6,312 matches
-
cunoscuți teoreticieni ai noilor medii care activează în rețeaua World Wide Web. Textele sale pun în discuție o tematică complexă legată de ultimele inovații în domeniul artistic. Într-una dintre intervențiile sale pe net, Manovich analizează apariția și evoluția unei estetici post-media pe care o interpretează din perspectiva practicii artistice contemporane în domeniul creației digitale 74. Potrivit lui Manovich, dezvoltările culturale și tehnologice de la sfârșitul secolului 20 au creat condițiile unei crize a medium-ului artistic, de la pictură, desen și sculptură la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
posibilă interactivitatea 76. Fără a avea pretenția de a dezvolta un nou sistem conceptual care să înlocuiască vechiul discurs despre medii, Lev Manovich propune substituirea conceptului de medium prin noi concepte împrumutate din domeniul computerului și a culturii net. Astfel, estetica post-media ar avea nevoie de categorii care să descrie felul în care un obiect cultural ar organiza informații și ar structura experiența utilizatorului de informație, fără a fi dependente de niciun tip anume de stocare ori mijloace de comunicare și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
programelor întrebuințate de autor și de cititor, care trebuie să facă față modelului "emițător, cod al emițătorului, mesaj, receptor, cod al receptorului, canal și zgomot". Prin abordarea istoriei culturii ca istorie a interfețelor informaționale, a comportamentelor informaționale și a programelor, estetica post-media privilegiază dimensiunile cognitive ale culturii, putând fi înțeleasă astfel ca o estetică cerebrală 79. Ca atare, în această nouă interpretare, estetica nu mai apare ca fiind asociată cu plăcerea, ci crează condițiile apariției unei teorii post-estetice care ar desemna
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
emițător, cod al emițătorului, mesaj, receptor, cod al receptorului, canal și zgomot". Prin abordarea istoriei culturii ca istorie a interfețelor informaționale, a comportamentelor informaționale și a programelor, estetica post-media privilegiază dimensiunile cognitive ale culturii, putând fi înțeleasă astfel ca o estetică cerebrală 79. Ca atare, în această nouă interpretare, estetica nu mai apare ca fiind asociată cu plăcerea, ci crează condițiile apariției unei teorii post-estetice care ar desemna ca reper de cercetare înțelesul operei de artă, respectiv reflecția critică ce urmează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
canal și zgomot". Prin abordarea istoriei culturii ca istorie a interfețelor informaționale, a comportamentelor informaționale și a programelor, estetica post-media privilegiază dimensiunile cognitive ale culturii, putând fi înțeleasă astfel ca o estetică cerebrală 79. Ca atare, în această nouă interpretare, estetica nu mai apare ca fiind asociată cu plăcerea, ci crează condițiile apariției unei teorii post-estetice care ar desemna ca reper de cercetare înțelesul operei de artă, respectiv reflecția critică ce urmează stării de satisfacție. Această complexă abordare a esteticii actuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interpretare, estetica nu mai apare ca fiind asociată cu plăcerea, ci crează condițiile apariției unei teorii post-estetice care ar desemna ca reper de cercetare înțelesul operei de artă, respectiv reflecția critică ce urmează stării de satisfacție. Această complexă abordare a esteticii actuale, din perspectivă situațională, comunicațională, relațională, postproductivă și post-media, sugerează faptul că există un relevant interes teoretic de monitorizare a diversității practicii artistice în condițiile conștientizării schimbărilor de orice fel care provoacă inițiativa de a lua atitudine și de a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
constată efectele schimbării produse de utilizarea tehnologiilor computerului atât în modul de a percepe și de a procesa informațiile, cât și în privința mentalităților și atitudinilor influențate de puterea generativă a operațiilor computerului. La o privire de ansamblu, aceste tipuri de estetici apar ca niște modele pozitive de apelare a sensibilității și reflecției contemporane, descriind, în același timp, o nouă ordine a articulării relației dintre teorie și practica artistică. În aceste condiții se poate vorbi despre posibilitatea articulării unei poetici post-estetice care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
judecăți sociale valide 87. Într-unul dintre cele mai recente texte cu privire la condiția noii critici culturale, criticul și activistul Brian Holmes susține că, pentru a fi efectivă, critica culturală ar trebui să reflecte relațiile dintre articulațiile majore ale puterii și estetica trivială a vieții de zi cu zi.88 Ca atare, critica caracterului constrângător al sistematicității relațiilor sociale se dezvoltă din perspectiva opoziției dintre dificultatea de a-i convinge pe cercetători să articuleze o cunoaștere specializată asupra complexității proceselor sociale și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
