4,804 matches
-
eram Înfofolit ca o infantă. Ahtiată să aibă o fiică, Tessie sărise puțin calul cu Îmbrăcămintea mea. Fustițe roz, manșete de dantelă, fundițe colorate În păr. Nu-mi plăceau hainele și nici pomul Înțepător de Crăciun și de obicei sunt filmată izbucnind dramatic În plâns... Sau se poate să fi fost din pricina instrumentelor cinematografice ale tatălui meu. Camera de filmat a lui Milton, echipată cu un stativ plin de reflectoare necruțătoare. Luminozitatea acelor filmări le conferă aspectul interogatoriilor de la Gestapo. Ținându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
manșete de dantelă, fundițe colorate În păr. Nu-mi plăceau hainele și nici pomul Înțepător de Crăciun și de obicei sunt filmată izbucnind dramatic În plâns... Sau se poate să fi fost din pricina instrumentelor cinematografice ale tatălui meu. Camera de filmat a lui Milton, echipată cu un stativ plin de reflectoare necruțătoare. Luminozitatea acelor filmări le conferă aspectul interogatoriilor de la Gestapo. Ținându-ne În mâini cadourile, ne ploconim cu toții, de parcă am fi fost prinși cu mărfuri de contrabandă. În afară de luminozitatea orbitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Este motivul pentru care acum așteptăm vrăjitorul. Ghetou* Canalele de televiziune românești sânt specializate în orori. Emisiunile de știri sânt de fapt, repertorii de crime, violuri și tâlhării, accidente de automobil în care victimele dezmembrate, așezate pe marginea șoselei, sânt filmate îndelung, cu detalii insuportabile. Vezi aici soții anunțate în direct despre moartea soților ca să li se filmeze stropii de lacrimi țâșniți deodată și scurgîndu-se pe obraji. Vezi fetițe nubile, filmate în gros-planuri crude, în plină lumină, și puse să povestească
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
casa lui și urcară În aceeași tăcere. Intrară În dormitorul lui uriaș și făcură dragoste Într-o liniște deplină, ca doi dușmani. Era beznă, un singur spot roșu, minuscul, licărea În tavan. Se Întrebă o clipă dacă nu cumva era filmată. Se uită În sus la spotul mic, roșu, ca hipnotizată, În timp ce el aluneca În ea, până terminară - mai Întâi ea, apoi el. — Știi, șopti, uitându-se Încă În sus, la lumina roșie, paralizantă; era primul cuvânt pe care Îl scotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
un film. Planul ei era să facă un film precum Când Harry a Întâlnit-o pe Sally, dar cu câini. Angajase un tip din branșă să se ocupe de filmări și se alesese cu o sută cincizeci de casete prost filmate, care aveau nevoie de editare. Voise să termine filmul În două luni și să câștige un Oscar din prima, avea discursul pregătit. Desert Rose Îl privi pe detectivul Fitzgerald și Își aminti că o sunase de două ori În toiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
niciodată. Cred că a fost o problemă în literatura română până de curând, și în cinema la fel. Oamenii au avut un fel de frică de a se exprima simplu despre chestii simple, banale. Tot ce a fost scris sau filmat a fost ceva nenatural, exagerat și cred că s-a întâmplat ceva foarte interesant recent în cinematografie. Mă refer la ce fac Cristi Mungiu, Cristi Puiu, Radu Muntean. Prima dată când am văzut într-un film românesc o garsonieră ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Papas - California Dreaming. Regrete, reproșuri, frustrări, mizerie și, mai presus de toate, câte un vis, al fiecăruia. Al lui Cristi e superb“. Chiar înainte de închiderea oficială, am văzut La sagrada familia (Chile, 2006, regia Sebastian Campos), un film foarte bine filmat (tot cu camera-n mână), cu buget mic de tot, 3 zile de filmări și doar 12 pagini de scenariu, pornind de la care actorii au improvizat cât cuprinde. Rescriere foarte ingenioasă a lui Hamlet:La sagrada familia e genul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Sau altfel. Un zâmbet ușor poate însoți o formulare oarecare în care poate fi atrasă atenția spre altceva. Spre orice altceva. Situația este întrucâtva asemănătoare acelei muște care a inoportunat pe secretarul general al PSD în timpul unei conferințe de presă, filmată și reprodusă anume la Cronica cârcotașilor de la canalul Prima TV. Atunci, secretarul general s-a descurcat de minune. A reușit să se descurce de minune. A dat din mână și a spus ceva cu un umor blând. Așadar, toată problema
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
