5,421 matches
-
Ardeleană este construcția istorică a unor personalități puternice. Inochentie Micu-Klein, Petru Pavel Aaron, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții sunt personajele unor reevaluări efectuate prin prisma textelor lor. Exemplul tipic este volumul Petru Maior, Scripta minora (1997), experiment editorial reușit, unde cărturarul își construiește singur biografia socială și spirituală din mărturii personale, de la texte de tip ars literaria la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii despre cultura personală. Dând la lumină, cu un soi de febrilitate, numeroase texte ale Școlii
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
în urmă o biografie cu nu puține ambiguități. Aparținând, împreună cu Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș și Radu Stanca, generației de poeți care se afirmă în anii imediat următori celui de-al doilea război mondial, C. debutează editorial cu placheta Panopticum (1943), urmată de două volume care îl vor impune relativ repede în conștiința literară a epocii: Omul profilat pe cer (1945; Premiul Editurii Forum) și Cântece negre (1946). Tonalitatea dominantă a primelor lui poezii se înscrie într-
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
viața prietenul său St. O. Iosif. A colaborat la „Telegraful român”, „Tribuna”, „Familia”, „Foaia literară”, „Floare-albastră”, „România jună”, „Libertatea”, „Țara noastră”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Cosinzeana” etc. Debutează în 1892 în „Musa”, revista Seminarului Teologic din Sibiu, și editorial, cu nuvela S-au dus în țară (1893). După o valoroasă investigare a începuturilor ziaristicii românești - Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), apărută în 1900 -, C. se întoarce în actualitatea literară a Transilvaniei, pentru a se fixa definitiv asupra fenomenului literar curent
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
printre semnatarii viitorului „manifest”, ceea ce dovedește o coagulare timpurie a grupării, chiar și în paginile acestei publicații efemere. Având în jur de douăzeci de ani, tinerii mai publicaseră, deja, și în alte reviste, iar I. Negoițescu, precoce artistic, va debuta editorial în 1941 cu volumul Povestea tristă a lui Ramon Ocg. La acest moment, magistrul incontestabil al grupului este Lucian Blaga, nu doar profesorul iubit, ci și exponent, prin opera artistică și filosofică, al specificului național. Un alt model este Octavian
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
târziu, chestiunea intertextualității: în centrul ei se află povestirea Răzbunarea purcelului, narată de mai multe ori sub titlul Convertirea ocnașului, Surpriza minunată, Sărbătoarea uitucului, Somn ușor, În Munții Stâncoși, De ce?, în stil rusesc, franțuzesc, german, italian, american și interogativ. Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu asupra filmelor despre cuceritorii eroici de noi teritorii: Western. Filmele Vestului îndepărtat (1966). Filmul va rămâne o constantă a preocupărilor sale: ca autor de scenarii cinematografice-Baladă în piatră (1966), Baladă pentru
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, după care va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1944). Colaborează cu pagini de proză (schițe și povestiri) și cu cronici plastice la „Timpul”, „Ecoul”, „Fapta”, „Universul literar”, „Lumea”. Debutează editorial în 1945, la Editura Fundațiilor Regale, cu piesa de teatru în trei acte La Farmecul nopții, care luase Premiul scriitorilor tineri pe anul respectiv. Textul, vizibil influențat de O’Neill (cum observa Al. Piru), se remarcă prin introspecția analitică pe
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
1935, Cobâlea, j. Soroca), poet, prozator și dramaturg. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1957). A fost vicepreședinte (1965-1971) și secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova și redactor-șef al revistei „Nistru” (1971-1988). A debutat editorial în 1958, cu placheta de versuri Ecoul gliei. Aparent nepretențioasă, poezia de început a lui C. alimenta speranțe serioase, de regăsit ulterior în tendința spre un limbaj metaforic și simbolic bogat, spre interpretare filosofică, spre valorificarea motivelor folclorice autohtone. Dincolo de
CIBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286224_a_287553]
-