producerii semnificațiilor. Discutând critic validitatea anumitor metodologii de analiză a imaginilor fotografice, ca element important al culturii vizuale în societățile industriale moderne, Lister și Wells investighează, prin intermediul semioticii, teoriei culturale psihanalitice, istoriei artei și a istoriei sociale a tehnologiilor media, esteticii și sociologiei culturii, felul în care sunt articulate în practica vizuală semnificația, plăcerea și puterea. Înțelese dintr-o perspectivă a interdisciplinarității, studiile culturale sunt puse în situația de a apropria teorii și metodologii ale altor discipline, cum ar fi etnografia
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturală. Produse și afirmate prin intermediul instituțiilor sociale, ideologiile conflictuale sunt întrebuințate în direcția regularizării, categorizării, identificării și probării diferitelor situații de investigație științifică și supraveghere publică. Fiecare schimbare produsă în context produce, de asemenea, o schimbare a semnificației. În contrast cu premisele esteticii tradiționale, calitățile imaginilor nu ar fi inerente acestora, pentru a fi supuse analizei gustului public universal, ci ar depinde de contextele în care ar fi percepute, de codurile care ar prevala în societate și de istoria personală a privitorului. Dubla
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
motiva elaborarea unei teorii artistice care, la rândul ei, poate contribui la analiza unei alte opere de artă. Referitor la teoria criticii de artă, aceasta presupune, în general, stabilirea unor repere tehnice și istorice în vederea eficientizării actului critic. Cunoașterea demersurilor esteticii filosofice și teoriei artei, asimilarea critică a istoriei artei, asumarea responsabilității conservării operelor de artă, abilitatea de a construi un concept curatorial precum și perspicacitatea de a evalua și a estima valoarea de piață a unei opere de artă sunt condițiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Raporturile pe care critica de artă le stabilește cu celelalte câmpuri ale investigării artistice fac parte din modalitatea curentă de exprimare a acestei activități. Astfel, în cazul multor dintre scrierile despre artă, varietatea reflecțiilor și a conceptelor elaborate în domeniul esteticii constituie un model de problematizare filosofică și de articulare logică a discursului critic. Cât privește influența teoriilor artei, care presupun elaborarea unui discurs complex angajând elemente constitutive discursurilor culturale, sociale, politice, economice, istorice aplicat la contextul și modalitatea de manifestare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în practica artei contemporane. Astfel, în cazul aprecierilor în funcție de criterii realiste, lumea ar fi văzută ca un standard al adevărului și al frumuseții, iar artistul ar trebui să surprindă adecvat varietatea realității. Realismul abordat în critica de artă corespunde în estetică teoriei imitației. În ceea ce privește expresionismul, înțeles de unii teoreticieni și ca romantism, acesta ar fi apreciat în funcție de sensibilitățile expresive ale artistului, respectiv în funcție de capacitatea artistului de a transmite publicului experiențele sale intuitive și afective. În estetică această teorie ia forma teoriei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critica de artă corespunde în estetică teoriei imitației. În ceea ce privește expresionismul, înțeles de unii teoreticieni și ca romantism, acesta ar fi apreciat în funcție de sensibilitățile expresive ale artistului, respectiv în funcție de capacitatea artistului de a transmite publicului experiențele sale intuitive și afective. În estetică această teorie ia forma teoriei expresiei. Formalismul presupune că forma ar fi singurul criteriu după care ar trebui apreciată o operă de artă, susținând autonomia valorii estetice și independența totală față de valorile morale, religioase, politice, de pildă, artistul detașându-se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoriei expresiei. Formalismul presupune că forma ar fi singurul criteriu după care ar trebui apreciată o operă de artă, susținând autonomia valorii estetice și independența totală față de valorile morale, religioase, politice, de pildă, artistul detașându-se astfel de societate. În estetică această teorie e cunoscută ca teoria reprezentării formei și, într-unul din cazurile ei particulare, ca teoria formei semnificante. În fine, instrumentalismul presupune o percepere a artei dincolo de valorile sale estetice, luând în considerare efectele etice, sociale, politice etc. pe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Referindu-se, apoi, la teoriile metacritice care neagă funcția normativă a criticii, Isenberg pune în discuție atât atacarea standardelor existente, cât și atacarea noțiunii de standard critic. În primul caz, este luată în considerare dependența criticii de artă față de "știința" esteticii, câtă vreme s-ar mai considera că validarea unor noi judecăți critice ar trebui să țină seama de descoperirea unor noi legi estetice. Se constată, însă, faptul că rezultatul convingerii nu ar fi într-o directă legătură cu un exercițiu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
