51,126 matches
-
vers de o stranie, lapidară expresivitate ("Dresuri, și eresuri. Frumusețe, lesturi"), cu melodicitatea și jalea sfâșietoare ale cântecului popular. În fine, Lumea amăgitorului. 1. Dulce otravă ar fi putut să fie o bijuterie, dacă autorul n-ar fi conceput un final "autoironic" care distruge atmosfera și strică totul: "Viața mea s-a făcut un banc bun./ O glumă de-a dreptul existențială./ O poantă aproape hilară". Ce rezultă de aici? În termeni pozitivi, disponibilitatea poetului pentru cât mai multe registre ale
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
pian, Rosario Bonaccorso/bas și Emanuele Maniscalco/baterie. O revărsare de melodicitate, specific peninsulară, evidențiind valențele melodic-timbrale ale celor două instrumente de alamă protagoniste. Dar și o admirabilă capacitate de interrelaționare, schimburi rapide de idei, cu humorul lor subiacent. Grandiosul final a aparținut celebrei Vienna Art Orchestra și a coincis cu aniversarea (la 19 mai 2007) a trei decenii de la înființarea ansamblului păstorit de Mathias Ruegg. Carieră ce sfidează vicisitudinile unei epoci deloc faste pentru formatul big band. Se știe că
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
unul dintre seniori își declară deschis scopul de a face din fete niște depravate. Expresia acestor libertăți ia forme monstruoase, individul este anulat complet, sodomizat, violat, silit să consume fecale, să participe la ceremonialuri grotești, să se umilească pentru ca, în final, în cel de-al treilea cerc, să fie torturat cumplit și ucis. Nimic nu-i excită mai puternic pe cei patru detracați decît inocența victimei, afectivitatea sa, compasiunea. Manifestarea celui mai mic reflex afectiv condamnă victima la o pedeapsă suplimentară
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
cel de-al treilea cerc, să fie torturat cumplit și ucis. Nimic nu-i excită mai puternic pe cei patru detracați decît inocența victimei, afectivitatea sa, compasiunea. Manifestarea celui mai mic reflex afectiv condamnă victima la o pedeapsă suplimentară. În final, așezat într-un jilț, unul dintre seniori urmărește cu binoclul de la fereastră torturarea și uciderea tinerilor de către ceilalți trei, asistați de locotenenții lor. Pier Paolo Pasolini, om de stînga, marxist declarat, a dorit să realizeze o parabolă a regimului totalitar
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
nemulțumiți de nesiguranța zilei de mîine, de riscul de a-ți mai lăsa copilul la grădiniță etc. I love New York! Oricum, Spiderman face inutilă intervenția pompierilor, ceea ce este regretabil cu atîtea filme pe această temă. Învățămintele se transmit și la final ca o boală de piele, nemailăsînd loc pentru nici o îndoială, fie ea și carteziană, iar impresia pe care ți-o lasă lecția de morală este cea a hamburgherului al cărui singur ingredient natural este propria ta salivă cînd muști din
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
des este pomenită capacitatea lui Cezar de a o lua înaintea evenimentelor: Ťîși dădea seama de ce Indutiomarus vorbea astfelť; Ťprevăzuse că Vercingetorix va proceda astfelť; Ťîși dădea seama de aceste uneltiriť" Îmi rezerv plăcerea de a nu reproduce între ghilimele finalul excelentului eseu, fiindu-mi clar că, prin Și totuși clasicii... Alexandra Ciocârlie a obținut o remarcabilă victorie în alb. Personală și literară. O va numi Alesia? O va numi Pharsalus?
