6,230 matches
-
și lunii dansând sunt reactivate în versiune postmodernă de Susanne Schmogner și Jane Haidachers. Este o lume de basm cristalină, populată cu ingeri florali și alte stranii personaje. Poți contempla aici o ireală și nostalgică lume apusă a misterelor și fanteziilor. Totul devine posibil grație unui alt limbaj, la fel de universal și fascinant ca și muzica. Este vorba de poezia luminii. Ea însoțește sublima muzică a sopranei Jessye Norman. Aria de final "Thy hand, Belinda" din opera "Dido și Aeneas" a fost
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
umbra unor simboluri, ritualuri și nostalgii magico-religioase. Toate acestea sunt consubstanțiale ființei umane și, prin urmare, nu pot fi extirpate. Cel mult pot fi înlocuite cu substitute perfect desacralizate. Iată câteva exemple specifice anului 2009. În Franța, Nicolas Garreau produce fantezii erotice pe bandă rulantă. Firma ApoteoSurprise oferă evident, contra cost în jur de 30 de scenarii "la cheie" pentru novicii lui Cupidon. Sunt rețete gata făcute prin care poți spune alesei inimii "te iubesc". Românii, cu veșnica lor obsesie a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
civile, chiar pe 14 februarie. Statistic, numărul cuplurilor marcate de fantasma mitică a noului început a crescut de aproximativ 4 ori. În concluzie, drumul istoric al iubirii de la martirajul Sfântului Valentin la sexualitatea pătimașă, stimulată de vibratoare, alifii și alte fantezii simbolizează nu doar desacralizarea lumii, hedonizarea vieții, dar și permanenta noastră căutare a absolutului în formule hard, inedite și neconvenționale. Blajinii, pușca și cureaua lată După unele versiuni ale tradiției populare, un moment cu totul special este Paștele Blajinilor. Cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Fiecare vom "citi" romanul și ne vom construi propriul drum în căutarea Simbolului pierdut. Fantastic ar fi ca dublul holografic să dobândească autonomie și să acționeze liber în lumea misterioasă a simbolurilor masonice din roman. Toate acestea pot părea astăzi fantezii SF. Mâine însă, ele vor putea fi banale dotări din recuzita oricărui cititor de ficțiuni oculte și simbolico-religioase. În acest sens, Simbolul pierdut al lui Dan Brown este o specială provocare pentru cititorul însetat de mister, ocult și tulburătoare revelații
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
loc în acest univers. Este foarte important că situațiile marginale din viața individului (marginale în sensul că nu sînt incluse în realitatea existenței zilnice în societate) sînt, de asemenea, incluse în universul simbolic. Astfel de situații apar în visuri și fantezii ca zone de semnificații desprinse de viața cotidiană și sînt dotate cu o realitate proprie. În cadrul universului simbolic, aceste zone desprinse de realitate sînt integrate într-un tot cu sens care le explică, poate chiar le justifică... Capacitatea lor de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doamnă, departe de mine acest gând, dimpotrivă, cred cu tărie că nasul dumneavoastră este chiar perfect, așa cum se prezintă el acum. Dar noi suntem aici ca să ascultăm orice doleanță a dumneavoastră și ca să vă îndeplinim, în cele din urmă, orice fantezie secretă. Poate că ați visat la un moment dat să aveți un alt nas. Se mai întâmplă, știți. Mie mi s-a ntâmplat odată să văd un actor american într-o revistă și să-i invidiez nasul. Sincer, am avut
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
O să am eu ac de cojocul lor. Întorc capul spre dreapta. O privesc insistent. Blondă. Naturală. (Din cap până-n picioare.) 23 de anișori. 120 de centimetri circumferință. Nu, nu mă refer la cap, ci la bust. Doar n-am vreo fantezie ascunsă cu strănepoata lui Einstein. Nu-s genul ăla de filozof. N-am nevoie să mă dau intelectual. Eu sunt doar un biet carnivor. Nu mă interesează câte cărți ai în bibliotecă, ci câtă carne ai în dotare. Carne proaspătă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
program, pe care - nu întâmplător - fondatorul, compozitorul Franz Liszt, îl intitula Symphonische Dichtung, având în vedere „ideea poetica”, forța esențială a genului. Se făcea apel la literatura, istorie, mitologie. Pe același principiu, au circulat lucrări cu titlul: tablou simfonic, legenda, fantezia, schița simfonica, balada. Mai întâlnim și alte categorii artistice, cu incidență programatica, cum ar fi: muzică de scenă și muzica de film. Tematica muzicii programatice răspunde unei vechi tradiții, care a demonstrat că muzicianul nu se poate izola de confrații
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
