12,690 matches
-
Neagoe), bibliotecară, și a scriitorului Florea Firan. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din orașul natal și, tot aici, Facultatea de Științe ale Naturii, secția matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și manager cultural din 1989. Va fi secretar executiv la Fundația Culturală Română și director al Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film și
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
, revistă culturală și literară care a apărut la Pesta și apoi la Oradea între 5 iunie 1865 și 31 decembrie 1906. Redactor responsabil, proprietar și editor a fost Iosif Vulcan. În primul an (până la 25 iunie 1866), F. a ieșit de trei ori pe lună; în anul următor devine săptămânală (până la 31 iulie 1867), apoi un număr va ieși la opt zile, iar de la 8 decembrie
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și în limba engleză. Întreține o vie corespondență literară cu Ovid Densusianu, Camil Baltazar, D. Anghel și Ion Pas, publicând o serie de cronici și articole despre scriitorii români în ,,The Romanic Review” și în „Romanian Literary News”, al cărei editor era. În ,,The International Encyclopedia” (1930) scrie articole despre Gala Galaction, Mateiu I. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, Lucian Blaga, Camil Baltazar ș.a. Debutul editorial se produce în țară, cu volumul de poezii Maghernița veche și alte versuri din anii tineri
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
, I.[ancu] (4.XII.1923, Iași - 28.X.2002, București), editor. Este fiul Florei și al lui Carol Fischer, proprietar. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1946), activează ca cercetător la Institutul de Lingvistică din București și ca profesor de limbi clasice la Facultatea de Limbi
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
română. Fonetică, gramatică, vocabular (1956), Istoria limbii române (I-II, 1965- 1969), Enciclopedia limbilor romanice (1989). În 1985 publică Latina dunăreană. Introducere în istoria limbii române, lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. F. are o importantă activitate de editor, stabilind textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu (I, 1957), precum și pentru numeroase ediții din scrierile lui Anton Pann. Îngrijește și prefațează ediții din autori latini (Aulus Gellius, Persius
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
, Samuel, tipograf și editor. În ciuda precarității unor date biografice, nu lipsesc informațiile privind identitatea și activitatea tipografului sas din Sibiu. F. este fiul mezin al preotului evanghelic Johann Filtsch. Își însușește de tânăr meșteșugul de tipograf la firma lui M. Hochmeister, desăvârșindu-și pregătirea
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
politică externă activă au, de obicei, propriile posturi de radio (cum ar fi Vocea Americii, Radio Moscova și altele) care exprimă fățiș opiniile acestora pe marginea unor probleme internaționale, la fel cum editorialele exprimă punctele de vedere ale redactorului sau editorului publicației respective. Totuși, pot exista situații în care un guvern nu dorește să fie asociat direct cu materialul inclus în propagandă. În astfel de cazuri, poate pune în circulație anumite opinii sau relatări într-o manieră care să disimuleze originea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
necesară pentru ca întrebările și dezbaterile despre serviciile de informații să nu mai constituie „motiv doar de scandal și discuții în contradictoriu”, ci să fie „acceptate ca un aspect normal al dezbaterilor publice privind activitățile guvernamentale în genere” sugerează că demersul editorului român de a ne propune spre lectură Războiul tăcut este oportun, dar nicidecum prematur și cu atât mai puțin suficient. Elementele tulburătoare ce au adus în actualitatea internațională problematica informațiilor și a structurilor/serviciilor naționale specializate în culegerea de informații
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