distinsă cu Premiul Academiei Româno-Americane pentru Comrade Dracula și cu Premiul Romfest ’92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire. A mai semnat cu pseudonimul Roberta King. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Pisica și vorbele; „subiecte sentimentale” sunt aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu Spargeți oglinzile (1969), după care explorarea subconștientului
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
și al lui Gheorghe Cibotaru. După absolvirea Universității de Stat din Chișinău (1959), a lucrat la publicațiile „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Moldova”. A fost ministru al Culturii între 1994 și 1997. Este laureat al Premiului de Stat (1986). C. debutează editorial cu volumul de povestiri Tăcerea pădurilor (1965), în care evocă liric scene rurale și momente din timpul celui de al doilea război mondial. A doua culegere de povestiri, Durerea liniștii (1969), axată tot pe problematica rurală, marchează în plan artistic
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
CIOCANU, Aurel (27.III.1943, Mălăiești, j. Bălți), poet și prozator. Este fiul lui Ion și al Sofiei Ciocanu. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1965). A debutat editorial cu volumul de proză pentru copii Băiețelul din geamul albastru (1970), în care se prefigurează trăsăturile distincte ale întregii sale creații pentru cei mici: spontaneitatea discursului, simplu în aparență, dar sugestiv și antrenant. Și celelalte cărți destinate copiilor - Corăbioare (1972
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
, Anatol (3.VI.1940, Mălăiești, j. Bălți), poet și publicist. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1962) și a fost redactor la „Moldova” și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
Școala Pedagogică din Orhei, urmează cursurile literare superioare de pe lângă Uniunea Scriitorilor din URSS (1959). A activat în domeniile pedagogic, politic și obștesc, fiind, între altele, președinte (1961-1965) și secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1971-1990). Debutează editorial cu romanul Codrii (I-II, 1954-1957), pânză epică largă, policromă a evenimentelor prin care a trecut Basarabia în anii ’30-’50. Personaje ca Ilie Geamănă, Ion Moraru, moș Toma Veșcă certifică aptitudinea scriitorului de a plăsmui tipuri sociale și psihologice
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
la „Sud-Est”, „Contrafort”, „Noi”, „Literatura și arta” (Chișinău), precum și la reviste din Franța, Rusia, Italia, Belgia etc. A primit Premiul Ministerului Culturii pe anul 1993 și Premiul Academiei Române pe anul 1996. Debutează cu o schiță în „Tineretul Moldovei” (1984) și editorial în antologia colectivă Dintre sute de catarge (1990), semnând Aurelia Potlog. Primul său volum de poezii, De partea cealaltă a umbrei (1993), este semnat cu pseudonimul literar Aura Christi. Versurile care alcătuiesc relativ numeroasele ei plachete (șirul lor este întretăiat
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
revista lunară de cultură cinematografică, înființată în ianuarie 1963. Primul redactor-șef: Victor Iliu; din martie 1963, Ioan Grigorescu; din ianuarie 1964, Eugen Mandric; din mai 1965, Ecaterina Oproiu. Din ianuarie 1990, devine „Noul Cinema”; redactor-șef: Adina Darian. Dublul editorial al primului număr aparține lui Mihnea Gheorghiu, președintele Consiliului Cinematografiei din acea epoca, si regizorului Victor Iliu. În articolul O artă nouă, populară, Mihnea Gheorghiu precizează faptul că „revista Cinema apare într-o nouă etapă de progres a cinematografiei românești
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
printre alte apariții, ediția anastatică a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu. Debutează în presă în 1956. Colaborează la „Iașul literar”, „Ateneu”, „Steaua”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Argeș”, „Tribuna”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine”. Editorial, își face apariția într-o antologie a poeților debutanți, O sută de poeți (1967), editată de Casa Centrală a Creației Populare din București. Primul volum personal, Cetatea de inimă (1972), exprimă o vocație lirică solară, autocenzurată, de vreme ce poetul, adept al
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