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
parte - "viața curselor" - și întreg - viața societății. Totul trebuie judecat, se spune apoi, în funcție de un criteriu esențial: "un roman din viața curselor, pentru a fi într-adevăr roman, trebuie să arate în toată complexitatea ei această viață". Acest criteriu, în final, se cere cititorilor să-l aplice textului, dîndu-se, totodată, provocator, cu prezumție, dar și cu oarecare luciditate, propria apreciere: "Cît a închis autorul în acest roman, larg cuprinzător, din viața oamenilor și a cailor, veți vedea începînd de luni. Va
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
într-un mic spectacol care a deturnat desfășurătorul. Pe scenă a intrat teatral și intempenstiv Angela Winkler, în costumul de scenă al personajului său Aase din Peer Gynt, spectacolul lui Zadek programat în închiderea zilelor și nopților de la Salonic, modificînd finalul ceremoniei de decernare. A vorbit în numele trupei de la Berliner Ensemble care se confruntă cu o mare impolitețe și care a trebuit să aștepte aproape două ore, interminabile, pînă să intre în scenă și să joace un spectacol dificil, ceremonia începînd
Teatrul și marea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9687_a_11012]
-
Ion Simuț Un principiu elementar în reeditarea clasicilor și a modernilor stabilește că se folosește ca text de bază ultima ediție antumă supravegheată de autor. Adaosul din final nu e superfluu, pentru că nu în toate situațiile ultima ediție antumă e supravegheată și autorizată de autor. Pe de altă parte, ultima ediție antumă a unui roman sau a unui volum de poeme, deși supravegheată de scriitor, poate fi viciată
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
existenței, fără edulcorări, fără compromisuri, fără speranță. Tot ceea ce se întîmplă cu ea se reflectă în muzica soțului, mai ales intervențiile corale de o mare frumusețe tragică, catartică, muzica irumpe în prezentul Juliei aducînd cu ea trecutul, suferința, dar în final, și izbăvirea. Culoarea, albastrul melancoliei, intervine permanent de la eclerajul lămpii care se reflectă pe chipul ei în detalii semnificative. Din acest mariaj al muzicii și culorii, regizorul extrage un lirism impresionant, tulburător, simfonic. De la început, Julie se decide pentru un
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
dureros, ca o împunsătură de pumnal pentru a sfîșia vălul uitării, - Julie își plimbă mîna strînsă în pumn pe asperitățile unui zid de piatră, expresie a unei suferințe atît de mari, încît are nevoie de un debușeu fizic imediat, - în final, degetul magic al muzicii, al creației o însuflețește și pe Julie, îi redă sensul existenței. Cealaltă partitură magică aparține culorii, fotografiate pe chipul lui Julie cu sensibilitatea unui Nadar și care are propriul său rol dramaturgic. Kieslowski nu folosește culoare
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
nici o legătură cu conflictul și miza romanului. În schimb, apariția fantomatică a calului jumătate alb, jumătate negru al lui Ucsnit Sedescu (onomastica din F e un capitol aparte), la moartea Mariei, este de o remarcabilă complementaritate realist-fantastică; și anunță, totodată, finalul lui Tică și al cărții. De fiecare dată când acest cal "nebun", straniu își bate copitele de caldarâm, nechezând, moartea dă târcoale, sfârșitul unui om este iminent. Moise știe cum să povestească trecutul, astfel încât să diminueze, în el, participarea sa
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
Gulimănescu, Smărăndache, legionarul Gavrilcea și pe Tudorel. Dar "Pomponescu ce fel de om e?", întreabă Gaittany, cel care ascultă și comentează teoria lui Ioanide. Răspunsul explică anticipativ tragedia lui Pomponescu, cel care își va rezolva eșecul sinucigându-se surprinzător în finalul romanului: Pomponescu este "un caz tragic, un oscilant între două puncte cardinale. Pomponescu aspiră la abstracție și nu se poate smulge din efemer. Când nu e în guvern suferă de a nu fi ministru, când e ministru suferă că a
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
De-a mama și de-a tata", de-a urîtul și dezumanizantul, pătruns pînă în prăselele unui joc de puști din care inocența a fost dată afară. Emoționant este să și vezi un spectacol puternic pe acest text(mai puțin finalul, nu foarte izbutit nici în piesă, nici pe scenă). Regizorul Mihai Fusu a lucrat cu actorii, tineri, la o intensitate și la un tip de tensiune cum rar găsești pe scene. Fără ostentații, fără demonstrații, fără ipocrizie. Sub semnul simplității
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
Cavalerilor Templieri, era de așteptat. Și așa mai departe. Toată această poveste e livrată de Adam Adam (internat într-un sanatoriu dubios) chiar naratorului-autor Gelu Negrea, care își asumă riscurile enorme de a o transcrie și de a o publica. Finalul și lămuririle istoriilor acestora secrete trădează jocul de autentificare filologică, intertextuală, practicat de prozator. Dacă până în acest moment l-am fi putut lua în serios, felul în care el își certifică întâmplările nu ne mai lasă nici un dubiu. "O discuție
Codul lui Alexandru Robe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9721_a_11046]
-
