5,981 matches
-
lui Lucian Blaga; 2.II.1950, Timișoara ), poet, critic literar și traducător. Este fiu al Elenei (n. Gărău) și al lui Gheorghe Blaga, muncitori. A urmat școala primară la Timișoara, apoi, tot aici, Liceul „Eftimie Murgu” (1965-1969) și Facultatea de Filologie, absolvită în 1974. A fost redactor la Editura Facla din Timișoara (1977-1978), referent literar la Filiala timișoreană a Uniunii Scriitorilor (1980-1983), secretar literar (1983-1989), apoi redactor (din 1990) la revista „Orizont”. În prezent este președinte director general al editurilor Hestia
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
a virtuților expresive ale Istoriei ierogilifice: "caracterul său dificil sau chiar hermetic" și "caracterul său artificial, bizar, neromânesc"14. Doar că, precizează cu o satisfacție malițioasă cărturarul ieșean, acestea sunt simple impresii ale unor comentatori "lipsiți de pregătire în domeniul filologiei clasice"15. Dislocările specifice frazei lui Cantemir nu își mai află corespondent în limba epocii sale, nici în cea vorbită și nici în cea cultă, ceea ce îl determină pe stilistician să considere că "frecvența excepțională a dislocărilor în scrierile sale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în cartea hieroglifelor, Editura Minerva, București, 1978, p. 11. 21 Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 22 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 23 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, pp. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apărut în Comunicările "Hyperion", VII, București, 1998, pp. 46-47, cf. Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 134. Dragoș Moldovanu, în L'Ésotérisme baroque dans la composition de l'"Histoire Hiérogliphique", pp. 210-211, consideră că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în cartea hieroglifelor, Editura Minerva, București, 1978, p. 11. 89 Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 90 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 91 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 9-40, din care decupez concluzia: "Principele Cantemir, omul de litere și omul de arme pe care îl laudă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apărut în Comunicările "Hyperion", VII, București, 1998, p. 46-47, cf. Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 134. Dragoș Moldovanu, în L'Ésotérisme baroque dans la composition de l'"Histoire Hiérogliphique", p. 210-211, consideră că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
faptul că aceste tentative de la 20 de ani au căpătat greutate conceptuală abia o jumătate de secol mai târziu nu e întâmplător. De fapt, angajarea lui Jakobson în problema "paralelismului gramatical" e rezultatul unui interes pe care l-au arătat filologia și etnologia între 1930 și 1960 pentru tradițiile poetice chinezești și ebraice. În articolul din 1960, evocă schimburile cu Peter A. Boodberg, profesor de origine rusă la Berkeley, specializat în sinologie, care i-a pus la dispoziție fișele realizate între
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a gestului, maniera în care și noi putem mai departe, în propria noastră existență, să "sărim" de la un lucru la altul. Resortul pe care îl vedem aici la lucru e "paralelismul", acea calitate a poeziei, binecunoscută atât etnologiei, cât și filologiei biblice, de a pune în serie două imagini, două structuri sintactice, două figuri morfologice etc. Termenul prin care Heliade Rădulescu îl folosește pentru a numi acest procedeu, "îndoita dicție", evocă de altfel lecturile sale biblice. Interesantă e insistența lui de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vor determina percepția publică asupra operelor și vor asigura suportul dezvoltării culturii literare în România în următorii o sută de ani. De ce toate aceste idei nu s-au revendicat de la universul monumentalizării? De ce diversele lui domenii de aplicație, arheologie, folclor, filologie, nu au infiltrat și influențat discursul estetic? Spus simplu, ne putem întreba de ce gratuitatea fragmentelor nu a servit la legitimarea câmpului autonom al literaturii. Să ne gândim doar, într-o reverie de istorie alternativă, că Odobescu sau Bolliac ar fi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe 10 luni, este cel al lui Calimah Vodă din 1763; mai e „Condica de lefuri" din 1776 studiată așa de bine și de complet de P. Rășcanu, profesor universitar. Sunt Sămile studiate de A.D. Xenopol în Revista de Istorie, Filologie și Arheologie. Apreciind însemnătatea lor, se susține că „aceste sămi", din care „reiese adevărul istoric al unor stări sociale și politice" n-au „altă valoare decât că limpezesc adevărul așa cum se desprinde el din legătura cifrelor bugetare". 10 ani după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
turcilor și a tătarilor era cuprinsă toată costișa până sub pădure, tot câmpul acela până în Huși; țara era stricată rău, de tătari, de muscali și de tâlhărit". Omul care a scris „Istoria imperiului turcesc", „Descriptio Moldoviae", plină de erudiție și filologie, una din operele de seamă ale vremii lui; omul care a împins Rusia în politica balcanică, care și astăzi este piatra de încercare a politicii rusești; omul care a fost desigur unul din inspiratorii testamentului faimos al lui Petru cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cultura în localitățile vasluiene. Rod al preocupărilor, în ultimii ani s-au tipărit la Vaslui un însemnat număr de cărți: Pământ iubit, 1968, Urme pe timp, Dănești, La Vaslui funcționează mai multe societăți și filiale pe domenii - medical, de istorie, filologie, biologie, geografie, cu rezultate deosebite. A devenit tradițională manifestarea culturală „Festivalul umorului Constantin Tănase", desfășurat o dată la doi ani, care pune în valoare personalitatea acestui actor, figură legendară a teatrului rBucovinean prin origine, eminentul medic și om de cultură Ștefan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Transilvania. Avocatul Iosif Vulcan (nepotul episcopului de Oradea, Samuel Vulcan) a fondat revista Familia, prima publicație de popularizare literară și științifică la care au colaborat scriitori reprezentativi ai epocii (1865-1966). O altă revistă cu caracter științific a fost Arhivu pentru filologie și istorie (1868-1871), redactată exclusiv de doi canonici din Blaj: Timotei Cipariu și Ioan Micu Moldovan. Timotei Cipariu a mai înființat (în 1847) și condus revistele Organul Luminării (devenit în 1848 Organul Națiunale) primul ziar românesc cu litere latine și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