termen lung, atât de necesară laborioasei construiri a unui dispozitiv informativ, și, în final, dar nu în ultimul rând, relația analistului cu complexitatea mediului contemporan de securitate, multidisciplinaritatea și managementul cunoașterii, rămân tot atâtea provocări pe care, putem să sperăm, editorii le vor ilustra, în continuare, prin cărți de referință asemenea volumului de față. Mihai-Răzvan Ungureanu Atc "A" activitatea de informații definiția Î 23-25 delimitarea domeniului 26-31 elementele Î 33-34 perspectiva americană asupra Î 243-254 perspectiva tradițională asupra Î 241, 243-254
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
MESERIAȘUL ROMÂN, revistă apărută la Brașov, bilunar, între 15 februarie 1886 și 15 decembrie 1889. Editor și redactor al acestei foi „pentru învățătură și petrecere” era Bartolomeu Baiulescu. M. r. trebuia să fie un buletin profesional și totodată o publicație de literatură națională. Redactorul își propune să publice lucrări literare pe înțelesul cititorilor cărora le este
MESERIASUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288095_a_289424]
-
, Nicolae (17.V.1945, Gorganu, j. Argeș), critic și istoric literar, editor. Este fiul Filoteei (n. Ogradă) și al lui Virgil Mecu, croitor. Frecventează școala elementară din localitatea natală (1952-1959) și Școala Pedagogică de Învățători din Câmpulung (1959-1965). Învățător stagiar (1965- 1966) la școli din comunele Cobia de Sus și Vișina, în
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
editorial în 1996, semnând eseul Titu Maiorescu comentat de..., dar ca realizator de ediții critice și autor de studii în volume colective este prezent încă din 1975, cu Manuscrisele eminesciene din ediția „Opere” de Perpessicius. Se ilustrează ca un înzestrat editor, în echipă și îndeosebi individual, prin ediții de documente literare și opere: G. Călinescu și contemporanii săi (I-II, 1984-1987), G. Călinescu, Opere (I-IV, 1992-2002), Iacob Negruzzi, Scrieri (I-II, 1980-1983, în colaborare), B. P. Hasdeu și contemporanii săi
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
, revista apărută la Craiova, lunar, din mai 1934 până în iunie 1938, în 1941 și din aprilie 1943 până în octombrie 1946, în total 34 numere, purtând denumirea „caiete”. Editorii sunt I. Mihăescu, Tiberiu Iliescu, Constant I. Manea, mai tarziu fiind menționați Marcel Saraș (redactor) și D. Marian (secretar de redacție). Rubrici: „Spiritul cărților”, „Pretexte critice”, „Variațiuni”, „Ecoul cărților și al revistelor”. Spiritul înnoitor, bătăios și contestatar al revistei - reflex
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
, Dan Horia (20.IV.1943, Pitești - 16.IX.2008, București), istoric literar și editor. Este fiul Ioanei (n. Niculescu) și al lui Constantin Mazilu, funcționari. Urmează școala generală și Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1961) la Pitești, apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1961-1966). După stagiul militar, obține prin concurs, în 1967, postul de
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
MIHĂILĂ, Ileana (1.II.1959, București), istoric literar, editor și traducător. Este fiica Violetei Mihăilă (n. Popescu), redactor de editură, și a lui Gheorghe Mihăilă, slavist. Urmează școala generală și liceul în București, după care va absolvi, în 1982, Facultatea de Limbi Străine a Universității din același oraș, secția
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
MIHĂESCU, Nicolae (17. I. 1910, Râmnicu Sărat), critic literar și editor. Elev la liceul din orașul natal, M. debutează cu versuri la „Dimineața copiilor” (1924), continuând să publice numeroase compoziții infantile și în „Universul copiilor” ș.a. sau în volumele Îngerii pământului și Cucu! Cucu!, ambele apărute în 1931. Ca student la
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
MIHAIL, Paul (29.VI.1905, Cornova, j. Orhei - 11.X.1994, București), istoric literar, editor și memorialist. Este fiul Elenei (n. Huzun) și al lui Iustin Mihail (Mihailovici), învățător și dascăl de biserică, trăgându-se dintr-o veche familie de preoți ortodocși. Rămâne orfan de tată la vârsta de trei ani și este crescut la
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
până la 1918 (1941). Împreună cu fiica sa, Zamfira Mihail, a editat un manuscris necunoscut al cronicii lui Ion Neculce, copiat de Ioasaf Luca, descendent al cronicarului. Colaționând textul cu copiile de la Biblioteca Academiei Române (după care Iorgu Iordan și-a întocmit ediția), editorii conchid că această copie a fost făcută direct după manuscrisul lui Neculce, dar conține și adaosuri (unele dintre acestea putând fi atribuite cronicarului, altele aparținând strict copistului), care corectează și anumite exagerări ale autorului (în genere, cele xenofobe). Ediția, prevăzută
