12,214 matches
-
deși e la fel cu ceilalți oameni prin substanța trupului său, împăratul e asemănător cu Dumnezeu prin puterea ce derivă din funcția sa (21); în epoca lui Justinian s-a realizat statul ideal preconizat de Platon în care vor domni filosofii sau vor filosofa regii (17); și așa mai departe. Faima însemnată a operei e dovedită și de versiunile în armeană (sec. al VII-lea) și în slavă veche (sec. al X-lea). Bibliografie. Ediții: PG 86/1, 1164-1185. Trad. it
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
evenimente din vremea lui Justinian, cum sunt unele cutremure devastatoare, pârjolul de la Constantinopol, răscoala Nika împotriva împăraților Justinian și Teodora; ostilitatea pe care o arată poetul „Elinilor” ar fi un ecou al persecuției inițiate de Justinian contra ultimelor școli de filosofi păgâni, încă active în epoca sa. În imnurile sale, se mai găsesc referiri la cutremurele din 551 și 554. Ar fi imposibil să ne întoarcem pe firul timpului pentru că nu există la Roman nici o mențiune privitoare la problemele dogmatice (cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
extrase din scrierile istoricilor dinainte și există serioase dubii în privința autenticității documentelor pe care el le invocă bazându-se pe alte surse. De exemplu, el relatează în mod amănunțit o discuție care ar fi avut loc la Niceea între un filosof arian necunoscut, Fedon, și Părinții participanți la conciliu. Cu toate acestea, Ghelasie este utilizat, cel puțin în parte și cu o anume prudență, de istoricii care se ocupă de conciliul de la Niceea; el ar fi folosit un material demn de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
hotărâre. c) Operele apologetice Mai semnificative pentru cultura și activitatea literară a lui Zaharia sunt două opere în care el apără creștinismul. Amândouă ne-au parvenit în forma originală în limba greacă. Cea mai vestită este Discuția în contradictoriu cu filosofii în legătură cu creația lumii, un dialog scris la Berit și localizat tot aici. În această scriere, Zaharia apără doctrina creștină a facerii lumii de către Dumnezeu polemizând cu un elev al neoplatonicului Amonios din Alexandria, care, în conformitate cu doctrina acelei școli filosofice, considera
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
student la Alexandria și de la care învățase doctrinele lui Aristotel. Opera e foarte interesantă și la nivel filosofic pentru că e o serioasă dovadă că, în epocă, aveau încă loc discuții între creștini și intelectualii păgâni, în special între creștini și filosofii neoplatonici care erau ultimii apărători ai păgânismului. Ne-au parvenit numai fragmente, în schimb, din Discuția în contradictoriu cu maniheii, scrisă în urma condamnării acelei secte în 527 de către împăratul Justinian. Discuția pare să fi pornit de la un episod real: doi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
limbii franceze pentru un străin” (I. G. Dimitriu) - semnată cu pseudonimul Monique Saint-Côme de Monica Lovinescu. Prefața lui Gabriel Marcel, scrisă la recomandarea lui Mircea Eliade, a jucat, se pare, un rol important în lansarea autorului. Era prima dată când filosoful francez recomanda, în termeni elogioși, o carte din colecția respectivă. Roman de actualitate, a cărui acțiune se consumă în timpul războiului și în anii imediat următori, menționând unele evenimente înregistrate simultan cu desfășurarea lor, Ora 25 este realizat prin procedeul modern
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
specială, în care decizia pieței este compensată (măcar parțial) de decizii care nu au nici o legătură cu piața și țin de cel de al doilea sistem de distribuție din societate distribuția prin intermediul statului, după statusul social. După cum poate explica orice filosof liberal sau orice economist urmaș al lui Adam Smith, statutul social nu are nici o legătură cu piața și, în mod normal, ar trebui să fie anihilat de aceasta. Pentru funcționarii publici însă, locul ocupat în societate este adesea mai important
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
organizarea capitalistă a producției este deopotrivă legală și morală, cel puțin în interiorul moralei socialmente acceptate. Este adevărat că Marx nu găsește nici un alt motor final al acțiunii de tip capitalist decât lăcomia infinită a burghezului, însă el considera, precum toți filosofii capitalismului de până la el, lăcomia și egoismul un „dat natural” uman. Iar capitalismul urma să fie înlocuit de comunism nu în virtutea unei morale superioare, cea a dezalienării, pe care neomarxiștii au descoperit-o mult mai târziu în manuscrisele nepublicate ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de economie (Pasti, 1995) - și organizarea sa socială -, dar și de populație. Ilustrările izolării intelectualilor „reprezentativi” în raport cu viața socială și economică reală a țării pot fi extrem de spectaculoase. Ele merg de la disprețul pentru populație până la ciudata implicare/izolare a unui filosof român care poate fi, simultan, și ministru de Externe, și preocupat de studiul îngerilor. Iar aceasta în condițiile în care principala problemă a politicii externe românești de după 1989 este cea referitoare la raporturile dintre capitalul autohton și capitalul internațional! Cea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