apoi al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1959-1964). Mai întâi profesor la Hunedoara și, din 1978, la Deva, lucrează, în continuare, ca metodist cultural în același oraș. Debutează cu proză (schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului După-amiaza bătrânului
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
1991). Colaborează la „România literară”, „Orizont”, „Viața românească”, „Limbă și literatură”, „Euresis”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Les Nouveaux cahiers de l’Est” ș.a. Cărțile publicate în Luxemburg sunt semnate Corina Mersch. A debutat în „România literară” (1985) și editorial cu volumul Pragmatica personajului (1992; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), care reunește studii de pragmatică literară, având ca finalitate degajarea efectului estetic al uzajului lingvistic. Limbajul e definit drept spațiu vital al personajelor, percepute ca alterități ce evoluează sub
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
a numeroase publicații din Republica Moldova și din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969), Alte disocieri (1971), Focul sacru (1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
numeroase reviste, poezii, articole de critică literară și plastică și a tradus din literaturile rusă și greacă. A fost distins în mai multe rânduri cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1977, 1981, 1991, 1993). Debutează cu poezie în revista „Tribuna” (1959) și editorial, cu volumul Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, apărut în 1966, în care, așa cum a observat Nicolae Manolescu, C. este deja un poet format, nu un începător, precum cei mai mulți debutanți din colecția „Luceafărul” a Editurii pentru Literatură. I s-a remarcat de la
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
an. Începe să publice în reviste școlare („Lumea copiilor”, „Universul copiilor”, „Foaia tinerimii”), iar în 1924 și 1925 scrie la „Vlăstarul”, publicație a Liceului „Spiru Haret”. Va mai colabora la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Cuvântul literar”, „Gândirea”. Debutează editorial în 1925, cu o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Poezia lui C. a fost introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
Viața românească” (1952). Urmează, în 1952-1954, în paralel cu liceul și, respectiv, facultatea, Școala de Literatură „M. Eminescu”. A fost căsătorită cu Nichita Stănescu între 1962 și 1981. Publică la îndemnul lui Geo Bogza, care îi remarcase primele încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. Colaborează, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume interesul pentru teatru și culisa teatrală, dar mai ales pentru organizarea, funcționarea și moralitatea acestei instituții de artă. C. susține câteva polemici literare: la rubrica „Purgatoriul” se
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987). A redactat articole pentru Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), precum și numeroase prefețe și postfețe la volume de versuri. A beneficiat de stagii de pregătire și
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
numeroase congrese și reuniuni internaționale din Europa și din Canada și conferențiază la universitățile din Geneva, Paris, München, Göttingen, Aix-en-Provence, Osnabrück, Lausanne. Este membru al mai multor societăți internaționale pentru cercetarea Evului Mediu. A debutat în „Studii clasice” (1968), iar editorial, în calitate de coautor la volumul Antologie de literatură universală (Antichitate, Evul Mediu și Renaștere), editat de Al. Dima. Colaborează la periodicele „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue des études latines”, „Rhetorica” „Mittellatinisches Jahrbuch”, „Hermes” ș.a. Prezent cu comunicări
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
redacție a făcut parte, „Convorbiri literare”, „Cronică”, „Viața românească”, „Caiete critice”, „Opinia studențeasca”, „Amfiteatru” ș.a. De asemenea, în străinătate, la „Actes de la Recherche en Sciences Sociales”, „Liber”, „Esprit”, precum și la Radio Europa Liberă (1989-1991) și Radio France Internaționale (1990). Debutează editorial în 1981. Pe langă volumele publicate în România, este autorul a numeroase studii și comunicări prezentate atât în țară, cât și în străinătate. De menționat mai ales amplă teza de doctorat, în două volume, Leș Métamorphoses de l’agit-prop. Leș
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]