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
și adaosuri (unele dintre acestea putând fi atribuite cronicarului, altele aparținând strict copistului), care corectează și anumite exagerări ale autorului (în genere, cele xenofobe). Ediția, prevăzută un studiu și cu un aparat critic complex, luminează atelierul cronicii, revelat acum - afirmă editorii - ca „mai laborios, cu reveniri și reformulări ale judecăților de valoare asupra personalităților și evenimentelor, cu suplimentarea și revizuirea propriei informații, cu o preocupare sporită în ceea ce privește judecata urmașilor asupra paginilor sale”. SCRIERI: Fapte trecute și basarabeni uitați. 1799-1918, Chișinău, 1938
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
40, 1899 (E. Hoffmann); CChr.Lat 47-48, 1955 (B. Dombart, A. Kalb); aceeași ediție (deja publicată de Teubner) a lui Dombart și Kalb la care se adaugă cele Duae epistulae ad Firmum editate de J. Divjak, publicate acum de același editor, Stuttgart 19815. Traduceri: G.E. Cracken, W.M. Green, D. Wiesen și alții (Loeb 1957-1972); BA 33-37, 1959-1960 ( G. Bardy - G. Combès); NBA 5, 1-3, 1978 (introd. A. Trapé și alții, trad. D. Gentilli); L. Alici (Rusconi, Milano, 1984). Studii: G.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
conține și poemul scris de un autor din aceeași perioadă, Paulin, care, născut la Pella în Macedonia, s-a mutat încă din copilărie în casa bunicului său, poetul Ausonius, la Bordeaux. Conform lui Della Corte, Paulin ar fi fost primul editor al operei lui Ausonius. S-a bucurat de o educație îngrijită și a trăit ca laic, dispunând de însemnate resurse economice. Însă când avea treizeci de ani, invaziile barbarilor i-au lovit casa și familia, iar tatăl său s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sfârșit, ca dovadă a coincidenței de vederi între papa Leon și tradiție este citată o epistolă a papei Damascus către Paulin din Antiohia. Critica mai recentă i-a atribuit lui Arnobiu și o cărțulie intitulată Predestinatul, titlu pe care primul editor al acesteia, Sirmondi, l-a dat în secolul al șaptesprezecelea unei opere anonime și fără titlu. Prima carte a acestei scrieri reia, în esență, și fără mare profunzime tratatul lui Augustin Despre erezii, completându-l cu erezia lui Nestorius și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
evident, el avea strânse legături. Printre acestea pot fi amintiți patricianul Symmachus, socrul lui Boethius, papii Symmachus și Hormisdas. Aceste epistole au fost distribuite în nouă cărți, însă nu de către autorul lor și nici în vremea sa, ci de către primul editor al lui Ennodius, un iezuit din secolul al șaptesprezecelea, J. Sirmondi. Subiectele sunt variate, însă importanța lor e scăzută; și totuși epistolarul său, pentru care Ennodius a folosit ca reper scrisorile unui literat faimos din Antichitatea târzie, Quintus Aurelius Symmachus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pare să fie orientată mai ales către Diodor din Tars și Teodor din Mopsuestia: Chiril citează pasaje extrase din operele lor (sau pe care el le consideră scrise de ei), însă nu-i numește. Din acest motiv, cel mai recent editor, G.M. de Durand, crede că acest dialog este anterior tratatelor contra lui Diodor și Teodor, compuse în jurul anului 438; scrierea pare să dateze dintr-o epocă de ostilitate mocnită, adică din anii 434-437. De Durand propune anul 437, în măsura în care putem
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Epistle on Easter, London 1907, pp. 143-149 (trad. 215-221). Prologul și Epistola către Leon, în afară de ed. PG 77, mai sunt editate B. Krusch, Studien zur christlichmittelalterlichen Chronologie, Leipzig 1880, care a demosntrat că nu sunt autentice. f) Omilii De obicei, editorii definesc drept Omilii diverse (pentru a nu fi confundate cu „Omiliile Pascale”) omiliile lui Chiril. În Antichitate circulau nenumărate și erau admirate foarte mult și învățate pe dinafară de către episcopi, însă s-au păstrat doar câteva, în parte în culegerile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]