aș fi îndoit vreodată de capacitatea sa de exhibiție. Dar Adrian Mutu este, din ce se știa ultima dată despre el, om ocupat cu cantonamente, meciuri în campionatul Italiei și pentru naționala României. Îl vom vedea, oare, pe domnul Mutu filmat și pe teren, și în vestiar, și acasă? Când va mai avea timp de fundașii adverși? Cum va vedea el poarta, dacă între țintă și piciorul său de aur se va fi interpus o cameră de luat vederi? Urmarea acestui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
un milion de vizualizări. Modelele de OZN se potrivesc de minune întregului nostru bagaj de cunoștințe despre navele extraterestre (știm cu toții că trebuie neapărat să fie rotunde și să se plimbe pe cerul nostru ca niște luminițe bete) și apar filmate incredibil de aproape. Din fericire, farsa a fost repede demascată, dovedindu-se a fi parte a unui proiect cinematografic. Un fraier la fiecare nanosecundă Există, bineînțeles, și farsele clasice, care circulă în zeci de variante de câțiva ani, în ciuda oricărei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ne sugerează destul de bine felul de a fi liber al lui Brando, așa cum, probabil, l-a impresionat el pe Sean Penn. Este o scenă elocventă din viața lui Brando, în ultima ei parte. Îl vedem pe Brando, în această scenă filmată, stând în picioare, în fața unei mulțimi care, plină de entuziasm, se supune jocului impus, ironic și batjocoritor, de actor. Brando patronează această adunare și oficiază, cu gesturi de pontif, gesturi pe care adunarea le primește și cărora i se supune
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
când, la o dată rotundă (ani de la naștere sau moarte), lumea își aduce aminte de noi și apasă pe acest buton la îndemînă, pe această clapă ipocrită a memoriei care este arhiva. Pentru o clipă sânt scoase la lumină poze, interviuri filmate, prietenii deapănă amintiri despre noi. Apărem pentru o clipă din nou la rampă, vorbim, gesticulăm, râdem, le explicăm celorlalți proiectul care am fost și, apoi, ne retragem din nou, spășiți, în prezumtiva noastră eternitate, așteptând, înainte de a dispărea definitiv, ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
arăta România cu doi-trei ani înainte de a mă fi născut eu, a trebuit să citesc sute de cărți (romane, memorii, cărți de istorie), să răsfoiesc ziare, să scormonesc în amintirile celor care au trăit atunci, să văd fotografii sau imagini filmate, să ascult muzica ușoară a acelor ani, să revin asupra martorilor descusîndu-i la nesfârșit pe Noica, pe Alecu Paleologu, pe Radu Bogdan, pe Monica și Virgil, pe Wald, pe Neagu Djuvara. Uneori am senzația că am reușit să recompun un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fi recunoscută. Mai toate năzuiesc către un element de uniformă, către un panaș de identificare, către o recuzită specifică, vestimentară, gestuală sau verbală. Intelectualul umanist face tot ce poate pentru a obține, mai cu seamă când e fotografiat sau filmat, o aură inconfundabilă. Fiind cabotin prin esența lui, megaloman și crezîndu-se mereu privit și admirat, el este în permanență în căutarea unei atitudini: fie își sprijină bărbia în palmă, fie se joacă cu ochelarii, pe care îi scoate și îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hotărî că soluția consta În depășirea acestei condiții de invizibilitate. Indianul avusese ocazia să vadă, la New York, cîteva rezultate ale noii invenții numite cinematograf și Împărtășea opinia răposatei Marisela că prin camera de luat vederi se absorbeau suflete, al subiectului filmat și al spectatorului. Urmînd această linie de raționament, Îl Însărcinase pe Fructuós Gelabert să turneze metri după metri de peliculă pe coridoarele de la „Îngerul negurii“, În căutarea unor semne și viziuni de pe lumea cealaltă. PÎnă la momentul respectiv, În pofida numelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
filmat și la o parte din convorbirile oficiale. Mai erau acolo: Mugur Isărescu, Adrian Năstase (prim-ministru), Nicolae Văcăroiu și mulți alții. Televiziunea națională, prin redactor șef, Virgil Tatomir m-a căutat cu disperare să le dau eu, eu, imagini filmate, că din altă parte n aveau ! Regret că din cauza lui Ion Iliescu, Podul de flori (5 mai 1990) n-a însemnat reunificarea cu Basarabia. I-ar fi trebuit doar atât: să nu fie prea ascultător față de Moscova. Nu regret că
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
susținerea ideii e necesară, fără să văd subminarea limbii române, desființarea statalității, dispariția tradițiilor și obiceiurilor care ne individualizau (dar ne și scoteau în afara Europei)... Am sintetizat cu puține replici ce mi s-a părut mai interesant din imensul material filmat, azi în casete. EROII cărții sunt dintre oamenii cu cele mai înalte funcții în stat și biserică dar și cu răspunderi față de națiuni: deci nu mi-am permis să fiu speculativ, profitor, negativist, sau necinstit, ba, dimpotrivă ! EI AU CREAT
