5,918 matches
-
sindrofie. — Cu cât va semăna mai mult cu o sindrofie, cu atât mai bine. — Titus nu va fi de acord. — A și fost de acord. Ah! — Atunci e O.K. Peregrine se poate duce în sat să dea telefon? Am ezitat. Era momentul cel de pe urmă. Dacă ziceam acum „da“, întreaga situație avea să-mi scape de sub control. Însemna să ratific un viitor cu totul nou și imprevizibil. Da. — Bine. Tu rămâi aici. Mă duc eu să-l instruiesc pe Peregrine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
binefacerile comunismului... S-a mai întâmplat și asta, că, foarte curios, a pus odată întrebarea: Băi, care din voi se mai gândește la cântecele legionare? Și nimeni n-a mai zis nimic, totuși i s-a părut lui că unii ezită și i-a pălmuit... Așa, din senin. Prin urmare, reeducarea mea nu-i atât de spectaculoasă ca a altora. Ce v-a rămas cel mai puternic în minte din reeducare? Nu știu ce să spun despre asta... A fost una din întâmplările
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cald. Depeșă de la Leopold, care a ajuns în Sigmaringen. Ora 11 Pherekyde la mine. Stătescu a demisionat definitiv. După-amiaza audiențe. D. Brătianu la mine, acum vrea să demisioneze, dar e încă nehotărât, ar fi mai bine dacă nu ar mai ezita, căci situația nu mai poate fi menținută. Seara cu Elisabeta. Răcoare. Duminică, 7/19 iunie Vreme frumoasă. Ora 10 la capela episcopală. Ora 11 la palat. Primit pe Rosetti, consultat în privința crizei. Consideră că nu merge treaba cu D. Brătianu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe jos, pe șosea, spre Azuga. Acolo într-o oră și jumătate, foarte cald. Vizitat fabrica de sticlă, acolo până la ora 6. Înapoi cu trenul. Ora 6½ în Sinaia. Seara citit și scris. Englezii nu înaintează deloc în Egipt, Turcia ezită să semneze o convenție militară. Ziarele austriece și germane anunță cu bucurie intrarea lui Sturdza în guvern. Duminică, 15/27 august. Sf. Maria Ora 5 dimineața un cutremur foarte puternic. Ora 9 la biserică, unde e enorm de aglomerat, datorită
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ceai se întorc amândoi la București. Scris. Seara biliard. Camerele din București lucrează puțin. La 16/28 noiembrie au fost alese din nou toate birourile. Gheorghian în locul lui Voinov. Problema Dunării nu a fost adusă până acum în discuție, miniștrii ezită să o facă. Construcțiile la Palat sunt foarte întârziate, nu ne vom putea muta mai devreme de 14 zile. Sâmbătă, 1 decembrie/19 noiembrie Vreme minunată, foarte cald. Înainte de amiază cu Stöhr. Promenadă la cascadă, cald. La dejun doamna Artol
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
educative ale unui tată care neagă total imaginea mamei, care menține copiii într-un climat de ura față de mama lor și nu le permite nici macar să-și formeze o părere, oferindu-le ocazia de a o întâlni, care nu a ezitat, pentru a scăpa de executarea hotărârilor judecătorești, să dezrădăcineze pentru a doua oară și în mod complet copiii ca să se stabilească într-o țară a cărei limba nu o cunoșteau, sunt extrem de discutabile, având în vedere că interesul copiilor într-
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
de luare a unei decizii în acest sens, capacitatea și instanța de implementare a intervențiilor derivând din aceste doctrine, posibilele consecințe și mai ales posibilitatea ineficienței acțiunilor respective 2. Mai multe state au denunțat tendințe unilaterale ale Statelor Unite, fără a ezita totuși să procedeze la fel în vecinătatea lor3. Adaptarea la noile provocări a determinat și modificarea structurii armatelor. Dacă Războiul Rece a creat structuri militare masive în confruntarea dintre blocurile militare, în anii '90 începe să se simtă nevoia unor
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
două forme: clonică (primară) și tonică (secundară). Bâlbâiala clonică este caracteristică prin întreruperea fluenței vorbirii de repetări de sunete sau silabe, în timp ce bâlbâiala tonică se manifestă printr-un blocaj tonic, efort deosebit spre a spune primul cuvânt fără repetări, uneori ezitând și dibuind începutul frazei. Sunt întâlnite adesea ambele aspecte (mixtă) denumită bâlbâiala tono-clonică, după aspectul care predomină. Între acestea se întâlnesc și alte forme de tranziție: cea respiratorie (convulsia blochează respirația, iar aerul se scurge pe nas), fonatorie (laringele are
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
