trebuia ca obiectivele propuse în cadrul cooperării între statele europene sa fie limitate la domenii precise, dar cu puternic impact
Jean Monnet () [Corola-website/Science/305714_a_307043]
-
interesele și să uite diferențele sau divergențele. Se declanșează, astfel, un proces cu totul nou în relațiile internaționale - de exercitare în comun a suveranității, în anumite domenii. Europa devine astfel continentul care a construit prima regiune economică a lumii - un edificiu ridicat treptat, a cărui activitate a evoluat în timp. În 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a dat o declarație în numele Guvernului francez. Această declarație, preparată de Monnet pentru Schuman, propunea unirea industriilor franceze și germane
Jean Monnet () [Corola-website/Science/305714_a_307043]
-
pe locul unei biserici grecești din 1797-1799 care a servit până atunci drept catedrală episcopală. A fost ctitorită de mitropolitul Ioan Mețianu și construită după planurile inginerilor arhitecți Virgil Nagy și Joseph Kammer din Budapesta. De la inaugurare și până în prezent edificiul este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului. Lăcașul prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. Biserica se află situată pe strada Mitropoliei nr. 33-35. Catedrala Mitropolitană "Sf. Treime” din
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
în lista de necesități a eparhiei sale. După spusele sale, "„[...] eparhia mea are lipsă de [...]: 1. Pentru zidirea și înzestrarea unei biserici catedrale fl. 400.000 [...]“". El indică și „sursele de finanțare“ ale proiectelor numite, alături de catedrală figurând și alte edificii: "„Părerea mea în privința modului după care înalta noastră stăpânire ar putea a ne da ajutorul său se concentrează în aceea ca să binevoiască a ne rezolva locul cel gol la Sibiiu așa numit "Zuldiș" și pentru totdeauna a-l scuti de
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
în curtea catedralei. Acestea au fost cumpărate în aprilie 1902. Mica biserică grecească construită în 1797-1799 în fundul unei curți de pe strada Măcelarilor și care servise anterior drept catedrală a fost demolată la 1/14 iulie 1902, în ciuda faptului că acest edificiu fusese declarat monument de arhitectură. Ultima slujbă religioasă celebrată în acest lăcaș a avut loc cu o zi mai înainte. Pentru eliberarea terenului unde urma să fie construită noua catedrală, au trebuit să fie demolate și șase clădiri învecinate , întreaga
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
arabă, cea de cazuistică și de filosofie morală. În 1581 papa Grigore al XIII-lea a vrut să ofere o clădire mai adecvată Colegiului. A expropriat două clădiri apropiate și l-a investit pe arhitectul Bartolomeo Ammannati ca să construiască un edificiu nou și mai mare, pe care l-a inaugurat în 28 octombrie 1584. Pentru aceasta papa Grigore a fost aclamat „întemeietor și părinte” al Colegiului Roman, care imediat și-a luat numele de „Arhigimnaziu Gregorian” și de „Universitatea Gregoriana”. În
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
noului complex. Lucrările de demolare a vechilor clădiri care ocupau aria de construcție au consimțit aducerea la lumină a câtorva resturi dintr-un vechi templu a lui Serafiu. Proiectul, încredințat lui Giulio Barluzzi (Roma 1878 - 1953), prevedea realizarea unui mare edificiu care să domine piața, cu o curte interioară amplă acoperită, cu aule, birouri și toalete, cu camere pentru profesori, două capele și o bibliotecă mare. În august 1927 s-a început ridicarea zidăriei, care s-a încheiat după trei ani
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
care să domine piața, cu o curte interioară amplă acoperită, cu aule, birouri și toalete, cu camere pentru profesori, două capele și o bibliotecă mare. În august 1927 s-a început ridicarea zidăriei, care s-a încheiat după trei ani. Edificiul se prezintă într-un stil neoclasic sobru, inspirându-se din caracteristicile arhitectonice și decorative tipice Renașterii romane. Fațada amintește, în articularea volumelor, de cea a Colegiului Roman. are ca prioritate formarea culturală și umană a studenților proveniți din toate colțurile
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
Neamț în partea de nord-est a orașului la aproape 100 de metri deasupra acestuia, pe terasa creată pe Culmea Pleșului, este dedicat corpului de Vânători de Munte ai Armatei Române din Primul Război Mondial.Orașul a fost ales pentru construcția edificiului, datorită faptului că în această zonă în 1916-1917, a fost creat și antrenat primul batalion de Vânători de Munte. Aflată în satul Lunca din Comuna Vânători-Neamț, reprezintă o gospodărie tradițională din zonă, mărturie a modului de viață din satul românesc
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile energii degajate de dinamica unor microplăci litosferice ce se conjugă în fundamentul Carpaților Curburii. De fapt, activitatea tectonică a întregului edificiu muntos vrîncean se face remarcată și prin mișcări actuale lente, pozitive, cu intensitate cuprinsă între 2,0 și 4,0 mm/an. Ridicarea este “răspunzătoare" de adîncirea tuturor văilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de chei (caracteristica văilor
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
m) și, în continuare, valea Coșnei, pînă la ieșirea în depresiune, formează limita spre Munții Bîrgău. La sud, Depresiunea Dornelor, cu compartimentele Poiana Stampei și Dorna, se intercalează ca un spațiu întins între Suhard și Munții Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din țara noastră. Reprezentînd o limită clară spre sud-vest, pe o lungime de 22 km, valea Coșnei are un talveg ce coboară de la 1150 m (cît are la obîrșie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluență
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]