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de la hipnoticul și frumosul bărbat brun, cu ochi puternici și cu părul aproape electrizat, trecând apoi la cel cu metehne schizo, tuns chilug, care își rade inclusiv sprâncenele, ajungând la bătrânul decăzut (ce avea să moară de cancer la pancreasă filmat clandestin de niște fani idioți și voyeuriști, fără rușine... M-am gândit, uneori, cum ar fi fost Pink Floyd nu doar cu David Gilmour, ci și cu Syd Barrett ajuns dincolo de anii optzeci ai secolului trecut, adică până la Final Cut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
în asemenea înghesuială. Știu că nimic nu egalează „experiența“ trăirii în direct, pe viu și-n full contact, recunosc prioritatea acestei forme de implicare, ba am avut strașnice senzații la Metallica & Megadeth... Dar nu consider mai prejos un spectacol bine filmat, măcar fiindcă ai posibilitatea să revezi orice pasaj, să-l reiei până li se face lehamite vecinilor, să pui stop când se ivește ceva neprevăzut și să-ți creezi atmosfera convenabilă - o țigară, o băutură, o femeie sau alt(cevăa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
dar acestea sunt mignone pe lângă salonul lui Mariano Fortuny, celebrul stilist catifelar și mătăsar, prieten cu Leonor Fini, una din pictorițele mele favorite, al cărei album nu îl găsesc nicăieri să-l achiziționez, oriunde m-aș duce prin lume)! Dar filmatul și fotografiatul erau interzise înăuntru, așa încât nu am putut fura nici o imagine elocventă. Tot ce pot spune este doar că am stat în salonul cu pricina vreo două ore, minunându-mă cu voluptate minuțioasă de ceea ce vedeam. O a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Brătianu, Iulia Blaga, Laurențiu Brătan. Au lucrat câteva luni de zile. Ei fac o preselecție, în calitate de critici, iar selecția finală o facem noi, din perspectiva noastră, căci în filmul documentar nu întotdeauna primează esteticul. Normal că trebuie să fie bine filmat, dar contează comunicarea. Care ar fi punctele forte ale festivalului? Dacă ar trebui să recomandați ceva unui prieten, ce ați alege? Aproape în fiecare zi trebuie să nu ratezi ceva. În primul rând, trebuie să îți iei concediu, ca să stai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
folosit de ancore, ar fi plutit... Puse Încet, Înapoi pe masă, paharul pe care-l ridicase la buze și se lăsă pradă tăcerii ca și cînd ar fi fost purtată de gînduri undeva departe. Precum o floare care se veștejește, filmată cadru cu cadru, ochii i se duseră În fundul capului pe cînd o priveam atent, nările Îi fremătară și pînă și culoarea pielii ei moi Își pierdu din strălucire - ca o piele de căprioară veche. Începeam să am remușcări pentru ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o bună zi să „scape“ de el, aruncându-l pe ecran. Restul e tăcere e însă destul de inconsistent și nu stă în picioare cu totul decât dacă-l teoretizezi. Emoția e rece, dar se încălzește uneori - de pildă, când trebuie filmată bătălia de la Vidin (secvență antologică), la horă sau când Ioana Bulcă își spune monologul. Imaginea realizată de Marius Panduru e superbă. N-am detectat, din păcate, o energie care să lege, ca muștarul, întreg filmul, chiar dacă am priceput că e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
tăiat imediat sub gât. Este un prim-plan care pune în valoare chipul personajului, dar poate fi mai puțin avantajos dacă personajul are imperfecțiuni fizice, pentru că i le va scoate în evidență. Prim-planul închis nu va tăia gâtul persoanei filmate niciodată, ci va fi făcut astfel încât să cuprindă și începutul umerilor. Altfel, personajul arată ciudat, ca și cum nu ar avea corp. 4. Prim-planul - cadrul preferat al știrilor de televiziune, în special în cazul prezentatorilor. Cuprinde capul personajului, umerii și o
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
astfel încât să cuprindă și începutul umerilor. Altfel, personajul arată ciudat, ca și cum nu ar avea corp. 4. Prim-planul - cadrul preferat al știrilor de televiziune, în special în cazul prezentatorilor. Cuprinde capul personajului, umerii și o parte a bustului. Atunci când personajul filmat este o femeie, există două posibilități de realizare a prim planului. Una taie imaginea deasupra sânilor, cealaltă sub sâni. Este cadrul folosit cel mai des și în transmisiunea în direct, în spe cial în cazul pasei prezentator-reporter, dar și în timpul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]