infinitate non definită" (după cum o denumește Assunto în studiul Interpretări ale spațiului). Poetul aspiră, prin urmare, la crearea unor imagini detașate de orice contingență reală („Dar stând aici și preajma contemplând-o,/creează mintea-mi."). Spațiul poetic, devenit proiecție a fanteziei creatoare, se organizează conform viziunii specifice a artistului. în Vis parizian de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spațiu, rod al propriei imaginații, în care succesiunea de „scări și arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveliște ciudată, Cum nimeni n-a
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
o durată infinită". Spațiul poetic eminescian (cosmic, terestru, neptunian, subpământean ori făurit în piatră, marmură sau granit) se identifică astfel cu o matrice în care se topesc laolaltă inflexiuni mitice, simboluri ancestrale sau de sorginte cosmică. încrezător în propria-i fantezie, în forța nelimitatei sale imaginații („Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur"), Eminescu descoperă astfel în realitate „profunzimea, spațiul interior, infinitatea" experiență prin care poetul . El se simte identic cu „sufletul adânc al lumii, cu semnele ei
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
al propriilor mituri sunt câteva modalități prin care Eminescu atribuie spațiului poetic descris perspective nelimitate, ample deschideri către infinit. Dar nu numai pictura sau arhitectura pot oferi asemenea sugestii ale deschiderii unei perspective nelimitate. Spațiul poetic eminescian, devenit proiecție a fanteziei creatoare, a unei proprii viziuni filozofice, uimește prin forța revelatoare a orizonturilor cosmice nemărginite (cum le numește Edgar Papu). Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic, dar și la nivelul expresiei poetice', în
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
fel un roman de intrigă politică ce acuză o întreagă lume coruptă din preajma lui 1700. Pur capriciu “ritoricesc”, alegoria îi permite autorului jocul cu aparențele și cu ambiguitățile, îi justifică excesul deformant, îi motivează limbajul cel mai excentric și facilitează fantezia cea mai debordantă, în stare de metamorfozele cele mai neașteptate, de hibridările cele mai ciudate, de ironiile cele mai mușcătoare. încercând să conducă cititorul în sensul inculcat de el, Cantemir îi sugerează acestuia posibilitățile interpretative și, pentru atingerea acestui scop
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
niciodată. Noi toți cei prezenți eram aviatori sau specialiști într-ale aviației, pe care era greu să-i mai uimești în acest domeniu. Și totuși, în acea zi, acești specialiști au asistat la o demonstrație imposibilă, de neconceput: imaginația și fantezia cele mai debordante au fost depășite de realitate. Pot doar spune că, după 25 de minute de tensiune și încordare, "răcorit", "destins", Bâzu s-a decis să aterizeze. Dar cum!!!... De la limita extremă a aerodromului, la joasă altitudine, a efectuat
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
varietate de lumină, culoare, totul într-o vizibilitate deplină, rar întâlnită prin contrastul puternic format de un cer albastru încadrat de pâlcuri de nori, permanent schimbători, în priveliștea ce mi se oferea ochilor datorită zborului meu voit neregulat, urmare a fanteziei mele, lăsată în completă libertate, joc neastâmpărat dar, în același timp, nu lipsit de grație, fiind pornit și dictat de marea pasiune cu care era efectuat. În general și dintotdeauna am găsit un farmec deosebit zborului liber. Din această cauză
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
plasată o fântână arteziană, care azi nu mai funcționează. „electrizează“ pur și simplu pe cel „setos de magie ca buretele de apă“. În fine, cel de-al treilea, prietenul mai mare, încarnează „duhul romantic“ însuși, insuflând în jur idei și fantezie. E, așadar, perioada privilegiată a existenței sale, ocrotită și străjuită de „dragoni“, adică de maeștri, de autorități cu aură regală, simboluri vii ale creativității, dătătoare de ordine, echilibru și inspirație. De altfel, conform calendarului chinezesc, anul 1940 - ce deschide magica
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în pat (câteodată, când tocmai plecase de acasă și lăsase ușa deschisă ca să i se facă curățenie în odaie, intram să-i contemplu așternutul răscolit și mirosind încă a trup de bărbat), luând imaginar locul uneia dintre partenerele plăsmuite de fantezia mea deșănțată. Mătușă-mea Virginia îl ținea în pensiune („cost“, „vipt“), împreună cu alte două-trei persoane ce veneau din oraș, cărora în bunătatea-i nesocotită le servea mese atât de copioase, parcă ar fi ospătat invitați de onoare, încât câștigul i
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
niciodată (romanele polițiste mă plictisesc de moarte: mai bine citesc în Messiada lui Klopstock!). Dacă e vorba de haiducii români sau de bandiții maghiari din romanele în fascicole ce le sorbeam pe ascuns încă de pe când abia învățasem să citesc, fantezia mea impuberă era incitată mai mult homoerotic decât eroic. N-am avut nici o înclinare spre clandestinitate, în afara masturbației. Vocația uranistă am făcut-o publică încă de student, chiar dacă sub formă de teribilism, ca extravaganță și provocare. Tatăl meu era un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
