5,111 matches
-
nestăpânit. În alte variante, mai vechi, crocodilul este un monstru perfect înarmat pentru a ucide. Viziunea lui Guillaume le Clerc este cea mai dramatică din acest punct de vedere: clericul din secolul al XIII-lea se arată impresionat de "armele" fiarei, de colții, ghearele și pielea sa dură, dar și de capacitatea de a viețui în două medii atât de diferite. Finalul fragmentului său marchează un climax studiat: "Dacă întâlnește un om, îl înghite întreg, așa că nu mai rămâne nimic din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mânie să scornește). Ce până mai pre urmă, pre binele obiceinic, răutatea din fire biruind (că cu nemilostivirea neamul crocodililor vestit ieste), pre Inorog la bârlogul său dusă, unde preste acea noapte poprit îl ținu"27. Deocamdată, să observăm că fiara aceasta nu este sclava instinctului, că fălcile sale, înarmate cu niște colți care i-au făcut faima, nu i-au înăbușit cu totul rațiunea. Dimpotrivă, Crocodilul a păstrat nealterate unele valori, printre care rușinea nu este cea de pe urmă; de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., pp. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale fieri le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., p. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale fieri le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se remarcă îndeosebi Harlan Ellison, care coordonează două enorme antologii de texte originale, marcând dorința de a ieși din tiparele prestabilite 68. Vom reține, dintre nuvelele sale, înainte de toate The Beast that Shouted Love at the Heart of the World ⁄ Fiara ce-și striga iubirea spre inima lumii (1968)69 și I Have No Month and I Must Scream ⁄ N-am gură, și trebuie să urlu (1967)70. Ele au valoare atât grație rescrierii halucinante a străvechilor teme, cât și datorită
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
putea, nu mai puteai rezista de foame! C. I.: Cumplit! Muncă peste zi, foame puternică, frig afară. Dar când te mai loveai și de lipsa de solidaritate dintre deținuți... S. Ț.: Ceea ce m-a revoltat atunci a fost inconștiența de fiară la care te aducea foamea. Nu era suficient că mâncarea era puțină și proastă și că eram umiliți și bătuți de caralii, mai veneau și aceste episoade de sălbăticie și abrutizare dintre deținuți, care te demoralizau complet. Și a doua
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne-nfruptăm din hoit fierbinte. În bezna nopții ne visăm strigoi și numai moartea rupe hălci din noi, ea singură înfulecă morminte". Iată un aspect al foamei, cum a văzut înfometatul Radu Gyr
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noi, ea singură înfulecă morminte". Iată un aspect al foamei, cum a văzut înfometatul Radu Gyr acest fenomen al foamei cu care ne-au pedepsit. Cine? Tot oamenii acestui neam, domnule! Este admisibil oare să existe în rândul unor oameni fiare ca acestea care și-au luat dreptul să-i chinuie și să-i tortureze pe ceilalți? C.I.: Exact, și-au luat, cu de la sine putere, drept de viață și de moarte asupra semenului. Cartea pe care o realizăm se va
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre care pomenește pe mulți „închiși la Seimeni și puși în fiare", noi oprindu-ne la cel care acumulase atâtea și atâtea sate: Gheorghe Ursache. „Pre Ursache ce au fost Visternic mare, cel vestit de bogat și de bani, la toți în toate țările, l-au dezbrăcat cu pielea și l-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sătenii și stăpânii", vol. I, p. 282). Deșugubinarii căutau să găsească cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici, se crede că provine originea zicerii românești: „caută pricină cu lumânarea". „Pârâtul sau vinovatul erau puși în fiare și schingiuiți rău, ca să plătească mai degrabă și mai mănos gloaba; altminterea erau trimiși în cătușe la vornicie și deci nici de acolo nu puteau scăpa, și chiar până la Domnie". Pentru a pune capăt necontenitelor