Moromeții, II (apărută cu doi ani mai devreme), desface în bucăți această imagine furată, "colectivizată", "naționalizată"; desprinde personaje de sine stătătoare, negative ori pozitive. Calificarea lor morală nu apare de la bun început, nu predetermină conflictul și nu e confirmată, la final, de evoluția acestuia. Ea se face "din mers" și, mai important, din unghiurile celorlalte personaje. Naratorul impersonal, întru totul creditabil, dispare, iar autorul omnipotent trece voit într-o condiție de failibilitate. Cititorului nu i se mai servesc concluzii deja stabilite
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
mai scrie niciodată romane), White Horse și Entitites abordează episoade diferite din viața lui Nell, însă toate au legătură cu momentul în care aceasta din urmă îl cunoaște pe Tig, cel care, așa cum am mai spus, îi va deveni în final soț, nu fără a-i provoca naratoarei anxietăți nebănuite. În linii mari, scenariul evenimentelor descrise în volum este identic cu cel petrecut în realitate. Nell/Atwood s-a cunoscut cu Tig/Graeme Green care la momentul respectiv era căsătorit cu
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
lucrurile s-au limpezit și situația s-a detensionat. Atwood este inegalabilă în descrierea păienjenișului începuturilor, atunci cînd fiecare pas înainte este îngreunat de temerea eșecului iminent. În același timp, tonul are și anumite nuanțe vindicative ale celei care în final poate plăti niște polițe, fie și prin intermediul ficțiunii. În Monopoly ni se evocă începuturile relației cu Tig, relație determinată, culmea!, de Oona, cea care a pus practic la cale legătura celor doi, favorizînd întîlniri din ce în ce mai dese (sub acoperirea faptului că
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
pisica lor se comportă ciudat în bucătărie (fosta locație a tunelului) unde se uită ca hipnotizată pe fereastra ce dă în grădină. Impulsul narativ își face simțită prezența și Nell le povestește întreaga istorie a familiei. Concluzia este că: "în final cu toții devenim niște povestiri. Sau dacă nu, entități. Ceea ce poate e același lucru." Și asta dacă sîntem norocoși, aș adăuga eu. În The Boys at the Lab, ultima nuvelă a volumului, mama naratoarei are 92 de ani și este imobilizată
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
îl constituie inițierea ediției critice integrale a publicisticii, în colecția de "Opere fundamentale" coordonată de Eugen Simion. Au apărut primele două volume, însumând aproape trei mii de pagini, din cele nouă mii câte se estimează că vor fi cuprinse în final în cinci sau șase volume. Restituirea este realizată de un colectiv alcătuit din Nicolae Mecu, Oana Soare, Pavel }ugui și Magdalena Dragu, condus de cel dintâi; la transcriere și alcătuirea indicelui de nume a colaborat și Virgil Tiberiu Spânu. Nicolae
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
un alt roman-roman, coerent și filimonez, nu cred că voi mai scrie. Mapele conținând minereul romanului indian Jagat nitya (adică "Părelnică lume", sau "Bună ziua, iluzie") va rămâne un conglomerat de nuclee narative și atât. Grădinile ascunse este ultimul, este un final de "carieră" literară. - Cum apreciați poziția și locul pe care-l aveți în literatură? E vorba și de "imaginea" care s-a format despre dvs - după cărți, după apariții publice, după ureche, după ecou, uneori cu rezerve, alteori cu nuanțe
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
Iosif -, consilier prezidențial, un păcătos, dar cu suflet mare de român sau România Mare și pe care, aproape la fiecare replică ironică, Magnatul aruncă cîte un pahar de vin. Asta am înțeles-o mai puțin, dat fiind că personajul, în final, pare să fie singurul cu ceva demnitate sau cel puțin afect. Finalul o dă cu oiștea în gard, melodramatic ca o curcă beată la barieră care deși vine trenul nu știe pe unde s-o ia. Didi, care a participat
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
România Mare și pe care, aproape la fiecare replică ironică, Magnatul aruncă cîte un pahar de vin. Asta am înțeles-o mai puțin, dat fiind că personajul, în final, pare să fie singurul cu ceva demnitate sau cel puțin afect. Finalul o dă cu oiștea în gard, melodramatic ca o curcă beată la barieră care deși vine trenul nu știe pe unde s-o ia. Didi, care a participat la revoluția din Decembrie, fără să știe că-i lovitură de stat
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
Dacă am sta să reflectăm un pic, poate că am descâlci, antropologic și mentalitar, câteva ițe: să fie vorba despre frecventa invocare a celor patru Evanghelii? Să fie în cauză tiparul eminamente naratologic al acestora - fără nici o intenție blasfe-mia-toare - de la finalul neașteptat și până la comparația atentă a surselor? Să plutească acum în aer, pur și simplu, o atracție pentru ceea ce înseamnă destin, iar nu o banală succesiune de ani? În ceea ce mă privește, mărturisesc că mi-am ocupat demivacanța parcurgând masiva
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
o pasiune cam revolută a peisajului și a investigației sociale. Adică mai nimic nu ne scoate din zona atât de bine știută a discursului majoritar narativ și a analizelor îndreptate fără excepție înspre coincidențele semnificative. Toate datele, toate notele de la finalul cărții și toate contextualizările operate de Buican ne conduc către un romance al interpretării, și nu către unul al faptelor. Scopul e, după modelul lui Plutarh, lămurirea unei personalități altminteri dificil de normat. Cu deosebirea că istoricul latin se folosea
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]