veșminte verbale. Ba chiar dacă luăm în considerare procedurile sale puternic algoritmizate, putem considera activitatea compozitorului apropiată de tiparele unei gândiri științifice dintre cele mai riguroase. Dar, cum bine se știe, nici aceasta din urmă nu excelează prin verbalizare (Einstein nu ezita să afirme că în elaborarea teoriilor sale vorbele nu au jucat niciodată niciun rol!), iar în forma sa cea mai pură, care este matematica, ea ajunge să se poată lipsi, aproape în totalitate, de cuvinte. Ființa este astfel, caracterizată nu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
revelează pe celălalt, pe aproapele, este Fața sa; față care mă in‑ terpelează în libertatea mea, care mă deranjează în egoismul meu, care e în definitiv o invitație în a primi transcendența care se face văzută în ea. Levinas nu ezită să spună că, chipul este un mod ireductibil și de neînduplecat prin care ființa umană poate să se prezinte în identitatea sa80. Cale de acces spre Dumnezeu este chipul aproapelui meu care are o alteri‑ tate care nu este alergică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
rod prețios care rezistă uzurii timpului, care unește generațiile și le ajută să comunice în admirație 55. În continuare Sacrosanctum Concilium face referință la prietenia istorică a Bisericii cu arta, mai ales arta sacră, culmea artei religioase, și nu a ezitat să considere aportul artiștilor drept o activitate nobilă atunci când lucrările lor sunt capabile să reflecte frumusețea infinită a lui Dumnezeu și să îndrepte spre el mințile oa‑ menilor. Pentru a transmite mesajul încredințat ei de Cristos, Biserica are nevoie de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
rezultată prin diminuarea progresivă la care se recurge odată cu apariția codei (Poco rit., Un peu plus lent, Retenu, Plus retenu, măsurile 64 - 74). Finalul reprezintă însăși expresia unei reverențe plină de prețuire, închinată creatorului acelei muzici pe care Debussy nu ezita să o considere adesea echivalentul perfecțiunii și a frumuseții absolute. II.3. Mouvement (Mișcare) Creație debussyistă cu un profil prin excelență abstract, expresia perpetuă a Mișcării reprezintă metafora sonoră a forței cinetice însăși. Intensa explorare repetitivă revelează o adevărată mașinărie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
revelează pe celălalt, pe aproapele, este Fața sa; față care mă in‑ terpelează în libertatea mea, care mă deranjează în egoismul meu, care e în definitiv o invitație în a primi transcendența care se face văzută în ea. Levinas nu ezită să spună că, chipul este un mod ireductibil și de neînduplecat prin care ființa umană poate să se prezinte în identitatea sa80. Cale de acces spre Dumnezeu este chipul aproapelui meu care are o alteri‑ tate care nu este alergică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
rod prețios care rezistă uzurii timpului, care unește generațiile și le ajută să comunice în admirație 55. În continuare Sacrosanctum Concilium face referință la prietenia istorică a Bisericii cu arta, mai ales arta sacră, culmea artei religioase, și nu a ezitat să considere aportul artiștilor drept o activitate nobilă atunci când lucrările lor sunt capabile să reflecte frumusețea infinită a lui Dumnezeu și să îndrepte spre el mințile oa‑ menilor. Pentru a transmite mesajul încredințat ei de Cristos, Biserica are nevoie de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
existenței individuale. Elementul foc corespunde de altfel în tantrism cu Anahata-chakra, care este centrul lumii. Anumite școli budiste practică meditația asupra elementului căldură. Dar, mai ales, senzația de căldură este cu precădere legată de ascensiunea șarpelui kundallni, pe care nu ezităm să o comparăm cu un incendiu. După anumite texte, această căldură este consecința ivirii și a transformării energiei seminale; este ceea ce Tratatul despre Floarea de Aur numește puterea stimulatoare a suflului Cerului anterior. Și canonul budist pall leagă obținerea căldurii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tare te înspăimântă luxul acesta de imaginație care le interzice inteligențelor temătoare accesul la ele, și le obligă să se retragă pentru că, e adevărat, toate ideile, toate formele se încrucișează plutind într-un abur luminos. Când deschizi cartea Faust vei ezita căci cartea poartă un mister care te curpinde și te face să-ți reverși lumina sufletului asupra tutror ungherelor întunecate.”( Henri Blaze) Capitolul 2: Legenda Faust la origine Orice poveste începe cu „A fost odată ca niciodată...”: povești cu zâne