reclamații contra deșugubinarilor, Miron Barnovschi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în sate și le pradă vecinii și-i ciobotesc fără de ispravă, alta umblă deșugubinarii în toată vremea de fac năpăsti de femei și la fete de oameni buni și a sărace pe minciuni de fac pradă și-i bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea deșugubinarii ca să aibă a umbla pentru deșugubine, numai într-o lună pe an, în luna lui septembrie iar mai mult să nu umble..." Multe cărți domnești opresc deșugubinarii de a intra în satele Episcopiei și lasă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Gavril Ciobanul zis și Buzatu. Amândoi fusese de mai multe ori prinși și scăpați; dar la urmă se luară măsuri mai strașnice spre a se asigura justiția țării de persoana lor, și după o zăcere de câteva săptămâni, încătușați în fiare grele de aproape o sută de ocă fiecare și legați de belciuge fixate de zidul închisorii, se hotărî executarea lor prin ștreang, pentru o anumită zi. Marele Armaș al țării, un fel de procuror general executiv de pe atunci, își aduse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care nu mai au pe unde să treacă și sunt nevoiți să iasă în stradă, la îndemâna carnivorelor flămânde. Dar atunci când pietonul renunță la imunitatea lui relativă, se urcă pe bicicletă și coboară în jungla veritabilă, începe spectacolul. Lupta pentru supraviețuire. Fiarele carnivore huruie, accelerează și se reped asupra prăzii, tachinând-o, dându-i târcoale, jucându-se de-a șoarecele și pisica, până ce vine momentul atacului. Nici o șansă pentru ierbivori. În cel mai bun caz, biata creatură pe două roți se alege
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
caută cu lumânarea pe șosele. Cam așa stau lucrurile. N-ai ce-i face: ăsta e lanțul vieții pe șosele. Siguranța carnivorelor vine din putere. Pentru ierbivorii bicicliști, orice greșeală înseamnă cel puțin un os rupt. Nu te pui cu fiarele. Așa a fost întotdeauna. De-aia se așază praful zile în șir pe bicicleta mea veche. Și de câte ori văd un ins în scaun cu rotile pe trecerea de pietoni și aud motoarele mașinilor hârâind puternic în fața lui, mă gândesc că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
altuia fără milă precum la picioarele Alpilor înghețați o haită de lupi înfometați prind o juncă slabă ce tocmai s-a adăpat, se năpustesc asupra ei și o sfâșie. [...]... cum oare această frumusețe pe moarte nu vă îngheață dorințele de fiare. Iată deja ochii ei închiși, chipul șters și fața stinsă: paloarea morții i-a pus stăpânire pe obraji, bujorii i se preschimbă în flori vineții, ea nu mai are glas să geamă mâinile nu mai au putere să se împotrivească
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este inerentă acesteia, fiindcă pentru Rousseau ospitalitatea se convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în imaginar fără îndoială decât o hienă, fiară sălbatică și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Ospitalitatea are o legătură cu contactul: sărutul de întâmpinare, strângerea de mână, îmbrățișarea de bun venit. Corpurile se ating, corpurile se întâlnesc. Căldura unei prezențe în proximitate. O antropoloagă mi-a relatat că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau de heliotrop"386* unul simbolizând Anticristul, celălalt religiozitatea. Întreaga forță a scenei finale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
face cunoscut ca persoană privată, el își repetă ritual monologul, dragostea pentru această casă, pentru vasta și bogata literatură franceză și bucuria sa de a fi găsit "un bătrân demn și o domnișoară tăcută", visurile sale referitoare la Frumoasa și Fiara, în care el se închipuie în fiară ce se transformă în cavaler frumos și primește săruturi și copii de la frumoasă! Apelurile sale repetate de imposibilă dorință de oaspete pentru recunoaștere, acceptare, integrare ("ca fiul unui sat"), așteptarea unui dar, a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