istorice ale secolului al XX-lea și așa-zisele neoavangarde din perioada postbelică precum și interacțiunea dintre practicile artistice europene și americane din același cadru istoric. Opera recentă a lui Buchloh, informată de interesele metodologice și teoretice în teoria critică și estetica Școlii de la Frankfurt, inițiază o abordare diferită a practicilor artistice postbelice situându-le mai explicit în contextul traumei distrugerii culturii burgheze în cel de-al Doilea Război Mondial și al experienței Holocaustului. În fine, Arthur C. Danto, fost profesor la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de natura comunicării mass-mediei și de obsesia pentru proliferarea limbajelor, dematerializarea artei fiind tema majoră a ultimilor ani. Unul din criticii de artă cei mai citați la ora actuală este Nicolas Bourriaud, care a introdus în teoria artei conceptul de "estetică relațională". Potrivit acestei idei, mulți artiști ai anilor '90, interesați mai curând de schimbul social decât de reprezentare, ar lucra în domeniul relațiilor interpersonale, indiferent de expresie ori material, considerați a fi producători post-politici ai serviciilor culturale. Bourriaud pune problema
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forțe independente. Tocmai de aceea există pericolul ca semnificațiile și istoria artei să poată fi construite în funcție de nevoile tematice ale momentului, în aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a specificității sitului și a criticii instituționale și discursive. În raport cu dezvoltarea criticii obiectului și a contextului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să poată fi construite în funcție de nevoile tematice ale momentului, în aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a specificității sitului și a criticii instituționale și discursive. În raport cu dezvoltarea criticii obiectului și a contextului său de exprimare, a apărut o nouă tendință critică care a căpătat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
momentului, în aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a specificității sitului și a criticii instituționale și discursive. În raport cu dezvoltarea criticii obiectului și a contextului său de exprimare, a apărut o nouă tendință critică care a căpătat ulterior o importanță aparte prin impactul pe care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înculcate sub forma simțului comun. Victor Burgin ajunge să conteste fetișizarea "prezenței" ca modalitate modernistă de conservare hegemonică a unui sentiment de integritate narcisistă a eului, care ar oblitera tot ceea ce s-ar afla în exterior. În accepția lui Burgin, estetica greenbergiană ar fi încheiat o anumită istorie a artei, iar arta conceptuală ar fi deschis posibilitatea unei "alte istorii a artei" în care nu mai este necesar ca practica artistică să fie definită ca activitate artizanală, ca un proces care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tratând analitic spațiul public, reprezentările sociale și limbajele artistice. Artistul devine astfel un manipulator de semne, mai curând decât un producător al obiectelor de artă, iar spectatorul devine un lector activ al mesajelor, mai curând decât un contemplator pasiv al esteticii ori un consumator al spectacolului. Suntem nevoiți, astfel, să acceptăm un statut al artei ca semn social, în mod direct aflat în relație cu alte semne care alcătuiesc sistemul producerii valorilor, puterii și prestigiului. (Post)estetica situaționistă a acestei arte
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un contemplator pasiv al esteticii ori un consumator al spectacolului. Suntem nevoiți, astfel, să acceptăm un statut al artei ca semn social, în mod direct aflat în relație cu alte semne care alcătuiesc sistemul producerii valorilor, puterii și prestigiului. (Post)estetica situaționistă a acestei arte (prin atenția specifică acordată locului, abordării și publicului) a fost pregătită de variatele critici instituționale puse în practică de Daniel Buren, Michael Asher, Dan Graham, Hans Haacke, Marcel Broodthaers, Lawrence Weiner, John Baldessari și Joseph Kosuth
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
limbajul artistic, care a pus problema naturii și funcției tautologice a "condiției artei", a fost realizată de Joseph Kosuth în articolul său, publicat în trei părți, Art after Philosophy (1969)158. Punând în discuție funcția artei, Kosuth analizează distincția dintre estetică și artă, pe care o descrie exemplar prin intermediul distincției dintre formalism și tautologie. Critica formalistă ornamentează obiectul artistic lipsit de concept, atribuindu-i astfel o funcție estetică legitimată prin posibilitatea de exercitare a gustului. În vreme ce estetica este preocupată de enunțarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]