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de ecritură și meserie. - Autenticitatea este eminamente spontană. Ea nu studiază și nu respectă manualul de retorică - (...) răspândirea și consolidarea unei stări de spirit declarat antiliterare.”<footnote Adrian Marino, op. cit., p. 74 footnote> Holban mărturisește că Ioana este o carte, ezită să o numească roman pentru că acest termen denotă arhitectură. Scriitorul afirmă că între Ioana și O moarte care nu dovedește nimic există legături de atmosferă și consideră că renunțarea la orice ornamente agreabile e și mai mare. În intrigă nu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
le ridice... După o vreme el spuse ceva scurt, poate <<e târziu>>, ceva în orice caz concludent, căci ea a avut o mișcare bruscă din cap. Apoi un semn de rugăminte pe ochi. Dar el, bărbatul nu avea obiceiul să ezite fără rost, se sculă, și-l văzurăm lung, subțire, mereu îndoit de spate. Fata rămase pe bancă, sperând să mai întârzie astfel despărțirea, îl ținea de mână și-l ruga cu vorbe multe să mai rămâie. El spuse ceva solemn
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
renunța la numele din mijloc scris cu un y) sunt lucrate cu mare artă. Scrisul ei este mare, cu litere ascuțite, ocupă mult și încape foarte puțin pe foaia de hârtie. De fapt i-am văzut puțin scrisul, căci a ezitat chiar de la început, când trebuia sa-mi dea o adresă, și apoi rândurile pe care mi le-a trimis au fost tot mai rare și s-au terminat repede.” Cu toate că Dania îi trimite câteva sscrisori, Sandu le reproșează lipsa de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
l-au transformat cum au crezut ele că e mai grațios, l-au repetat la infinit, ca să arate că le aparține și au dreptul să facă orice cu el.” Se observă ecoul unui celebru motiv proustian, cel al obișnuinței. Ea ezită să-i spună lui Sandu pe nume, iar acesta se trezește transformat în omul fără nume și fără însușiri. Teoretizând asupra numelui, Dania își câștigă drepturi egale cu bărbații scriitori, așa cum Ioana cea inteligentă își câștigă propria expimare și o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Omul social este asemenea zeului marin Glaucus, a cărui statuie "timpul, marea și furtunile o desfigurează într-atîta, încît seamănă mai puțin cu un zeu decît cu un animal feroce". Referitor la raportul dintre civilizație și vîrsta naturală a omenirii, Rousseau ezită în Discurs asupra inegalității între două explicații: prima ar fi aceea că sufletul omenesc a degenerat, că s-a desfigurat, a suferit o alterare aproape totală, pentru a nu mai regăsi niciodată frumusețea de la început. Cea de-a doua explicație
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în pericol de dispariție și - oricare ar fi enumerarea mea - în primul rând m-aș gândi la Viața Românească la care lucrez. Dacă m-ați fi întrebat care e cea mai proastă revistă din țară aș fi numit, fără să ezit, una mare cât un cearșaf care se vinde încă cu 7 lei - dacă o cumpără cineva - și pe care n-o pândește nici un pericol. 22: Credeți că acționează criteriul politic în subvenționarea revistelor de către guvern? Dacă da, în ce sens
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
este ultimul loc în care ar trebui să se retragă cineva dacă vrea cu adevărat să iasă din încurcatele ițe ale politicii din România. În locul său, altcineva, aflând că și această făptură suavă face parte dintr-un scenariu, n-ar ezita să o trimită pur și simplu la plimbare. Dar Hamlet nu și-ar putea permite așa ceva. Fiindcă, deși joacă rolul pe care a fost pusă să-l joace, Ofelia îl iubește (totuși) și el este (totuși) un tânăr care nu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
prin ’67. Simțeam că nu mi-am dat măsura cu primele două volume și mi-am propus să fac o nouă încercare. Dacă nu ieșea, cred că aș fi avut puterea să renunț la literatură. Am scris Absenții, dar am ezitat să-l dau la editură din mai multe motive. Unul a fost că mi se părea că l-am scris prea ușor. Pe urmă, eram conștient că nu a ieșit exact ceea ce aș fi vrut eu. În al treilea rând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
din țară sunt la fel de informați în sfera culturii ca oricare alții din orice țară de pe glob. Eram la editura Flammarion când s-a stabilit tirajul unei cărți de Moravia, un mare scriitor, un etern candidat la Premiul Nobel. La editură ezitau între trei mii și cinci mii de exemplare, primul tiraj. La noi ar ezita între trei sute de mii și cinci sute de mii. Și cred că și asta ar fi puțin. Primul tiraj! Adică există o mulțime de oameni avizați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]