repetă ritual monologul, dragostea pentru această casă, pentru vasta și bogata literatură franceză și bucuria sa de a fi găsit "un bătrân demn și o domnișoară tăcută", visurile sale referitoare la Frumoasa și Fiara, în care el se închipuie în fiară ce se transformă în cavaler frumos și primește săruturi și copii de la frumoasă! Apelurile sale repetate de imposibilă dorință de oaspete pentru recunoaștere, acceptare, integrare ("ca fiul unui sat"), așteptarea unui dar, a unui "sân matern" pentru a-i potoli
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
alterității grecești" (François Hartog, Mémoire d' Ulise, Gallimard, 1996, p. 14). 67 Vezi Pietro Pucci, Ulise Polutropos. Lectures intertextuelles de l'Illiade et de l'Odyssée, Presses Universitaires du Septentrion, 1995. 68 "Căci rânduit-a Cronidul omului astfel de lege;/ Fiarele, peștii precum și înaripatele păsări/ Să se sfâșie între ele, căci le lipsește dreptatea" (Hesiod, Travaux, pp. 276-278, *trad. rom. Hesiod, Opere, trad de Dumitru T. Burtea, Editura Univers, București, 1973, p. 67). 69 "Într-un anume sens întreaga Odisee este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
capetele bărbaților pălăriile lor gigantice ridicate pe coarne; ele trebuiau să se întoarcă și să se aplece la uși: văzându-le astfel frumoase, zâmbitoare, grase în siguranța păcatului, te îndoiai că sunt femei; credeai că recunoști, în frumusetea ei teribilă, Fiara descrisă și prezisă; îți aminteai că frecvent Diavolul era pictat ca o femeie frumoasă cu coarne" (Michelet, Histoire de France, 1840, t. IV). 336 G. Huet, "Saint Julien l'Hospitalier", în Mercure de France, t. 104, nr. 385, 1 iulie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aveau sprâncene: o grămadă de piele tare îi spânzura pe frunte; urechile lui, depărtându-se de cap, începeau să se mărească și ridurile adânci formau semicercuri în jurul nărilor, îi dădeau un straniu aspect inspăimântător, îl făceau să semene cu o fiară sălbatică. Vocea sa denaturată semăna cu un muget". 405 Trad. rom. cit., pp. 89-90 (nota trad.). 406 Vezi Didierr Anzieu, Le Moi-peau, Dunod, 1985. 407 *Trad. rom. cit., p. 64 (nota trad.). 408 *Trad. rom. cit., p. 79 (nota trad
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care de 20 de ani au luptat mai mult în ideile lor, decât pentru Statul Român. Dumnezeu i-a pedepsit mai rău decât meritau. Iată ce ne așteaptă dacă nu învingem. Ca să învingem trebuie să fim fermi într-o atitudine. Fiara aceasta nu se poate îmblânzi. Toți politicienii s'au folosit de ei pentru a se îmbogăți și a guverna. În realitate jidanii s'au folosit de netrebnici pentru a suge și distruge nația. Asta trebuie să o știe toți. Nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
raion și vor cuprinde următoarele secții: a). Secția strângerii pieilor și a metalelor, părului, ca și celorlalte produse dela abator; b). Secția colectării și împachetării ouălelor, ca și ambalajul de tot felul de produse; c). Secția colectării metalelor neferoase, a fiarelor vechi, a maculaturei, a zdrențelor, a reziduurilor de orice fel, a oaselor, pufului și fulgilor; d). Secția pentru colectarea lânei, a pieilor de Karakul și păstrarea lor; e). Secția atelierelor de croitorie; f). Secția atelierelor de cizmărie; g). Secția atelierelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către fetele din sat la șezători, a sutelor de păpuși din cîrpăsimboluri ale anului care moare- create de elevi, a aparaturii țărănești, în special a celor de prelucrare a lânii, a obiectelor tradiționale din lemn, fier, lut -cofițe, piua, blide, fiare de călcat, a creațiilor originale ale elevilor din materiale naturale - strigoii de Sântandrei, păpușile din cîrpă și bostanii. Durata proiectului și locul desfășurării Programul educațional se va întinde pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se desfășoară astfel
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]