data de 28 noiembrie 1878, la București. A urmat cursurile seminariale la București și la Iași; a continuat apoi la Roma, la colegiul "Capranica", unde și-a luat licența în dreptul canonic. Întors în țară, a obținut o nouă licență în filologie clasică. Activitatea didactică a început-o ca profesor suplinitor la Câmpulung și Piatra Neamț (1905-1906), dar și la Seminarul Pedagogic din București. În anul 1912 s-a titularizat ca profesor la "Liceul Sf. Lazăr" din București 556. A deținut mai multe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că directorul Institutului de Istorie Națională din București se arăta favorabil orientării prosovietice, după cum o vor dovedi și scrierile sale ulterioare. Personajul-revelație al tendinței marxismului istoriografic în 1945 este C. Racoviță, tânărul asistent al lui A. Rosetti la Catedra de Filologie slavă a Facultății de Litere și, totodată, asistent la Institutul de Istorie Națională condus de C.C. Giurescu. El a ținut și un curs de limba rusă la institutul sus-numit. Tot el a susținut în ședința din 18 ianuarie 1945 a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Direcția Penitenciarelor, în ziua când la București se serba Ziua Muncii, 1 mai, și tot orașul era mobilizat la defilare. în toamna anului 1954, urmând sfatul unui fost coleg de liceu, m-am înscris la examenele de la Facultatea de Filologie, presupunându-se că la secția de italiană aș fi avut mai multe șanse de a fi admis decât la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesănătoasă. Preocupările mele mă duceau spre istorie. La toate facultățile erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-mi numele. Și, întrebându-l dacă mă sfătuiește să dau examen la istorie, mi-a răspuns discret, dar ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi încerc norocul în altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile în mod normal. Au fost câteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie în momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi încerc norocul în altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile în mod normal. Au fost câteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie în momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca la alte facultăți. La sfârșitul studiilor era instituită o comisie de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-mi încerc norocul în altă parte. Am fost admis la Filologie, unde am urmat cursurile în mod normal. Au fost câteva arestări, dar puține, și la Facultatea de Filologie în momentul revoluției maghiare din 1956, dat fiind că studenții de la Filologie au fost mai moderați, nu și-au manifestat entuziasmul ca la alte facultăți. La sfârșitul studiilor era instituită o comisie de repartizare la locurile de muncă, alcătuită din studenții cei mai meritorii din punctul de vedere al convingerilor politice. Șeful
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avea nici un fel de aplecare; celălalt coleg a fost Mihai Gramatopol, elenist, latinist, pe care o moarte timpurie l-a răpit nu demult dintre noi. Cu ei am rămas prieten de atunci, ne făcusem și serviciul militar împreună. Avusesem la Filologie un grup de prieteni din care mai făcea parte Șerban Stati, ajuns mai târziu ambasador la Roma, Radu Niculescu, un filolog de foarte bun nivel care a murit tragic, Sorin Alexandrescu, pe care toată lumea îl cunoaște, mai întâi profesor universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
celălat, străbătând satele Bădeni, Ceplenița... Frumoase sunt acele locuri, dar, de o neasemuita frumusețe, este sufletul oamenilor săi... Mircea Radu Iacoban s-a nascut pe 19 februarie 1940, în Iași, a absolvit liceul la Suceava, iar în 1962 Facultatea de Filologie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Între 1961-1966, a lucrat la Studioul Radio din Iași (crainic, redactor), iar în perioada 1966-1970 a fost secretar de redacție la revista Cronică. În 1972, devine directorul editurii ieșene Junimea, pentru că în perioada
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
referință la condițiile care îi sunt exterioare: continuității tabelului clasic i se substituie pretutindeni profunzimea organizărilor. Studiul funcțiunilor (biologice) se substituie celui al caracterelor de clasat (istorie naturală), interogarea asupra producției se substituie la cea asupra bogățiilor, ancheta asupra limbilor (filologie) se substituie analizei discursului, "ceea ce revine la a spune că dincolo de fața semnului care ne este dat se produce un dezechilibru: viața, munca, limbajul, în fine, omul sunt obiecte ultime, nu simetrice unui semnificant, inferate pornind de la un țesut de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a doi predecesori: A. Boeckh și J. G. Droysen, contribuind esențial la afirmarea unei filosofii moderne a istoriei și a culturii. Predecesor al lui Dilthey, Boeckh este cel care susține ideea unei critici filologice a cunoașterii și culturii. Dar, deși filologia este soluția de a ieși din criticismul kantian, ea 100 nu produce nimic în cunoaștere, deoarece este "o cunoaștere a ceea ce a fost deja cunoscut". Astfel, celor două tipuri de interpretare consacrate de Schleiermacher, interpretarea gramaticală generică și cea psihologic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]