the European Union (2004). Traian Băsescu a fost ministru al Transporturilor între 1996 și 2000. Acesta este conținutul așa-numitei „lupte împotriva corupției” purtate de toate guvernele de după 2000, ca urmare a presiunii externe. Precum „Grupul de la Păltiniș”, care reunea filosofi și scriitori, sau cei șase autori ai scrisorii deschise adresate lui Nicolae Ceaușescu, disidența unor intelectuali ca Doina Cornea sau Mircea Dinescu. Dintre care, mineriadele au fost doar cele mai violente dintre acestea. De exemplu, Germania de Est, Ungaria sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pozitive, pentru a închega în final un impresionant tablou al culturii americane. Însușirile distincte - militantismul polemic, dinamismul și pragmatismul - se detașează încă din perioada de constituire a acestei culturi. Ele s-au menținut și au înflorit îndeosebi după 1837, când filosoful R.W. Emerson formulează o adevărată declarație de independență intelectuală. Aspirația spre sinteză a lui G. este certificată și de lucrarea Romanul realist în secolul al XIX-lea (1971), scrisă în colaborare cu Sorin Alexandrescu, acesta semnând secvența despre realismul
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din capitală, desfășoară aici o activitate didactică meritorie, pentru care în 1966 este distins cu medalia Meritul Științific. În monografia Lucius Annaeus Seneca. Viața, timpul și opera morală (1944), G. așază biografia și creația filosofului latin sub semnul aceluiași conflict tragic: cugetul sesizează contradicțiile din existența predicatorului virtuții, ajuns consilier al tiranului Nero, dar și aparentele inconsecvențe din tratatele de morală, în care idei riguroase și chiar rigide ale doctrinei stoice se atenuează și capătă
GUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
înțelepciunea și talentul povestitoarei, Aidin renunță la sângeroasa răzbunare. Istorisirile sunt de o mare frumusețe și bogăție epică, cu întâmplări extraordinare și eroi supranaturali. Spiritul și morala sunt cele ale tuturor basmelor - biruința calităților umane fundamentale. Halima încorporează și istoria filosofului Sindipa, într-o formă modificată. În cultura românească au circulat numeroase copii fragmentare concomitent cu variante orale, ceea ce a dus la o contaminare reciprocă. Unele motive au fost asimilate de folclor, dar și povestirile din Halima au suferit o influență
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Evropî” (1830), „Teleskop” (1833) și „Molva” (1835). Dintr-o devoțiune romantică față de spiritualitatea populară, tinde să amplifice valoarea textelor, punând la contribuție improvizația și fantezia mistificatoare. Interesul pentru individualitatea spirituală a unui popor este prezent și în comentariile asupra ideilor filosofului ucrainean G.S. Skovoroda. Influența lui Skovoroda, definit ca un geniu socratic, este sesizabilă în mai multe studii publicate în presa rusă, H. preluând de la acesta ideea genezei divine a poeziei. Istoric prin vocație, el se angajează într-un fel de
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
pref. Iosif Vulcan, București, 1872; ed. îngr. și pref. Liviu Marian, Chișinău, 1930; [Scrieri], în Julie B.P. Hasdeu, Oeuvres posthumes, II, Paris - București, 1890, 262-280, în B.P. Hasdeu, Opere, I, îngr. Stancu Ilin, introd. George Munteanu, București, 1986, 335-342; Un filosof mistic, tr. M. Majewski, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1930; Neizdannâia stihotvoreniia, Chișinău, 1930; Problema timpului nostru, tr. N. Covali, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1938; Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
în cercul de la „Versuri și proză”, nu sunt lipsite de interes. „Tragedia legendară” Ariana, cu subiect din Antichitatea greacă, este o parabolă având drept punct de plecare raporturile dintre putere (Ilion, regele Naxosului) și învățații care o slujesc (vraciul și filosoful Numidias). Drama Miros de iarbă îi oferă prilejul unei prefețe, adevărat manifest de teatru modern, inovator, în care susține specificitatea textului dramatic, insistând asupra capacității acestuia de „sugestiune și de spontaneitate”. H. glosează, de asemenea, în jurul menirii regizorului, imaginat ca
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
socialismului științific”, inclusiv Încercarea de a fi recunoscut că o știință politică egală celorlalte. Sunt analizate de asemenea raporturile dintre filosofia marxist-leninistă, literatura și științele sociale empirice (sociologia), pornind de la câteva exemple În RDG și În România. Procesele ideologice ale filosofilor care au avut loc În Germania de Est după 1956 au pus capăt reînnoirii din interior a filosofiei marxiste În această țară și au permis filosofilor-cadre, multi dintre ei membri ai școlilor de partid, să-și consolideze statutul academic. Academizarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a conținutului cursurilor, precum și a prezentei de profesori și studenți străini: Nivelul de Învățământ la Academia de Științe Sociale era foarte ridicat. Printre profesori erau academicieni, membri corespondenți ai Academiei de Stiinte, profesori cunoscuți pe plan mondial, mai ales printre filosofi. (interviu cu L.V.M.) Școala Superioară a PCUS (SSP) Își dispută dintotdeauna prioritatea cu Academia de Științe Sociale. La SSP se organizaseră ștanduri despre istoria instituției, Școala de Propagandiști Sverdlov de dinainte de război fiind indicată drept un așezământ precursor. Această școală