plastic), în care ea scotocea cu senzualitate ca să-mi arate cărțile achiziționate cu nu știu ce ocazie, căci nu erau noi, dintre care răsărea un Kant (poate cel tradus de Traian Brăileanu). Rara, misterioasa ființă, capabilă să mi stârnească peste o viață fantezia, a dispărut și ea odată cu lumea aceasta din Clujul care avea să fie cedat Ungariei prin arbitrajul de la Viena. Mi s-a părut că o recunosc între spectatorii, câțiva, la o repetiție, într-o sală de teatru din București, unde
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
oare în hăul care se deschide între spirit și simțuri? Gata cu orice mișcare spontană, nici urmă de inconștiență. Prima care are de suferit este „dragostea“. Definiția pe care i-a dat-o Chamfort se potrivea bine unei epoci de „fantezie“ și de „epidermă“. Rivarol se lăuda că este în stare, în paroxis mul unei anumite activități, să rezolve o problemă de geo metrie. Totul era cerebral la aceste spirite, până și orgas mul. Lucru însă și mai grav, o atare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la acestea câteva manii de mare senior, atracția pentru ceea ce este scump, disprețul pentru economie, neatenția la cheltuieli, indiferența la suferința pe care ar putea-o aduce astfel, și chiar la cei pe care îi nefericește; incapacitatea de a rezista fanteziilor sale, agravată de nepăsarea în privința consecințelor pe care ele le-ar putea avea, într-un cuvânt, purtarea dezordonată a tinerilor foarte generoși, deși a ajuns la o vârstă la care ea nu mai este scuzabilă. Mai ales cu un caracter
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu creierul, ci inima. Aceasta, prin activitatea sa circulatorie sanguină și prin "pneuma" evaporată, atrage în sistem participarea mișcării. Prin urmare, inima este cea care îndeplinește această funcție cu rol integrator biologic, intermediar pentru toate modalitățile senzoriale. 5. Conceptul de "fantezie" și cel de "imaginație" Reflectarea senzorială se realizează atât în raport cu datele primare oferite de receptori, cât și cu cele pe care subiectul și le reamintește sau le completează pe baza "fanteziei" (cuvântul "fantezie" are un înțeles diferit de cel actual
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
biologic, intermediar pentru toate modalitățile senzoriale. 5. Conceptul de "fantezie" și cel de "imaginație" Reflectarea senzorială se realizează atât în raport cu datele primare oferite de receptori, cât și cu cele pe care subiectul și le reamintește sau le completează pe baza "fanteziei" (cuvântul "fantezie" are un înțeles diferit de cel actual). Forma de memorie cea mai simplă nu poate fi separată de ceea ce s-a reflectat senzorial; urma lăsată de acum depinde de circulația sanguină, prin care acțiunea sufletească prinde substanță. Găsim
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru toate modalitățile senzoriale. 5. Conceptul de "fantezie" și cel de "imaginație" Reflectarea senzorială se realizează atât în raport cu datele primare oferite de receptori, cât și cu cele pe care subiectul și le reamintește sau le completează pe baza "fanteziei" (cuvântul "fantezie" are un înțeles diferit de cel actual). Forma de memorie cea mai simplă nu poate fi separată de ceea ce s-a reflectat senzorial; urma lăsată de acum depinde de circulația sanguină, prin care acțiunea sufletească prinde substanță. Găsim aici formulată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acțiunea sufletească prinde substanță. Găsim aici formulată o soluție de explicare a reflectării care aduce indiscutabil un progres pentru gândirea filosofică a Antichității. Aristotel mai formulează și problema existenței unui proces de imaginare, ca proces distinct de cunoaștere. Astfel, imaginația (fantezia) este interpretată ca o continuare a efectelor acțiunii agenților stimulatori asupra organismului, ca o reproducere a formelor obiectului anterior reflectat senzorial și raportat în mod asemănător la organism. Însemnătatea unei asemenea aprecieri și clasificări este imensă. Pentru prima dată este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și că această împreunarea (asociere) dintre elemente este o funcție dependentă de gradul lor de asemănare, de diferențiere sau de succesiune temporală. Prin formularea principiului condiționării, Aristotel a ajuns să explice producerea cauzală a senzației și pe cea a imaginației (fanteziei) sau a reprezentării. Prin aceste contribuții, el i-a depășit pe predecesorii săi în două privințe: prin evocarea raportării senzațiilor la realitate el a arătat că subiectul este un element activ, real, îndreptat spre cunoașterea obiectelor sensibile, spre reproducerea formelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]