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din partea oamenilor de știință, permanent expuși acuzației de pozitivism, filosofia marxist-leninistă devenise un obstacol pentru cercetarea empirica În științe specializate; și din partea scriitorilor și artiștilor, din cauza canoanelor realismului socialist. Criticile oamenilor de știință și ale scriitorilor au găsit ecou În cadrul filosofilor germani care se simțeau cel mai bine plasați pentru a pretinde reînnoirea creatoare a unei filosofii eliberate de principalul său inchizitor (Stalin). Concomitent, atribuirea de statut universitar „institutelor de partid” reprezintă fără nici o Îndoială un raspuns „tactic” vizând să consolideze
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
direct un efect al destalinizării: cel de condamnare a violenței autodistrugătoare a lui Stalin, practicată Împotriva propriului partid, dar și de organizare a proceselor intelectuale „neostaliniste”, care aveau să pună capăt reformelor. Impunerea În procesele ideologice a „cadrelor intelectuale” (activiștii filosofi) semnifică dispariția intelectualului militant, a cărui formă desăvârșită fusese cea consacrată de partidele comuniste, conducând la conturarea unei figuri alternative, afirmate În deceniile următoare, intelectualul disident. Consacrarea academică a școlilor de partid după 1945 coincide cronologic cu primele tentative de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de acțiune În raport cu „marele frate” sovietic. În România, În 1958, procesele Împotriva grupurilor de intelectuali și epurarea „deviaționiștilor” partidului au avut loc În același timp cu retragerea ostentativa a Armatei Roșii din țară. În această conjunctură, organizarea proceselor ideologice ale filosofilor În RDG capătă o importanță particulară. Nu este doar statutul special al RDG-ului care este pus În discuție, țara divizată de linia frontului dintre cele două „lagăre” (denumire uzuală Înaintea adoptării celei de „sistem”), ci și mizele pe care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
constituire, Învățarea obligatorie a limbii ruse era doar la Începuturile sale, iar cei mai buni reprezentanți ai marxismului În aceste țări diferite sunt germanofoni, ca Lukács În Ungaria, dar și Kolakowski sau Schaff În Polonia, precum și un număr important de filosofi și intelectuali sovietici. Pe de altă parte, revendicările de autonomie din partea comuniștilor germani - cele ale unui „comunism național” care nu se voia totuși naționalist - trebuie puse În legătură cu politica de represiune anticomunista practicată de „cealaltă Germanie” și cu caracterul internaționalist pronunțat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
timp o tentativă de regândire a izvoarelor marxismului, Hegel fiind eliberat de stigmatul de „reacționar” pe care Stalin i-l aplicase În 1941 (considerând filosofia hegeliana expresia unei reacții aristocratice față de Revoluția Franceză), fiind deschisă o posibilitate de dialog cu filosofii din cealaltă Germanie după separarea țării În două state. Miza era deci constituirea unui câmp intelectual german, diviziunea statală putând paradoxal s-o Înlesnească, Întărind influența politică a filosofilor. Această, trebuie precizat, În condițiile excepționale de permeabilitate relativă a frontierelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aristocratice față de Revoluția Franceză), fiind deschisă o posibilitate de dialog cu filosofii din cealaltă Germanie după separarea țării În două state. Miza era deci constituirea unui câmp intelectual german, diviziunea statală putând paradoxal s-o Înlesnească, Întărind influența politică a filosofilor. Această, trebuie precizat, În condițiile excepționale de permeabilitate relativă a frontierelor dintre cele două state germane Înainte de construirea zidului În 1961. Procesele ideologice intentate filosofilor marxiști din RDG În anii ’50 pot fi de aceea considerate fundamentale pentru evoluția ulterioară
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unui câmp intelectual german, diviziunea statală putând paradoxal s-o Înlesnească, Întărind influența politică a filosofilor. Această, trebuie precizat, În condițiile excepționale de permeabilitate relativă a frontierelor dintre cele două state germane Înainte de construirea zidului În 1961. Procesele ideologice intentate filosofilor marxiști din RDG În anii ’50 pot fi de aceea considerate fundamentale pentru evoluția ulterioară a marxismului În ansamblul țărilor socialiste. Trei procese ale filosofiei și ideologiei au avut loc În RDG ca urmare a punerii În discuție a stalinismului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]